Cele mai noi articole · Știri de ultimă oră · Politică internațională · România

LIVE Ucraina contraatacă – cele mai noi informații – săptămânile 38, 39, 40 & 41

Redacţia

CITIȚI AICI cele mai noi informații despre războiul din Ucraina

8 decembrie 2022 a 288-a zi de război

Update 23:00 Furt și contrabandă ucraineană de arme ușoare în interiorul Legiunii Internaționale care luptă cu voluntari pentru apărarea Ucrainei. Acest blog a mai abordat în vară subiectul inadecvării de ordin penal a unor mai-mari ai acestei legiuni având un comportament execrabil ori infracțional față de subordonați.

Potrivit Kiev Independent, care a mai abordat de asemenea, în repetate rânduri, subiectul corupției și delictelor unor ofițeri superiori din cele două aripi ale Legiunii Internaționale, din care una e condusă de armată, iar cealaltă de serviciile secrete, există multe mărturii și probe indicând că au dispărut arme ușoare, în special de fabricație occidentală. Nu puține mărturii afirmă că unii militari sunt amenințați, maltratați și hărțuiți, inclusiv sexual, de comandanții lor, ori sunt pedepsiți cu îndepărtarea din unitate dacă atrag atenția asupra unor comportamente reprobabile, sau a furtului de arme.

Aceste comportamente sunt folosite masiv de propaganda rusă și de agenții ei de influență din Vest ca să se argumenteze în favoarea opririi livrărilor de arme destinate Ucrainei.

Update 21:30 Viktor Bout, cel mai celebru traficant de arme din lume, a fost predat de autoritățile americane Rusiei, într-un schimb de prizonieri care a vizat eliberarea baschetbalistei Brittney Griner, reținută în iarnă, la Moscova, pentru posesie de droguri, anunță Sky News. Washingtonul s-a aflat de mai multe luni sub mari presiuni publice de a o aduce acasă pe americanca Griner, condamnată la ani grei de pușcărie pentru deținerea de stupefiante.

Bout s-a născut în URSS, în 1967, și și-a câștigat renumele de Negustor al Morții, după ce a profitat de dizolvarea Uniunii Sovietice pentru a se ridica în topul celor mai importanți traficanți de arme de pe piața neagră, cu afaceri în Africa, Orientul Mijlociu ori American Latină, în anii 90 și 2000. Viața sa este expusă în filmul de succes, Lord of War, în care Nicholas Cage joacă rolul principal. Despre viața sa timpurie nu se cunosc prea multe lucruri, însă Viktor Bout este de etnie ucraineană, fiind însă cetățean rus din 1991. Este poliglot, deține gradul de locotenet – colonel în armata sovietică și pentru activitatea sa ilegală transfrontalieră a fost condamnat la 25 de ani de închisoare, pe care îi execută din 2010 în SUA.

Rusia a protestat încarcerării sale, declarând că procesul și extrădarea lui Bout din Thailanda în Statele Unite au fost acțiuni motivate politic. Serghei Lavrov însuși lăsa să se înțeleagă, la acea vreme, că traficantul de arme ar fi…nevinovat.

Update 19:30 ”Tuturor celor care afirmă (la adresa Ucrainei) că vrem pace, negocieri le spun mereu: am mai trecut prin toate astea sub Hitler” , a subliniat șeful diplomației slovace, Rastislav Kačer, reluat de Kiev Independent. Kačer a ținut o conferință de presă împreună cu omologul său ucrainean, Kuleba. Slovacia a donat Ucrainei, mai nou, 300 de generatoare, ca s-o ajute să facă față penuriei energetice iscate de masivele și repetate bombardamente criminale rusești asupra infrastructurii critice a țării.

Alți trei civili uciși probabil de ruși în regiunea Nikolaiev au fost descoperiți cu urme de tortură pe trupuri, relevă același ziar, citând procuratura ucraineană. Cei trei au fost descoperiți la Novopetrivka, în sudul regiunii. 

Trei explozii puternice au zguduit azi Berdiansk, în zona ocupată de ruși a regiunii Zaporijjea. Alte 15 explozii de dimensiuni mai reduse ar fi urmat, afirmă Viktoriia Halitsina, șefa administrația militare (ucrainene) a orașului ocupat de ruși.  În aceeași regiune, rușii și-au plasat lansatoare multiple de rachete de tip Grad lângă Centrala Nucleară.

Update 18:30 Extinderea periculoasă, la ”propagandă” și deci la cenzură a atribuțiilor SRI. ”Noul proiect de lege privind securitatea și apărarea cibernetică, aflat joi pe agenda Guvernului, este mai periculos decât cel anterior, susține Asociația pentru Tehnologie și Internet (APTI), care atenționează că s-a lărgit și mai tare spectrul celor care trebuie să se supună obligațiilor de securitate, iar atribuțiile SRI au fost extinse și la “campaniile de propagandă sau dezinformare”, scrie HotNews.ro. Care a semnalat joi intenția guvernului de a introduce ”amenzi pentru necomunicarea incidentelor de securitate și chiar să majoreze limitele maxime ale amenzilor legale care pot fi aplicate în astfel de cazuri, potrivit unui nou proiect de lege privind securitatea și apărarea cibernetică aflat pe agendă”

Update 15:35 Consiliul JAI a decis: Croația în Schengen, România și Bulgaria, pas! Televiziunea română a anunțat că miniștrii de interne ai statelor UE au acceptat aderarea Croației de la 1 ianuarie 2023, dar nu și cererile Bucureștiului și Sofiei de a face parte din spațiul de liberă circulație. Potrivit corespondentului TVR la Bruxelles, Austria și Olanda ar fi votat împotrivă. Pentru integrarea în spațiul de liberă circulație a UE, întemeiat în 1995, este nevoie de un vot în unanimitate al statelor care sunt deja în Schengen.

Update 14:30 Germania și Luxemburg încearcă să silească Austria să accepte aderarea la Schengen a României și Bulgariei, amenințând cu blocarea accesului Croației pentru cazul în care Viena nu se supune, informează pe surse Visegrad 24.

Pare, din ce în ce mai clar, să fie un conflict situat tot mai departe de chestiunile vizând problemele propriu-zise ale spațiul Schengen, spațiu care presupune state de drept autentice, democrație veritabilă și justiții realmente independente. Pare tot mai mult o confruntare nu doar de orgolii și interese economice diverse, ci și de puteri europene clientelare, care-și împing în față clienții, hotărâți să-i răsplătească pentru micile sau mai marile lor servicii. Președintele României pare a fi răsplătit de Germania pentru nealinierea lui la pozițiile eurosceptice ale Budapestei și Varșoviei, dacă nu și pentru asumarea, la Cotroceni, a poziției Berlinului și Parisului în politica față de Ucraina.

Update 12:15 O puternică explozie a zguduit centrul orașului Sevastopol din Crimeea (ocupată de ruși), scrie Kiev Independent, reluând Krym Realii.  

Atacurile rusești de ieri asupra Ucrainei s-au soldat cu 15 morți și rănirea altor 17. Au fost bombardate regiunile Donețk, Herson, Zaporijjea, Harkiv, Dniepropetrovsk, Lugansk, Sumî și Nikolaev. Extrem de violent a fost bombardamentul asupra orașului Nikopol, din Dniepropetrovsk. Cele mai multe persoane, în speță 9, au fost ucise în Donețk, în speță 6 la Kurahove, 1 la Krasnogorivka, 1 la Ivanivka și alta la Bahmut. Potrivit Statului Major ucrainean, forțele defensive au respins atacuri rusești lansate lângă 15 așezări ucrainene.

În atacurile asupra bazelor aeriene rusești bombardate cu drone, ucrainenii ar fi folosit aparate de zbor fără pilot de fabricație sovietică, destinate supravegherii și modificate în Ucraina, afirmă Politico. Statul Major ucrainean, reluate de Ukrainska Pravda, afirmă că forțele ucrainene au ucis în ultimele 24 de ore ”340 de ocupanți” ruși și a le fi distrus 2 tancuri și 2 drone. Numărul militarilor ruși morți în războiul început la 24 februarie a depășit, potrivit Statului Major ucrainean, 93.000 de persoane.

Update 12:00 Google e obligat de Curtea Europeană de Justiție să șteargă conținuturi care sunt dovedite ca fiind ”parțial neadevărate”. Această sentință a Curții într-un proces intentat de un cuplu, care se adresase Curții Federale de Justiție îngrădește dreptul la liberă informație. Curtea germană refuzase să decidă și transferase dosarul Curții europene. Care, deși îngrădește dreptul la liberă informație, nu a obligat mașina de căutare (google) să decidă singură ce e și ce nu e parțial adevărat.

7 decembrie 2022 – a 287-a zi de război

Update 21:40 Rusia este tratată de Occident ca o țară de mâna a doua care nu are dreptul să existe, s-a lamentat dictatorul rus, Vladimir Putin, într-o intervenție televizată din această seară, care a vorbit despre ”operațiunea specială din Ucraina” ca fiind ”un proces de lungă durată”. Potrivit liderului de la Kremlin, Rusia va continua să „lupte pentru interesele sale naționale” prin „toate mijloacele disponibile” dacă va fi necesar, notează Radio Europa Liberă Moldova.

”Vom acționa pe baza a ceea ce avem. Nu poate exista decât un singur răspuns din partea noastră – o luptă consecventă pentru interesele noastre naționale. Vom continua să facem acest lucru și să nu lăsăm pe nimeni să se creadă în altceva … În primul rând, bineînțeles, ne vom concentra pe mijloacele pașnice. Dar dacă nu mai rămâne nimic altceva, atunci ne vom apăra cu toate mijloacele disponibile de care dispunem”, a declarat Vladimir Putin, citat de Radio Europa Liberă Moldova.

Update 19:30 Anunț german epocal: Ucraina are dreptul să atace Rusia. ”Ucraina nu e obligată să se rezume la a se apăra pe propriul ei teritoriu”, a admis, într-un târziu, purtătorul de cuvânt guvernamental german, Hebestreit. Potrivit DLF, oficialul berlinez a amintit că Ucraina e de nouă luni sub atac rusesc și dispune de un drept la autoapărare articulat și validat de articolul 51 al Cartei ONU. Care nu obligă Ucraina să se rezume la demersuri militare pe propriul teritoriu. Rușii s-au plâns că Ucraina i-a atacat trei baze militare cu drone. Trei oameni au fost ucși, două bombardiere nucleare strategice avariate.

Update 17:30 America le răspunde lui Putin și Kașin, sporind masiv ajutoarele pentru Ucraina. În răspăr cu nădejdile Moscovei, care sperase în oprirea asistenței americane pentru Kiev, congresmenii americani au aprobat, printr-o lege specială, National Defense Authorization Act (NDDA), un nou și amplu pachet de ajutoare militare în valoare de 800 de milioane de dolari pentru Ucraina. Țara agresată, terorizată, bombardată și parțial ocupată de trupele regimului Putin va primi deci cu nu mai puțin de 500 de milioane de dolari mai mult decât solicitase președintele Biden forului legislativ al SUA .

Update 16:00 Zelenski și spiritul Ucrainei sunt personalitatea anului 2002, în opinia revistei Time. ” Succesul lui Volodymyr Zelensky’s ca lider pe timp de război se bazează pe faptul că vitejia e contagioasă”, scrie publicația anglo-saxonă. Potrivit căreia, “ eroii anului sunt femeile din Iran.”

Serviciile secrete ucrainene au efectuat percheziții la noi așezăminte ale bisericilor ucrainene din subordinea Patriarhiei Moscovei. E vorba de lăcașuri din regiunile Cerkazi, Volîn și Herson. Aceasăt din urmă regiune a fost atacată și bombardată în ultimele 24 de ore de peste 50 de ori de artileria rusă, de mortiere, lansatoare de rachetă și de tancuri. Acest tir s-a soldat potrivit guvernatorului regiunii, Iaroslav Ianușevîci. cu doi morți și rănirea unei a treia persoane.

Update 15:55 Militari ai Gărzii Naționale ucrainene au reușit să doboare o rachetă rusească de tip KH-101 trăgând în ea cu arme automate ușoare și puști de asalt, relatează Ucraina Pravda.

Aceeași publicație relevă că, potrivit ministerului de externe de la Kiev, în ultimele două zile diplomați ucraineni din 15 țări au primit 31 de amenințări, între altele în România, Italia, Polonia, Portugalia și Danemarca..

Update 15:30 La 8 decembrie urmează să aibă loc la Berlin, la orele 14:00, ora Bucureştiului, conferinţa de presă pentru lansarea China Index. E vorba de un indicator compozit al influenţei Chinei în 82 state. Potrivit lui Sorin Ioniță, care participă, ”iniţiativa e coordonată de la colegii din DoubleThink Lab (https://doublethinklab.org), un excelent think tank din Taiwan; EFOR a acoperit cinci ţări (RO, MD, UKR, Italy, Netherlands). Ca teaser, vă pot spune că ţara din Europa de maximă influenţă a Chinei este Germania – nu cred că-i mare supriză în sine.”

Cancelarul Germaniei, Scholz, a optat pentru a ignora toate avertismentele politice și securitare și a devenit recent primul lider occidental care l-a vizitat pe președintele Chinei comuniste imediat după ce Xi Jinping s-a folosit de Congresul Partidului Comunist Chinez și s-a proclamat, practic dictator pe viață.

Autoritățile germane au nesocotit și alte avertismente ale serviciilor secrete și ale partidelor, inclusiv din coaliția guvenramentală și au acceptat accesul la portul din Hamburg al unui concern de stat chinez.

Șefa Comisiei de Apărare din Bundestag, liberala Strack-Zimmermann, a avertizat atunci viguros împotriva repetării greșelilor făcute de Germania cu Rusia și a vânzării infrastracturii critice a Germaniei unei țări precum China. Cot la cot cu șeful ecologiștilor, ea l-a criticat puternic pe cancelar, întrebându-se, textual ”cine sunt, oare, consilierii săi”.

Update 14:00 Fostul președinte al Georgiei, Mikhail Saaakașvili, un puternic adversar al putinismului și imperialismului rusesc ca și al cleptocrațiilor postsovietice a fost otrăvit cu mercur și arsenic, relevă un raport al medicilor americani, între care și un toxicolog din San Francisco, care au studiat analizele medicale ale georgianului. Le Figaro le-a obținut raportul, reluat și Euro News și Europa Liberă. Otrăvirea jurnaliștilor și liderilor politici neobedienți față de tiranul de la Kremlin și cleptocrați (de pildă cu Noviciok, pe Navalnîi, cu venin în ceai, pe Ana Politkovskaia, înainte de a fi împușcată, sau în 2015 și 2017, cu substanțe neidentificate, pe Vladimir Kara-Murza) e specialitatea Rusiei lui Putin. Și pe fostul președinte al Ucrainei, Viktor Iușcenko par a-l fi otrăvit, cu dioxină, oamenii lui Putin, cu rezultate vizibile pe figura demnitarului din Kiev.

Update 13:50 În Rusia, în apropiere de granițele ucrainene și de-a lungul frontierelor, se sapă tranșee. Ar fi vorba, potrivit serviciilor secrete britanice, reluate de Kiev Independent, de o posibil autentică dar eronată credință a responsabililor ruși privind un proxim atac terestru ucrainean. Or, fapt în sine semnificativ, potrivit ministerului apărării de la Londra, această previziune rusească ar fi ”falsă”.

Update 11:30 Raid ”antiterorist” în Germania. Procuratura generală federală a calificat drept ”antiterorist” raidul dispus în 11 landuri federale împotriva unei prezumtive conspirații extremiste de dreapta. S-au operat 25 de arestări. Persoanele reținute sunt ”Reichsbürger”, cetățeni care refuză să recunoască actualul stat german și se consideră ”cetățeni ai Reichului” având, în parte, state de serviciu militar în poliția și armata federală. Conform procuraturii germane, 22 dintre persoanele arestate ar fi format un grup terorist, urmărind ”formarea unui braț armat” și răsturnarea ordinii de stat inclusiv prin mijloace de forță, și și-ar fi asumat eventualitatea vărsării de sânge. Organizația ar fi fost condusă de un consiliu, ai cărui membri ar fi început să se întâlnească clandestin din noiembrie 2021.

Update 10:10 Kremlinul a dezmințit zvonurile despre un nou val de mobilizări, scrie ISW, cerând populației să nu mai asculte de mesajele provocatoare lansate pe rețele sociale, precum canalele Telegram. Anunțul purtătorului de cuvânt Peskov pare să lovească direct în influența tot mai mare pe care o au ultra-naționaliștii influenți de pe Telegram, care sunt pro-război, dar și în opoziția rusă. Moscova încearcă să diminueze grijile populației cu privire la război și la o nouă mobilizare în 2023. Cu toate acestea, Putin a semnat o lege, scrie Institutul de la Washington, care interzice mitingurile în universități, clădiri guvernamentale, școli, spitale, gări, biserici sau aeroporturi, într-o încercare de a limita posibilitatea unor revolte ale recruților și familiilor acestora.

Pe de altă parte, regiunile Belgorod și Kursk din Federația Rusă au anunțat formarea unor unități teritoriale de apărare, răspândindu-se temerile cu privire la o invazie terestră a ucrainenilor. Pare a fi, estimează analiștii ISW, o încercare de a-i convinge voalat pe oameni că o mobilizare va fi necesară întrucât există riscul unui atac general asupra Rusiei.

Update 10:05 Exerciții militare și mutări de echipament în Belarus. Consiliul de Securitate de la Minsk a anunțat că astăzi și mâine, 8 decembrie, face pregătirile necesare pentru a răspunde la posibile amenințări teroriste, de aceea își va muta sistemele militare și armamentul. În acest sens, notează Sky News, citând agenția bielorusă BelTA, circulația persoanelor civile va fi restricționată în anumite zone. Nu au fost precizate zonele în care urmează să aibă loc aceste acțiuni.

Update 09:55 Șase oameni au fost uciși în regiunea Donețk și trei au fost răniți în Zaporijjea, după un val de atacuri rusești cu proiectile, drone și rachete, noaptea trecută, informează Sky News. Sub atac s-a aflat și regiunea nord-estică, Sumîi, unde bombardamentele au vizat părți învecinate cu Belarusul. Mai ulte persoane au fost rănite.

Forțele ucrainene au reușit să doboare 17 drone ale armatei ruse în ultimele 24 de ore, între care 14 Shahed 136 și una Orlan, anunță Ukrainska Pravda, citând Statul Major al Kievului. La nivel terestru, trupele ucrainene au respins atacuri rusești în 10 localități din regiunile Lugansk și Donețk.

Update 09:45 Polonia primește sistemele antirachetă Patriot de la Germania. Ministrul Apărării de la Varșovia, Mariusz Blaszczak, a anunțat pe Twitter, scrie Sky News, că țara sa face aranjamentele necesare să instaleze scutul de protecție antiaeriană pe care Berlinul l-a oferit Poloniei. Blaszczak a deplâns faptul că Germania a refuzat mutarea acestuia în Ucraina unde, spune oficialul polonez, ar fi putut salva multe vieți.

Decizia de a oferi sau nu scutul Patriot Ucrainei i-a revenit integral Germaniei, după ce secretarul general al NATO, Stoltenberg, a precizat faptul că este o acțiune care poate fi luată la nivel național, nefiind nevoie de consensul Aliaților. După două săptămâni de tergiversări, guvernul Scholz a decis că acest sistem de apărare poate fi folosit numai pe teritoriul Alianței Nordatlantice.

Update 01.15 După atacurile ucrainene cu drone de ieri asupra unui grup de trei aerodromuri rusești, unde au fost uciși trei militari, ministrul de externe al SUA, Blinken, a adoptat o atitudine pronunțat rezervată. ”SUA nu au încurajat Ucraina să atace în afara teritoriului ei și nici nu i-au oferit această capacitate”, a ținut șeful diplomației americane să afirme (neîntrebat și din proprie inițiativă). Blinken a adăugat însă că e important să se înțeleagă prin ce (suferințe) trece Ucraina zilnic din pricina agresiune rusești, scrie DLF.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și-a petrecut ziua de marți, 6 decembrie, marcând ziua armatei ucrainene, în mijlocul soldaților săi. I-a vizitat pe front, în Donbas. Apoi șeful statului i-a invitat la palatul prezidențial împreună cu famiile eroilor Ucrainei. Zelenski le-a mulțumit și și-a exprimat onoarea de a putea fi în mijlocul lor, articulând și gratitudinea Ucrainei pentru faptele lor de arme extraordinare. ”Sunt sigur că (vi) s-a spus azi, ori s-a gândit de milioane de ori ”mulțumesc””, a spus el, evocând gratitudinea și lacrimile de recunoștință ale compatrioților săi.

Update 01:00 Justiția nu pune mâna (nici provizoriu) pe ea. Cristina Fernandez (Kirchner) fosta președintă a Argentinei a primit o condamnare pentru corupție de 6 ani de închisoare. Ea și soțul ei Nestor Kirchner, președinte și el, i-au pasat sistematic unui prieten lucrative contracte publice în construcții. E vorba de 80% din contractele publice din regiunea lui. Omul era un mare spălător de bani murdari care a fost comndamnat și el de două ori în justiție la 12, respectiv 6 ani.

Cristina Fernandez, care la 69 de ani e actualmente vicepreședinta Argentinei, nu e probabil să facă pușcărie, căci dispune de imunitate ca senatoare și poate apela și introduce recurs. Ea se dă ”victimă” a unei mafii judiciare, deși procuratura a cerut 12 ani de închisoare, iar fraudele ei au provocat Argentinei un prejudiciu estimat la 1 miliard de dolari.

Cristina Fernandez a fost acuzată credibil de crimă sau complicitate la crimă. E voprba de asasinarea fostului procuror argentinian Alberto Nisman. Magistratul a fost împușcat în cap în 2015, după ce a strâns probe suficiente să deschidă un proces penal împotriva Cristinei Fernandez, pentru tentativă de tăinuire și disimulare a vinovăției Iranului islamist în crima teroristă în masă comisă prin bombardarea Centrului Evreiesc din Buenos Aires, în 1994.

6 decembrie 2022 a 286-a zi de război

Update21:30 ”Victoria” Rusiei în cuvintele ex-președintelui Rusiei, Medvevedev: fără arme nucleare, Rusia ar fi fost sfâșiată și făcută bucăți. Viceșeful Consiliului de Securitate al Rusiei (bad cop în tandemul cu Putin – good cop) afirmă că, ”dacă Moscova n-ar fi avut un arsenal atomic, ar fi fost dezintegrată” și cei care ar fi dezmembrat-o i-ar fi ”băgat în buzunar bucățile”. Doar acest arsenal nuclear i-ar împiedica, potrivit lui, pe unii occidentali ”mai înfierbântați, să ia decizii antiruse”, a spus dregătorul moscovit, fără să explice de ce e nevoie de bombe atomice și nu-i poate înfrâna și răcori ”victorioasa” armată a Rusiei.

Update 19:05 Procurorii ucraineni au descoperit un alt centru de detenție în regiunea Herson, unde ocupanții ruși au încarcerat aproximativ 100 de persoane cu “vederi pro-ucrainene”, anunță Kiev Independent. Investigații ample vor fi realizate pentru a se stabili dacă oamenii au fost supuși, ca în alte locuri eliberate, la presiuni fizice, psihologice ori tortură.

Update 16:15 ”Nem”. Ungaria și-a folosit dreptul de veto a bloca pachetul financiar al UE pentru Ucraina, în valoare de 18 miliarde dolari. La Bruxelles, are loc reuniunea miniștrilor de finanțe ai Uniunii Europene. Comisia va căuta să instituie un plan B, pentru susținerea Ucrainei și livrarea unor fonduri măcar în ianuarie, fără a trebui să apeleze la amendamente aduse bugetului UE, scrie corespondentul Bloomberg în capitala Europei, Jorge Valero.

Miniștrii de finanțe ai statelor membre au amânat totodată și decizia cu privire la suspendarea fondurilor în valoare de 7,5 miliarde euro pentru Ungaria. 

Viktor Orban are nevoie de aprobarea statelor membre și pentru deblocarea fondurilor de recuperare în valoare de 5,8 miliarde euro, până la finalul anului, altfel riscând să piardă 70% din sumă. Vineri, Comisia von der Leyen va prezenta o nouă analiză cu privire la situația corupției în Ungaria, iar săptămâna viitoare soarta finanțării Budapestei se va juca la Bruxelles.

Update 15:15 La București, ambasada Ucrainei a primit două plicuri suspecte. Au fost chemați experții pentru dezmorsarea bombelor.

Update 14:45 Zelenski în vizită pe front, în Donbas. De ziua forțelor armate ucrainene, președintele Ucrainei, Zelenski, și-a vizitat trupele luptând în linia întâi. ”Cel mai dificil front este aici, în estul Ucrainei și sunt onorat să fiu cu apărătorii noștri, în Donbas”, a spus Zelenski textual.

Ucraina a repatriat din prizonierat 60 de militari capturați de ruși. Între ei sunt și apărători ai orașului Mariupol, relevă Uktrainska Pravda. Au fost repatriate și rămășițele pământești ale unui grup de 49 de militari ucraineni.

Update 14:30 Țările din vestul Balcanilor ”trebuie să se decidă de partea cui sunt”, a spus șefa Comisiei Europene. Ursula von der Leyen le-a cerut la Tirana, la summitul UE – Balcanii de Vest statelor din fosta Iugoslavie, între care Serbia, să ia poziție împotriva Rusiei.

Șefa executivului comunitar a precizat că Rusia și China încearcă să-și exercite influența asupra regiunii balcanice. Recent s-a aflat că regimul totalitar al Chinei comuniste întreține peste o sută de secții ilegale de poliție chineză pe teritoriile unor state străine, între care în Serbia și în România. Președintele Serbiei, Vucici a declarat că țara sa e un stat ”independent”, care-și cunoaște angajamentele asumate față de UE, respingând acuza că e de partea Moscovei.

Update 14;15 Aderarea României la Schengen pare că se amână. Austria e împotrivă. Ministrul austriac de interne a precizat că Viena nu va admite pe moment intrarea României în spațiul Schengen. Cancelarul austriac Karl Nehammer crede că România și Bulgaria ”mai au nevoie de timp”. Austria e iritată de fluxul de migranți ajungând în centrul Europei pe ruta Balcanilor de Vest fără să fie înregistrați în țările UE prin care trec.

Acest eșec este și unul personal, al președintelui României, Iohannis, care n-a reușit să-l convingă pe liderul austriac în limba lor maternă. Iohannis promisese înaintea summitului UE- Balcanii de Vest că România nu va înceta să negocieze ”până în ultimul moment” cu speranța că va obține aderarea, Partenerul lui Iohannis, liderul PSD Ciolacu, și-a menținut ”părerea că la 8 decembrie” România ”va intra în Schengen”.

Ministerul de interne de la București consideră că ”fluxul migrator nu trece prin România”, astfel încât Viena nu poate reproșa Bucureștilor ”generarea lui”.

Update 13:00 În ultimele 24 de ore, forțele ucrainene afirmă a fi ucis 510 de militari ruși. Sursa indică și distrugerea a 5 tancuri. Numărul total al soldaților și ofițerilor ruși uciși de la 24 februarie 23022 ar fi depășit 92.000 de oameni. La seria de pierderi ruse listate de Ukrainska Pravda s-ar adăuga: aproape 3.000 de tancuri, peste 5.900 de alte blindate, peste 1.900 de sisteme de artilerie, aproape 400 (395) de lansatoare multiple de rachete, peste 210 de sisteme antiaeriene, 281 de avioane, 264 de elicoptere, aproape 1600 de drone, 592 de rachete de croazieră, peste 4500 de alte vehicule și autocisterne și 16 nave.

Vendetta și tentativă de intimidare la adresa liderilor politici ai Ucrainei: ocupanții ruși cer, potrivit RIA NOVOSTI, reluat de Ukrianska Pravda, ”arestarea în absență” a viceprim-ministrului Ucrainei, Irina Verșciuk și a ministrului adjunct de externe al Ucrainei, Emine Djaparova, pentru prezumtivă ”încălcare a integrității teritoriale a Rusiei”.

Update 12:45 Un aeroport din regiunea rusă Kursk, situat în apropierea graniței ucrainene a devenit ținta unui atac ucrainean cu dronă. A fost incendiat un rezervor de petrol. În zonă s-a dat alarma antiteroristă și s-au închis două școli, relevă guvernatorul regiunii, reluat de presa rusă locală și ucraineană.

La Kiev jumătate din populația capitalei e fără curent după masivul atac rusesc cu rachete, de ieri, asupra sistemului energetic al Ucrainei, care a fost ținta mai multor raidurid evastataore de bombardament. Din cele 70 de rachete rusești 60 ar fi fost interceptate de apărarea antiaeriană ucraineană, informează autoritățile din Kiev, reluate de DLF.

Update 12:30 Letonia a retras licența canalului rus Dojd, creat de emigranți din Rusia. Decizia ar fi fost adoptată în ”interesul ordinii publice” și din rațiuni de securitate națională, relevă DLF și Ukrainska Pravda.

Banca rusă VTB a fost ținta celui mai puternic atac cibernetic din istoria ei anunță Sky News. Clienții n-au putut accesa aplicația lor mobilă și site-ul. Ar fi fost un hacking extern.

În zona ocupată a regiunii Herson invadatorii ruși obligă populația să/și schimbe în ruble fondurile deținute în moneda ucraineană, grivna.

05 decembrie 2022 – a 285-a zi de război

Update 22.30 Al șaselea val masiv de bombardamente rusești asupra infrastructurii energetice ucrainene s-a soldat cu moartea a patru civili, pagube și întreruperi de curent, scrie Kiev Independent. Odesa a fost lăsată fără apă la robinete. La Kiev 40% din oameni sunt lipsiți de electricitate. Și vor rămâne câteva zile fără curent, anunță Ukrainska Pravda, citând administrația capitalei. În regiunea Sumî, rușii au avariat cu rachtele lor o mânăstire ortodoxă. E vorba de stăreția Glinsk, un lăcaș din secolul al 17-lea, situat în Ucraina.

Un tânăr de 27 de ani a fost împușcat, potrivit BBC și CNN, de poliția regimului teocratic iranian, întrucât a ieșit în stradă să protesteze împotriva regimului, celebrând înfrângerea Iranului la Campionatul Mondial de Fotbal din Qatar.

Update 19:15 UE a interzis de azi importul pe cale maritimă al petrolului rusesc. Țițeiul, al cărui preț a fost plafonat și de G7 și de Australia la 60 de $ barilul, va continua să ajungă în țările UE prin oleoducte.

La Bruxelles a debutat după aproape șapte ani procesul teroriștilor islamici, autori ai atentatelor care au însângerat în martie 2016 capitala Belgiei unde s-au aruncat în aer mai mulți teroriști ai organizației islamiste Statul Islamic. Gruparea teroristă a omorât atunci 32 de civili europeni la aeroportul Zaventem și într-o stație de metro. Sute de oameni au fost răniți. Un acuzat e judecat în contumacie. Se pretinde că ar fi fost ucis în Siria. Pe banca acuzării au luat loc alți 9 inculpați, din care, cum confirmă DLF, sunt 6 care au fost deja condamnați pentru uriașa baia de sânge de la Paris, din noiembrie 2015, anul în care Angela Merkel deschidea, vara, granițele Germaniei pentru migranți din lumea islamică. Unii dintre ei erau teroriști.

Update 18:00 Poliția moldoveană a găsit resturi de rachetă la Briceni, în nordul republicii, în apropierea de frontiera ucraineană. Pare a fi parte dintr-o rachetă de mari dimensiuni. Un incident similar a avut loc la 31 octombrie, când bombardamentul cu rachete al Rusiei asupra unui baraj peste Nistru. atunci moldova a expulzat un diplomat rus.

Rusia a țintit din nou în infrastructura energetică a Ucrainei. Atacurile s-au produs inițial în două valuri succesive. Ucrainenii afirmă că majoritatea rachetelor lansate de ruși au fost interceptate și distruse. Ukrenergo, oficiul energetic ucrainean a confirmat că i s-au bombardat facilități. Deflagrațiile rachetelor grevează aprovizionarea cu energie electrică. La Odesa a fost rănită o persoană.

Serghei Lavrov a agitat o dată în plus spectrul conflictului nuclear, formulând iarăși acuzații neacoperite la adresa Vestului, care s-ar îndrepta, potrivit lui, în direcția unei ”confruntări militare cu Rusia”, după cum îl citează agenția rusă RIA NOVOSTI.

Președintele Rusiei, Putin, a traversat la volanul unui Mercedes podul reparat care leagă Rusia de Crimeea.

UE va adopta un al 9-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei croit să lovească în industria rusă a dronelor.

Întru înlesnirea acceptării României în Schengen și aplanarea obiecțiilor austriece, UE a propus un set de măsuri de combatere a imigrației ilegale pe ruta Bacanilor de vest. Pachetul e structurat pe cinci piloni, și conține 20 de demersuri menite să frâneze luarea cu asalt a granițelor europene de către imigranți din lumea a treia. Măsurile operaționale includ consolidarea gestionării frontierelor: accelerarea procedurilor de azil și sprijinirea capacității de primire; combaterea contrabandei cu persoane și migranți; întărirea cooperării în materie de repatrieri și returnări, precum și alinierea politicilor în sfera vizelor.

Update 17:30 În Germania niște indivizi au înjunghiat două eleve pe drum spre școală. Una dintre ele au murit. Cea de-a doua e grav rănită. Asasinatul a avut loc la Illerkirchberg, lângă Ulm, în sudvestul Germaniei. În ultimii ani s-au înmulțit în Germania înjunghierile comise de imigranți musulmani. Nu e clar dacă e vorba de un atentat similar, dar poliția a înconjurat un cămin de refugiați și a pătruns în el. Un ins care s-a ascuns după faptă a fost arestat.

Update 16:55 Jerusalem Post afirmă că exploziile de la aerodromurile militare rusești de azi (iscate se pare de aruncarea în aer a unor autocisterne) au distrus două bombardiere nucleare de tip TU-95 ale Moscovei. Una din cele două baze aeriene ruse este Engels, din Saratov.

O serie de propagandiști ruși au revendicat ”ocuparea Georgiei, Armeniei și Azerbaidjanului”. Moscova ar ”avea dreptul” să ocupe aceste țări pe baza investițiilor efectuate acolo în ultimii 200 de ani”, relevă Deschide.Md.

Update 15:00 Valuri succesive de rachete de croazieră au provocat deflagrații în regiunile Harkiv, Donețk, Dnipropetrovsk, Zaporijjea și Poltava. Sirenele au răsunat în toate regiunile ucrainene ocupate în afară de Crimeea și Lugansk, scrie Kiev Independent. Autoritățile ucrainene avertizaseră zilele trecute că se așteaptă la apropiate tiruri masive de rachete rusești. Ținta primelor valuri pare a fi sistemul ucrainean de apărare antiaeriană.

Ziarul Financial Times l-a numit pe președintele Ucrainei, Zelenski ”personalitatea anului”: ”The president of Ukraine embodies the resilience of his people and has become a standard bearer for liberal democracy,” – Președintele Ucrainei încorporează rezistența poporului său și a devenit un port-drapel al democrației liberale”, scrie textual prestigiosul ziar britanic.

Update 14.45 Explozii de rachete rusești în multe regiuni din Ucraina. Alarma a răsunat în mai toată țara. Bombardamentele rusești asupra infrastructurii ucrainene au zguduit regiunile Zaporijjea, Kiev, Vinnița și Cerkasî.

Serviciile secrete ucrainene efectuează operațiuni de securitate la biserici ortodoxe ale patriarhiei Moscovei din regiunea Poltava. În prim plan sunt mânăstirea Mhar a Transfigurării și dioceza Mîrgorod, precum și administrația diocezană a diocezelor Kremenciuk și Lubnî, instituții aflate în subordinea lui Kiril. Măsurile ar fi ”menite să protejeze populația de provocări și acte teroriste”.

Rusia a respins plafonarea la 60 de $ barilul a prețului petrolului hotărâtă de UE, țările G7 și Australia. Agenția rusă Interfax anunță că Moscova ar pregăti o ripostă.

În ciuda avertismentelor occidentale privind o posibilă invazie rusă, ”nimeni n-a oferit Ucrainei date (secrete) concrete, precise privind invazia rusă,” a spus președintele Ucrainei, Zelenski. ”Nimeni nu ne-a indicat de pildă direcția atacului, dacă invazia va veni de aici sau de acolo”, a precizat el. Zelenski a mai spus că, înainte de invazie, a încercat în repetate rânduri să-l sune pe Vladimir Putin.

Update 14:30 Cancelarul Scholz vede Germania ca având un rol de frunte în oprirea noilor pretenții imperialiste ale Rusiei. Scholz a scris un articol publicat de revista Foreign Affairs, în care s-a exprimat în acest sens. ”Trebuie oprit revanșismul imperialist al Rusiei”, a declarat cancelarul textual, învinuind Moscova de tentativă de reîmpărțire a lumii în blocuri și sfere de influență. Scholz vede Germania ca pe una dintre principalele responsabile ale Europei pentru furnizarea de securitate și în rezistența contra Rusiei pe continent, relevă DLF.

Indicii de ieșire din criza politică bulgară. Președintele Radev l-a însărcinat pe neurochirurgul Grabovski cu formarea unui nou guvern de coaliție. Partidul său de centru-dreapta, GERB e cea mai puternică formațiune politică a Bulgariei. Stânga social-liberală exclusese în campanie cooperarea cu GERB.

În Iran participă mulți oameni de afaceri la greva generală de trei zile proclamată în semn de protest împotriva teocrației iraniene, relevă DLF.

Procurorul general al Iranului anunțase în weekend că s-ar ”desființa” poliția de moravuri. Această poliție o omorâse pe tânăra Mahsa Amini la doar 21 de ani, după ce o arestase și o torturase pentru că n-ar fi purtat basmaua islamică ”regulamentar”.

Experții consideră această manevră o vicleană tentativă de deturnare a atenției sau praf în ochii iranienilor înfuriați de crimele teroriste ale regimului islamist de la Teheran.

China comunistă întreține în România și alte țări europene net mai multe secții neoficiale și ilegale de poliție menite să prigonească disidenți decât s-a estimat inițial. Ar fi vorba de un numor aproximativ dublu, față de cele 53 estimate inițial, potrivit Safeguard Defender, Doar în Italia sunt 11 astfel de secții. Guvernul german a anunțat recent că aceste ”poliții” neoficiale nu au nicio jurisdicție pe teritoriul Republicii federale.

Update 12:45 Forțele ucrainene au ucis în ultimele 24 de ore 540 de militari ruși, afirmă Statul Major ucrainean. Potrivit lui, au mai fost distruse două tancuri și alte opt blindate, precum și șase sisteme de artilerie, numărul rușilor uciși în Ucraina de la 24 februarie încoace apropiindu-se de 92 de mii.

Update 12:15 China se folosește de România și de alte state spre a prigoni disidenți în Europa cu ajutorul unor ilegale secții de poliție chineză. G4Media citează CNN, post american potrivit căruia ”China administrează peste 100 de secții de poliție în întreaga lume, cu ajutorul unor țări-gazdă între care Italia, Croația, Serbia și România”. Informațiile provin de la investigațiile ONG-ului Safeguard Defenders, ”care a luat la puricat documente oficiale chinezești disponibile publicului pentru a descoperi probe privind încălcări ale drepturilor omului, a declarat că a identificat patru jurisdicții polițienești distincte ale Ministerului Securității Publice din China”.

Secțiile de poliție ilegale ale Chinei comuniste care au alertat recent și autoritățile de la Haga, determinându-le să ia măsuri și să ordone închiderea celor două din Olanda, ”activează în cel puțin 53 de țări de pe întregul glob, teoretic pentru a-i ajuta pe expatriații chinezi proveniți din respectivele jurisdicții cu problemele lor din străinătate. Beijingul a negat că administrează entități polițienești nedeclarate în afara teritoriului propriu”, notează G4Media. ONG-urile, citate de Euronews, relevă că secțiile de poliție ilegale întreținute de China comunistă în străinătate funcționează ”cu polițiști politici și militari cu misiunea de a-i reduce la tăcere pe disidenți, nu de a le oferi servicii diplomatice”.

Update 12:00 Rușii folosesc violența sexuală ca armă de război: într-un interviu acordat grupului german de presă Funke procurorul general ucrainean Kostin a acuzat trupele de ocupație de a recurge conștient la violența sexuală împotriva civililor, afectați fiind oamenii de toate vârstele și sexele, inclusiv copiii. S-au înregistrat cel puțin 110 cazuri, dar numărul atacurilor sexuale probabile e mult mai mare, informează Kostin, reluat de DLF. În multe cazuri oamenii sunt torturați, violați, apoi uciși.

Update 11:45 Numărul raidurilor aeriene rusești s-a redus drastic, în ultima vreme, relevă serviciile secrete britanice. În martie, avioanele militare rusești făceau câte 300 de ieșiri pe zi. Azi execută doar câteva zeci. Descreșterea s-ar datora între altele sporitului pericol al apărării antiaeriene ucrainene, vremii rele și limitării orelor de zbor disponibile avioanelor rusești, afirmă analiștii britanici, reluațid e Kiev Independent. The decrease in sorties is likely a result of a continued high threat from Ukrainian air defenses, limitations on the flying hours available to Russian aircraft, and worsening weather,” reads the report.

Update 10:55 O cisternă plină cu combustibil ar fi explodat la un aerodrom militar din Reazan, oraș situat în sud-estul Moscovei, afirmă Ukrainska Pravda. Cel puțin trei oameni ar fi fost uciși în explozie și alți șase au fost răniți, precizează aceeași sursă citând Ria Novosti. Agenția rusă a anunțat că tot în această dimineață, o dronă ar fi căzut la o altă bază militară din raionul Saratov, distrugând două bombardiere Tupolev Tu-95 și rănind membrii personalului.

Ambele baze găzduiesc aeronave folosite pentru atacurile aerriene rusești de rază lungă, informează Ukrainska Pravda: Tupolev Tu-95MS, Tu-160 și Tu-22M3, pe care sunt montate rachete, ce pot lovi ținte aflate până la distanța maximă de 1000 km.

Update 10:45 Se înmulțesc vocile franceze care cer, ca și Moscova, oprirea livrării de arme Ucrainei. Unul dintre membrii comitetului director al Grupului Bilderberg, Thierry de Montbrial, a declarat Le Journal de Dimanche, că “războiul nu se va opri dacă SUA nu va înceta să trimită arme Ucrainei”.

Mai mult, șeful Institutului Francez de Relaţii Internaţionale (IFRI) a lansat o gravă acuzație asupra Washingtonului, susținând că “Statele Unite instrumentalizează războiul pentru a face Europa dependentă energetic de ea“, notează Vișegrad24 citând publicația franceză. Francezul este din 2021, membru de onoare al Academiei Române, fiind premiat chiar de Ziua Culturii Române la Bucureşti la gala „Om între oameni”, conform Adevărului de Olt. Montbrial călătorește periodic în România, de peste 14 ani.

Legat de tema negocierilor, vehiculată intens în anumite cercuri și promovată de Kremlin în ultimele săptâmâni, membrul grupului Bilderberg a afirmat următoarele:

„Ucraina, deocamdată, se simte susținută aproape necondiționat de Occident și, prin urmare, menține o logică care ar consta în câștigarea războiului prin alungarea forțelor Rusiei în spatele granițelor pe care le-a încălcat în 2014. Pe de altă parte, rușii consideră că punctul de plecare pentru o eventuală negociere ar trebui să se bazeze pe concesiuni teritoriale de la Ucraina, cu cel puțin Crimeea, tot sau o parte din Donbass și ca să facă joncțiunea terestră cu Crimeea. Și, evident, neutralitatea Ucrainei, care nu numai că ar fi redusă față de granițele sale din 1991, dar nici nu ar putea adera la NATO. Cu alte cuvinte, ambele părți consideră că încă pot câștiga în condițiile lor și, prin urmare, este imposibil în acest context să înceapă o negociere.”

Update 10:30 Comisia Europeană și statele UE pregătesc un al 9-lea pachet de sancțiuni pentru Rusia, anunță agenția NEXTA, citând Politico. Lista neagră ar urma să includă persoane și companii din sfera financiară, tehnologică și mass media, precizează aceeași sursă. Miniștrii de externe ai Statelor Membre se reunesc pe 12 decembrie pentru un ultim consiliu înainte de finalul anului, iar pachetul ar putea fi votat atunci.

Update 01:00 Aproape 10.000 de civili ucraineni uciși de Rusia de la începutul războiului în februarie curent. Conform oficialităților din Kiev, rușii au ucis în cele nouă luni de conflict militar deplin circa 9.400 de civili. Între ei sunt și 451 de copii. Alți cel puțin 6.800 de civili au fost răniți, scrie Kiev Independent.

”Ucraina trebuie să facă tot ce-i stă în putere ca să supraviețuiască în această iarnă”, a spus președintele țării, Zelenski. Ucraineii trebuie să se într-ajute mai mult decât oricând, a precizat el.

04 decembrie 2022 a 284-a zi de război

Update 21:15 Rusia îi forțează pe oamenii vârstnici din partea ocupată a regiunii Herson să accepte documente de identitate rusești. Așa de pildă la Skadovsk, unde pensionarii ucraineni sunt siliți să accepte pașapoarte rusești ca să-și poată primi pensia, relevă Statul Major ucrainean, reluat de Kiev Independent.

Update 21:00 Ucraina a refuzat concesia occidentală propusă de președintele Franței, Macron avansase ideea ca Rusia să primească garanţii de securitate pentru a încheia războiul. Și statele baltice au criticat masiv avansurile făcute iarăși Rusiei de liderul de la Paris.

În Ucraina sunt decuplate de la curent peste 500 de localități din opt regiuni, a declarat ministrul adjunct de interne, Evgheni Jenin la televiziunea ucraineană, reluat de DLF.

Update 20:15 Ucrainenii, în avantaj pe frontul de est al Luganskului. ”Vremea avantajează forțele noastre de apărare din direcția Svatove și Kreminna. Așteptăm vești pozitive în cel mai scurt timp”, a declarat guvernatorul militar al regiunii Lugansk, Serhii Haidai, reluat de ZMiST. Situația este însă foarte dificilă, a ținut să precizeze oficialul ucrainean. ”Se luptă pentru fiecare 100 metri de pământ!”. ”Forțele noastre au reușit mici înaintări pe teren”, scrie New Voice of Ukraine.

VIDEO-ul zilei

Cum fură soldații ruși obiecte personale ale ucrainenilor sau aparatură casnică? Camerele de supraveghere ale unei case din Ucraina vizitate de militarii Moscovei au surprins toate detalii. Video-ul a fost făcut public de consilierul ministrului ucrainean de intene, Gerașcenko.

Update 19:55 În Belarus, se țin lanț problemele medicale la cel mai înalt nivel politic. Președintele Curții Supreme de la Minsk, Valentin Sukalo, s-ar afla la terapie intensivă într-o stare foarte gravă, conform relatărilor făcute de Vișegrad 24. Tot la secția ATI a ajuns în urmă cu mai multe zile și celebra disidentă Maria Kolesnikova, șefa opoziției din Belarus, care a fost aruncată în pușcărie de regimul Lukașenko în 2021.

Deutsche Welle relatează că Maria Kolesnikova ar fi fost mutată acum într-o altă secție, starea sa fiind mai bună. Nu se cunosc însă detalii, scrie postul german, despre ce a determinat internarea la terapie intensivă. Șefa opoziției din Belarus are o condamnare de 11 ani, pentru că a condus alături de alte două femei, Veronika Țepkalo și Sviatlana Țihanouskaia, protestele masive din 2020 împotriva regimului Lukașenko.

Update 19:45 Ministrul Apărării de la Moscova, Serghei Șoigu, ar fi vizitat ieri Belarusul pentru a se întâlni cu omologul său de la Minsk, Viktor Khrenin, relatează Vișegrad 24 citând o agenție locală, Belta. Potrivit portalului Vișegrad24, cei doi miniștri ar fi semnat un act prin care ar putea fi posibilă o coordonare a armatei bieloruse de către Statul Major al Federației Ruse, ceea ce practic s-ar traduce printr-o integrare a trupelor Minskului în forțele Moscovei.

Update 17:45 Iranul a executat azi patru oameni condamnați la moarte pentru o presupusă cooperare cu Israelul. Numeroase alte persoane sunt, sau urmează să fie, condamnate la pedeapsa capitală pentru participare la protestele împotriva regimului teorcatic, totalitar, al ayatolahilor de la Teheran.

Update 17:30 Forțele ucrainene anunță doborârea unui elicopter militar în estul Ucrainei. Ar fi al 263-lea, afirmă armata lui Zelenski. Potrivit estimărilor Statului Major de la Kiev, sunt uciși zilnic, pe frontul de la Bahmut, între 50 și 100 de militari ruși.

Rusia menține în Marea Neagră patru nave având la bord 24 de rachete de croazieră de tip Kalibr, afirmă surse ucrainene, reluate de Kiev Independent.

Bombardamentele rusești s-au soldat la Pokrovsk, în regiunea Dniepropetrovsk, cu moartea unui civil.

Update 16:15 Ucraina a adoptat sancțiuni împotriva unui grup de zece ierarhi ortodocși. E vorba de 9 episcopi și un diacon, acuzați de propagandă și colaborare cu Moscova. Averile lor au fost înghețate pe cinci ani. Între sancționați pare a fi, potrivit DLF, și capul Lavrei Pecerska, starețul din mânăstirea care e sediul mitropolitului Onufrie, capul bisericii ortodoxe ucrainene rămase în subordinea patriarhiei Moscovei, precum și mitropolitul Crimeei.

Unitatea georgiană din Brigada 57-a a armatei ucrainene a fost înconjurată lângă Bahmut, anunță blogul militar War Monitor. Soldații au luptat zece ore, fiind bombardați din toate direcțiile. S-au înregistrat pierderi mari. Ministrul apărării de la Kiev anunță că cel puțin 5 militari georgieni au fost uciși. Ucrainenii ar fi ucis ieri 505 de militari ruși. Oștirea lui Putin ar fi pierdut cel puțin 91.000 de militari.

Update 12:00 Jaf rusesc. Nu doar ceasurile de mână le plac militarilor ruși. Ci și grâul ucrainean. NASA relevă că rușii au furat din Ucraina grâne în valoare de miliarde de dolari, informează DLF. Pe baza datelor culese din imaginile din satelit, reiese că în teritoriile ocupate rușii au prădat 5,8 milioane de tone de grâu.

Tratative privind securitatea atomică în Zaporijjea. Președintele Franței, Macron, anunță într-un interviu acordat publicației „Le Parisien”, că se va întreține azi cu șeful AIEA, Grossi, iar apoi cu Putin. Ar urma, potrivit lui, ca, după discuții cu omologul său american, Biden, să aibă în curând ”un mandat internațional” spre a negocia securitatea centralei nucleare de la Zaporijjea. Același Macron afirmase anterior, într-un interviu televizat, că occidentul ar trebui să facă Rusiei concesii privind ”nevoile ei de securitate”. Nu e clar dacă președintele Franței realizează că Rusia e un stat agresor, care încalcă flagrant, de ani de zile, nevoile de securitate ale tuturor vecinilor ei.

Update 11:45 Praf în ochii militarilor ruși: comandanții ruși continuă să-și trimită militarii la moarte în ofensive sortite eșecului promițându-le marea cu sarea. Ieri, forțele ucrainene au respins, potrivit Statului major ucrainean, reluat de Kiev Independent, atacuri în proximitatea a 17 așezări din Donbas. Ucraina a doborât și un avion militar rusesc de tip SU-25, o dronă de tip Orlan și a distrus varii ținte militare. Concomitent, potrivit serviciilor secrete britanice, rușii consumă mai multă muniție în Ucraina decât pot substitui.

Praf în ochii civililor rușilor: regimul Putin are tot mai mari probleme să mențină aprobarea tacită a războiului din Ucraina în rândul populației ruse, consideră serviciile secrete britanice, reluate de Kiev Independent. Londra se bazează pe sondaje recente care indică o semnificativă scădere a susținerii de către ruși a războiului purtat în ucraina de regimul Putin. ISW afirmă că în Rusia mobilizările continuă în secret, în ciuda declarațiilor oficiale.

Update 11:30 Praf în ochii iraniencelor. Iranul anunță ”desființarea” poliției de moravuri. Cea vinovată pentru asasinarea, în beciurile ei, a Mahsei Amini, torturată și omorâtă după ce a foat arestată la 21 de ani, fiindcă n-ar fi purtat ”regulamentar” basmaua islamică obligatorie în statul islamist. Care, în ciuda anunțului probabil mincinos al procurorului general privind desființarea activității de control al ordinii vestimentare de către poliția de moravuri, va continua să controleze vestimentația femeilor printr-o (altă) poliție de moravuri identică sau similară. Martiriul tineri kurde ucise de teocrații iranieni și de poliția lor politică, a declanșat valuri de proteste, sute de asasinate comise de serviciile secrete și instituțiile de forță islamiste, precum și cu zeci de de mii de arestări,

Update 00:00 Președintele Ucrainei, Zelenski a criticat masiv decizia europeană de plafonare a prețului țițeiului la 60 de dolari. Această limită a lesne de suportat de către bugetul Rusiei, e de părere șeful statului ucrainean. Ar fi fost bine să fie plafonat la 30, susține Ucraina.

3 decembrie 2022 – a 283-a zid e război

Marina americană a confiscat un transport militar iranian pentru șiiții din Yemen. Americanii au reținut un milion de cartuşe, precum şi lansatoare de rachete expediate ilegal de teocrații de la Teheran spre Yemen.

Update 19:30 Rusia nu acceptă plafonarea prețului petrolului. UE l-a plafonat la 60 de dolari de baril.

Rusia a lansat 4 rachete de croazieră asupra Kramatorskului, informează Ukraina Pravda.

Poliția ucraineană îi caută pe informatorii ziarului Ukrainska Pravda care a făcut dezvăluiri despre șeful adjunct al administrației prezidențiale. Kirilo Tîmoșenko se plimba într-un Porsche în valoare de 100.000 de dolari.

Update 19:15 Genocid cultural. Scriitorii americani și ucraineni din organizația scriitorilor PEN au acuzat Rusia de atac deliberat asupra instituțiilor culturii ucrainene. Atacurile asupra muzeelor, sălilor de concert, asupra bibliotecilor și teatrelor, ca și asupra unor situri istorice, pe scurt: asupra culturii, nu reprezintă ”pagube colaterale”, ci pilon central al justificării războiului de agresiune împotriva Ucrainei, relevă scriitorii de peste ocean și din Ucraina, reluați de DLF. Președintele Rusiei, Putin, a afirmat în repetate rânduri că ”nu ar exista o cultură și o limbă ucraineană”. Atacul asupra instituțiilor culturii ucrainene e o încercare de adeverire a acestor afirmații, relevă scriitorii. Centrul Pen citează în acest context Ministerul Ucrainean al Culturii, potrivit căruia rușii au distrus or avariat de la începutul războiului în februarie nu mai puțin de 559 de instituții și centre de cultură.

pdate 16:10 Putin în Donbas. Kremlinul anunță o vizită surpriză a dictatorului rus în regiunea estică a Ucrainei, într-un timp apropiat, scrie Ukrainska Pravda citând agenția rusă TASS. Nu au fost oferite niciun fel de alte detalii. Noaptea trecută, canalele de Telegram ale unor facțiuni naționaliste ruse, reluate de New York Post, declaraseră că Vladimir Putin a suferit o căzătură pe scări, după ce a alunecat pe o treaptă, lovindu-se ușor la picior. Zvonurile nu au putut fi confirmate.

Update 16:00 Autoritățile ucrainene le cer civililor aflați pe malul estic al râului Nipru, din părțile încă ocupate de armata rusă, să se evacueze de urgență, deoarece sunt anticipate intensificări ale ostilităților, notează Kiev Independent. Anunțul a fost făcut de guvernatorul regional, Iaroslav Ianușevici, care a cerut oamenilor să plece numai în timpul zilei, între 3 și 5 decembrie.

Update 15:50 Un număr de 24 rachete de croazieră Kalibr ar fi fost plasate de forțele navale rusești în Marea Neagră, potrivit informațiilor obținute de armata ucraineană, scrie Kiev Independent. Mutarea lor ar putea însemna, avertizează purtătoarea de cuvând a Comandamentului Sud, Natalia Humeniuk, pregătirea pentru un alt atac masiv cu rachete asupra întregii țări.

Update 13:45 Uniunea Europeană și țările G7 au căzut de acord să impună un preț plafonat de 60 dolari/baril de petrol din Rusia, anunță Sky News. Această decizie rămâne controversată, întrucât săptămâna trecută barilul de petrol rusesc se vindea pe piețele financiare cu aproximativ 48 – 51 de dolari, valoare vizibilă sub prețul plafomat de Bruxelles. Potrivit Adevărul, această măsură are ca obiectiv să reducă veniturile Rusiei în contextul războiului purtat de aceasta contra Ucrainei și este complementară embargoului european asupra petrolului rusesc importat pe cale maritimă şi care intră în vigoare luni.

Practic, plafonarea UE & G7 interzice companiilor europene implicate în livrarea petrolului rusesc pe cale maritimă (companii de transport, de asigurări etc.) să-şi ofere serviciile dacă petrolul livrat depăşeşte pragul de 60 de dolari barilul, no

Update 13:30 Toți ochii pe Kremnina, localitate de linia frontului de est, aflată în regiunea Lugansk, unde forțele ucrainene ar fi reușit să spargă liniile de apărare ale trupelor invadatoare ruse și să avansaseze în două direcții: la nord și la sud de oraș precizează Vișegrad24.

Update 13:15 Moscova încearcă să fructifice dorința Occidentului de a negocia, creând o dinamică în care oficialii vestici să se simtă presați să facă concesii Rusiei pentru a o aduce la masa discuțiilor, se arată în cea mai recentă analiză a Institutului pentru Studierea Războiului, de la Washington. ISW notează că Putin a apelat în mod special la cancelarul german Olaf Scholz, pe care l-a mustrat pentru ajutorul militar și financiar acordat de Occident Ucrainei. Mai mult, în discuția telefonică avută vineri, 2 decembrie, cu șeful guvernului de la Berlin, dictatorul rus i-a cerut acestuia să reconsidere poziția Germaniei față de evoluțiile din Ucraina. Propaganda rusă a lansat ideea că o negociere directă între Casa Albă și Kremlin este posibilă, chiar probabilă.

Washingtonul a dezmințit noaptea trecută presupusa disponibilitate a președintelui Joe Biden de a discuta cu Vladimir Putin, însă purtătorul de cuvânt al Kremlinui, Peskov, a declarat că Biden pare să ceară retragerea tuturor trupelor ruse din Ucraina, ca bază pentru orice negociere, însă țara sa își va continua operațiunea militară specială.

ISW subliniază că toate acțiunile Moscovei și declarațiile recente ale lui Lavrov indică foarte clar că Putin nu are nicio intenție să negocieze serios cu Ucraina, ci doar să își mărească șansele la un avantaj strategic în război.

Cu toate acestea, informează ISW, se observă clar o susținere comună pentru Ucraina din partea președintelui american Biden, a omologului său francez, Macron, precum și de la Berlin, unde cancelarul Scholz a insistat pe retragerea trupelor rusești de pe teritoriul ucrainean, inclusiv din Crimeea.

Update 12:45 Rușii au făcut mici avansuri terestre în zona Bahmut, din regiunea Donețk, avertizează raportul ministerului britanic al Apărării, reluat de Kiev Independent. De cinci luni încearcă forțele Kremlimului dislocate în acea zonă să cucerească orașul Bahmut, care acum arată ca o localitate fantomă, din cauza distrugerilor provocate de artileria rusă. Succesele obținute de trupele invadatoare ruse s-ar fi înregistrat în sudul Bahmutului, potrivit rapoartelor militare. Planul este încercuirea orașului, avertizează oficialii londonezi, care mai notează că o cucerire a Bahmutului pare să fi devenit un obiectiv politic simbolic al forțelor ruse. Deși capturarea acestui centru urban le-ar oferi rușilor un avantaj tactic pentru a lansa atacuri asupra orașelor Kramatorsk și Sloviansk, efectul are o valoare operațională limitată, precizează ministerul britanic.

Update 12:35 Pierderile de soldați din armata rusă se ridică la 90.600, informează ministerul Apărării de la Kiev, reluat de Kiev Independent. Potrivit Ukrainska Pravda, dintre aceștia 1400 sunt ofițeri superiori, între care: 8 generali-maior, 2 generali-locotenent, 44 de colonei și 98 de locotenent-colonei.

Update 01:10 Olanda nu se va mai opune aderării României la spațiul Schengen, decisă în Consiliul JAI de săptămâna viitoare, a declarat prim-ministrul Mark Rutte, citat de Vișegrad24. Doar Austria se mai împotrivește integrării țării noastre în spațiul de liberă circulație european. Bulgaria nu are undă verde nici de la Olanda ori Austria, în timp ce Croația pare a avea asigurat locul în Schengen. Se prefigurează mai multe zile de negocieri, între autoritățile de la București și cele de la Viena.

Update 01:00 Centrala nucleară de la Zaporijjea ar putea fi demilitarizată până la finalul anului, a anunțat Rafael Grossi, șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, reluat de Kiev Independent. Oficialul instituției de la Viena a subliniat că s-au făcut progrese importante în securizarea unui acord pe această temă.

Update 00:50 În plină criză energetică, cu România ca principal furnizor de energie și sprijin în interiorul Uniunii Europene, deputatul AUR, George Simion, a cerut încetarea imediată a oricărei finanțări către Chișinău, deplângând o așa-zisă mișcare antiromânească, notează site-ul Defapt.ro. Acesta, fost celebru activist pro-unire în cadrul mișcării Acțiunea2012, alături de Marius Lulea, s-a plâns acum și de finanțările acordate refugiaților ucraineni.

„Un alt adevăr pe care tot noi trebuie să îl spunem este că România nu mai trebuie să finanţeze nici măcar cu un leu Guvernul de la Chişinău. Mi-e drag de unii miniştri de peste Prut, dar mai drag îmi este adevărul. Nu facem decât să finanţăm separatism antiromânesc finanţând acea guvernare. Sau finanţându-l pe primarul Chişinăului, antiromânul Ion Ceban. Asta fac, din păcate, cei care au pe mână banii noştri. Niciun leu pentru Guvernul de la Chişinău, după cum tot un adevăr pe care trebuie să îl spunem este că s-au alocat prea multe fonduri pentru refugiaţii care au venit din Ucraina”, a declarat Simion.

Parlamentarul are interdicție de intrare în Republica Moldova de mai mulți ani, după mai multe tulburări ale ordinii publice și acțiuni de agitprop, conform autorităților moldovene. Ca președinte al Acțiunii 2012, George Simion era un fervent promotor al unirii Republicii Moldova cu România.

Update 00:30 Kievul a început să negocieze cu Germania, transferul unor sisteme de apărare antiaeriene PATRIOT, a declarat ministrul ucrainean de externe, Kuleba, citat de blogul militar Noel. ”Am ridicat această problemă și cu Statele Unite, pentru că ei dețin tehnologia Patriot. Îi rog de asemenea pe colegii din adunările ministeriale OSCE și NATO care pot influența pozitiv decizia Berlinului să intervină”, a mai precizat șeful diplomației ucrainene.

Update 00:20 ”Europa nu e suficient de puternică față de Rusia și dacă nu erau SUA, am fi fost în mari necazuri”, a declarat prim-ministra Finlandei, Sanna Marin, aflată într-o vizită oficială în Australia, informează Sky News. Șefa guvernului de la Helsinki a precizat că a fost necesar să fie brutal de onestă în această chestiune. ”Statele Unite au dat foarte multe arme, ajutor umanitar și financiar Ucrainei, iar Europa pur și simplu nu e încă suficient de puternică”, a continuat Sanna Marin. ”Europa trebuie să își crească capacitățile militare de apărare, să dezvolte industria de apărare și să se asigure că poate face față ma multor scenarii”, a concluzionat prim-ministra finlandeză.

Țara sa a decis să adere la NATO după 7 decenii de neutralitate, considerând agresiunea Rusiei o amenințare la securitatea sa națională. Finlanda are o lungă graniță de est cu Rusia și la 30 noiembrie 1939 era invadată de URSS, într-un război nimicitor, care a costat-o pierderea a 10% din teritoriu, menținându-și însă independența.

2 decembrie 2022 – A 282-a zi de război

Update 17:00 Cancelarul german Scholz a stat de vorbă cu președintele Rusiei, Putin. Liderul german i-ar fi cerut să-și retragă trupele din Ucraina.

Ambasade și consulate ucrainene din multe țări europene au primit mesaje posibil teroriste. E vorba de pachete însângerate cu ochi de animale în ele. Le-au primit cele din Ungaria, Olanda, Polonia, Croația, Italia, Austria și consulatele din Napoli, Cracovia și Brno, scrie Kiev Independent.

Numărul militarilor ruși uciși în război a depășit 90.000, relevă Statul Major ucrainean.

Penuria de muniție a rușilor limitează capacitatea Moscovei de a derula ofensive terestre de amploare, consideră serviciile secrete britanice.

Pentagonul a aprobat o comandă în valoare de 430 de milioane de dolari pentru producerea de către Lockheed Martin a noi HIMARS-uri, pentru ”nevoile proprii și ale partenerilor”.

Președintele Zelesnki a aprobat adoptarea de măsuri punitive împotriva clericilor care colaborează cu Moscova.

Update 11:30 Revendicare europeană de cenzură pe Twitter. Vicepreședinta Comisiei Europene, Jourova, i-a cerut lui Elon Musk să cenzureze propaganda rusă pe Twitter.

Jourova, responsabilă cu dezinformarea și combaterea ei a adresat un avertisment patronului concernului Twitter, să nu ajute la răspândirea propagandei regimului rus, dacă n-o smulge din rădăcină de pe Twitter. E necesar ca Twitter să nu devină un hub al propagandei ruse, consideră ea.

Jourova a dat un interviu postului Bloomberg în care amenință Twitter cu sancțiuni dacă nu intervine ”activ în contra propagandei, prin îndepărtarea ei și a dezinformării(din rețea)” ceea ce ar însemna, în opinia ei, că Twitter ”susține activ războiul” (lui Putin împotriva Ucrainei). Dacă “rețeaua e folosită lesne de propaganda rusă e probabil ca ea să încalce legislația sancțiunilor” ăprin distribuirea de conținuturi difuzate de presa aflată sub sancțiuni, a mai afirmat ea.

Update 09:00 Germania anunță că a dat un nou și amplu pachet de ajutoare Ucrainei. Ar conține vehicule terestre fără pilot, tancuri constructoare de poduri și zeci de vehicule protectoare de frontiere,

Terorism eșuat? Spania a informat că scrisorile și coletele capcană trimise unor ambasade și concerne, precum și unor demnitari politici la Madrid nu vor modifica decizia spaniolă ca Ucraina să fie ajutată.

Update 08:30 Luptă cu biserica lui Kiril. Consiliul de Securitate și Apărare al Ucrainei propune suprimarea ”afilierii ruse” a unor asociații și instituții religioase, respectiv a legăturii bisericilor ucrainene cu Patriarhia Moscovei. Patriarhia ”kaghebistului” Kiril a justificat războiul de agresiune declanșat de regimul Putin, iar bisericile ucrainene din subordinea sa ar fi, potrivit serviciilor secrete ucrainene, centre de propagandă, dezinformare, xenofobie și spionaj. ”Vom asigura independența deplină a statului nostru, mai ales independența lui spirituală” a spus în context președintele Ucrainei, Zelenski. Ar urma să se impună sancțiuni clericilor care mai întrețin legături de cooperare cu Rusia, iar numele lor date publicității.

.Câți ucraineni au fost uciși în luptă? Un consilier al președintelui Zelenski a cifrat, potrivit DLF numărul militarilor ucraineni uciși la mai puțin de 13.000. Șeful Statelor Majore reunite ale SUA, generalul Milley, pleacă de la premiza că au fost scoși din luptă peste 100.000 de ruși, morți și răniți, un număr similar de pierderi având și ucrainenii.

1 decembrie 2022, Ziua Națională a României, a 281-a zi de război

Update 23:30 Colet-capcană terorist trimis unei fabrici de arme din Spania. Nu doar ambasadele ucraineană și americană, de la Madrid, au primit bombe prin poștă ci concernul spaniol Instalaza, relevă Ukrainska Pravda. Instalaza produce arme din care unele au fost trimise Ucrainei. Țintă coletelor teroriste a devenit și o a treia ambasadă.

Update 23:15 Concernul Apple profită de pe urma muncii sclavagiste din China, unde își produce telefoanele fără să țină seama de revendicările muncitorilor chinezi, care s-au ciocnit recent cu poliția regimului totalitar de la Beijing. A cărui cenzură comunistă a acceptat-o Apple pe iphonurile sale. Dar concernul lui Tim Cook se dă hipermoral cu Twitter. Elon Musk a anunțat că se va apăra de demersurile ostile, pro-cenzură ale firmei Apple, producând la rigoare propriul telefon, la concurență cu iphon-urile. Cea mai mare companie de tehnologie din lume practică nu doar cenzura ci și monopolul, alături de Google, Facebook Amazon și alte concerne asemenea. Apple hotărâse anterior să înceteze în mare parte să-și mai facă publicitate pe Twitter, după ce rețeaua de socializare a suprimat cenzura opiniilor conservatoare.

Update 20:30 Noi căciuliri europene la ”Înalta Poartă Chineză”. Șeful Consiliului European s-a rugat de China comunistă să intervină pe lângă Rusia să pună capăt războiului din Ucraina. ”Mizăm pe influența Chinei ca stat cu drept de veto în Consiliul de Securitate ONU”„, a spus Michel, fără să primească nimic concret de la Beijing, în schimbul temenelelor sale nedemne în fața președintelui Xi Jinping, proaspăt instalat la putere, la Beijing, ca dictator pe viață.

Tot azi, Rada ucraineană (parlamentul) a adoptat o rezoluție care solicită reformarea ONU și expulzarea Rusiei din organizația mondială, daă fiind ”ilegitimitatea” prezenței Moscovei în acest for, ale cărui norme și principii le încalcă sistematic, laolată cu carta ONU și Declarația Universală a Drepturilor Omului.

Update 20:00 Rușii se retrag din anumite zone ale regiunii Zaporijjea, anunță Ukrainska Pravda. De pildă din localităîțile Mîhailivka, Pologhî și Injenerne.

Ucrainenii caută să obțină noi ajutoare externe. În speță, 4 miliarde pentru gazul consumat în această iarnă, precum și rachete S 300 de la alte foste țări comuniste pentru contracarat amenințarea balistică rusă.

Există un consens în NATO. Toate cele 30 de state membre sunt de acord că Ucraina trebuie să adere la alianță. Doar Ungaria îi blochează accesul pe motivul drepturilor minorităților. Statele membre for să exercite presiuni asupra Budapestei. Comisia Europeană a propus să i se rețină Ungariei finanțarea în valoare de 7,5 miliarde de euro, pe criteriul nerespectării principiilor statului de drept.

Despre ce e filetismul? Despre ce au descoperit serviciile ucrainene în bisericile și abațiile ucrainene din subordinea patriarhiei moscovite păstorite de KGBistul Kiril: percheziția din mânăstirea patriarhiei sale din regiunea Zakarpattia a dat la iveală propagandă rusă și literatură xenofobă.

Recunoașterea, fie și tardivă, ca genocid a Holodomorului, prin care regimul stalinist de la Kremlin a omorât în masă, prin înfometare, milioane de ucraineni a enervat Rusia. Moscova a acuzat Germania de o presupusă ”demonizare” a Rusiei.

Ambasadei americane de la Madrid i s-au trimis colete capcană similare celor expediate pe adresa ambasadei ucrainene din capitala Spaniei, relevă Kiev Independent. Spania stăruie că va continua să trimită ajutoare Ucrainei. Din Spania a sosit în Ucraina și asistență militară.

Elveția a înghețat aproape opt miliarde de dolari depuși în conturile din confederația helvetă care aparțin rușilor și a blocat 15 proprietăți rusești. Berna a aplicat în acest caz sancțiunile Uniunii Europene. Din care Elveția nu face parte.

50 de prizonieri de război ucraineni au fost puși în libertate la schimb cu militari ruși captivi în Ucraina.

Update 16:15 Rusia încearcă în van să-și pună în aplicare operațiunea strategică de distrugere a unor ținte de importanță capitală, spre a demoraliza populația ucraineană și a forța conducerea de la Kiev să capituleze. Or, operațiunea n-are succesul scontat, pentru că Moscova și-a irosit deja o mare parte din arsenalul de rachete pe obiective tactice, iar populația ucraineană e mobilizată de nouă luni, nemaifiind, psihologic, așa de sensibilă cum i-ar trebui Moscovei, sunt de părere serviciile secrete britanice, în estimarea de azi a ministerului apărării din Regatul Unit.

Update 15:10 La blouse roumaine, cum a a numit Henri Matisse ia românească, a intrat astăzi oficial în Patrimoniul intangibil al UNESCO, după ce dosarul introducerii iei pe lista elementelor culturale protejate la nivel mondial, a fost prezentat de România și Republica Moldova în comun, la Rabat.

„Felicit echipele de la Chișinău și București, care au promovat consecvent cămașa cu altiță la UNESCO. Le mulțumesc meșterițelor care, prin muncă și dăruire, au păstrat această artă, au făcut-o să renască și să fie cunoscută lumii. Întru dăinuirea unui simbol străvechi, care spune povestea neamului nostru, înveșnicit pe cămășile tradiționale românești de bunicile și mamele noastre, și transmisă noilor generații”, a scris președinta Maia Sandu pe Facebook.

Delegația României la Rabat este condusă de András István Demeter, secretar de stat în Ministerul Culturii, și le include pe Simona-Mirela Miculescu, ambasador, delegat permanent al României pe lângă UNESCO, și Ioana Baskerville, punctul focal pentru Convenția 2003.

Potrivit Ziarului Național din Moldova, delegația Republicii Moldova este condusă de Sergiu Prodan, ministrul Culturii, și din aceasta fac parte Corina Călugăru, ambasador, delegat permanent al Republicii Moldova pe lângă UNESCO și Andrei Prohin, expert în patrimoniul cultural imaterial.

Premierul Ucrainei, Șmyhal, a mulțumit României prietene pentru solidaritatea și ajutorul oferit țării sale, transmițând felicitări de Ziua Națională. Doresc prim-ministrului Ciucă și tuturor românilor, pace și prosperitate!

Un mesaj călduros de la președinta Parlamentului European, Roberta Metsola: Dragi români, vă mulțumim pentru tot ce faceți pentru Europa! La mulți ani de Ziua Națională a României!

România – Ucraina. 1 decembrie – o dată istorică comună. La 1 decembrie 1991, ucrainenii votau independența față de URSS, într-un referendum organizat la nive național. Astfel, o majoritate covârșitoare de 92% dintre ucraineni au spus DA reîntemeierii unui stat suveran, după ce își anunțaseră această intenție la 24 august 1991, prin Declarația Actului de Independență. Primele tentative de realizare a unui stat național ucrainean au avut loc între 1917-1919, pe fondul destrămării imperiilor rus și austro-ungar, însă au fost înăbușite de noua conducere sovietică de la Moscova.

Update 13:45 Un avion de transport sovietic de tip Tu-154M a aterizat azi în Belarus, în apropiere de Minsk, având la bord generali ruși. Ukrainska Pravda notează că vizita și întâlnirea lor cu dictatorul din Minsk, Lukașenko, n-a figurat în luările de poziție ale propagandiștilor ruși.

Update 13:30 Ucrainenii încearcă să bage și mai multă frică în oasele rușilor, anunțându-i că-i așteaptă zile grele în Crimeea. În nordul peninsulei, rușii își păstrează rezerve semnificative, menite să le întărească liniile pe fronturile ucrainene, relevă generalul de brigadă Oleksii Hromov, șef adjunct al Principalului Directorat Operațional al Statului Major al Ucrainei. Aceste rezerve, susțin ucrainenii, sunt concentrate în zonele din jurul orașului Djankoi, care, după cum scrie Ukrainska Pravda, au devenit ”cea mai mare bază militară din Crimeea”.

Concomitent, Politico, reluat de Adevărul.ro, anunță că ”unități de gherilă se formează în Crimeea. Rusia se teme și se pregătește pentru bătălia pentru peninsulă. În Crimeea se formează grupuri subversive și de gherilă. Dezamăgirea și panica este în creștere. O persoană a vorbit despre furia sa că nu a reușit să obțină un loc în spital din cauza faptului că acolo au fost aduși de pe front un număr mare de ruși răniți. Un alt interlocutor a spus că elita rusă înspăimântată încearcă să-și vândă casele strălucitoare de vară, dar nu își găsesc cumpărători, scrie Politico.”

Asemenea luări de poziție și materiale greu de verificat, emanând de la ucraineni, sunt pe de o parte verosimile, pe de alta par a avea menirea de a băga și mai adânc spaima în inamicul rus.

Update 11:50 Forțele ruse au atacat în ultimele 24 de ore localități din șapte regiuni, informează structurile militare ucrainene, reluate de Kiev Independent. E vorba de Sumî, Donețk, Herson, Harkiv, Dniepropetrovsk, Zaporijjea și Lugansk. Au fost uciși și răniți oameni. S-au produs pagube. Potrivit ISW, eforturile ruse de înaintare pe frontul de la Bahmut indică faptul că Moscova n-a învățat din erorile ei militare din trecut.

Numărul rușilor morți în ciconirile militare din Ucraina, de la 24 februarie încoace, se apropie vertiginos de 90.000. Statul Major ucrainean îi cifrează acum la 89.440. Rușilor li s-ar mai fi distrus aproape 3.000 de tancuri, aproape 6.000 de alte blindate, peste 4.400 de vehicule și autocisterne, aproape 2.000 de sisteme de artilerie, aproape 400 de lansatoare multiple de rachete, peste 200 de sisteme de apărare antiaeriană, aproape 300 de avioane, peste 250 de elicoptere, peste 1500 de drone și 16 nave.  

Update 11:30 OSCE conferă la Lodz, în Polonia, în absența ministrului rus de externe, Lavrov, pe tema securității în Europa. OSCE a condamnat agresiunea rusă în Ucraina ca terorism îndreptat împotriva populației civile, ucrainene, scrie DLF. În noiembrie, președintele ucrainei, Zelenski a criticat OSCE pentru insuficientele ei strădanii de a forța Rusia să pună capăt războiului ei din Ucraina.

Lipsesc la apel sute de copii, în Ucraina, Cel puțin 329 sunt dați dispăruți. Alți 12.000 au fost deportați. Ieri a fost ucis la Billopilia, în regiunea Sumî, sub obuzele artileriei ruse, un copil de 15 ani. E vorba de Bohdan Dordyk. Adolescentul se dusese să cumpere lapte și se întorcea pe bicicletă acasă când l-au sfârtecat bombele rușilor.

Ministerul ucrainean al justiției acuză Rusia a fi comis 40.000 de crime de război de la începutul invaziei la 24 februarie curent. Ministrul juistiției, Maljuska, a acordat un interviu ziarului german Die Welt. N-ar fi primele. Președintele Ucrainei, Zelenski, a salutat decizia Germaniei de a recunoaște Holodomorul (uciderea în masă, prin înfometare, sub regim stalinist, a ucrainenilor) drept genocid.

30 noiembrie 2022 – a 280a zi de război

Update 23:30 Hamlet la Washington. America se mai gândește. Rachete Patriot? ”Nu acum”. O apărare adecvată pentru ucrainenii care așteaptă următorul val masiv de rachete rusești menite să-i bombardeze astfel, încât să fie propulsați direct în comuna primitivă?

Departamentul de stat stă și cugetă profund. Stă și așteaptă. Oare ce? Purtătorul de cuvânt al lui Blinken, Pat Ryder, a declarat ieri că Pentagonul ”discută” un ”larg spectru de capabilități și ajutoare” cu Ucraina. Discută, dar nu dă sisteme antiaeriene Patriot air “right now.” Adică: pe moment.

Dar când? Nu se știe. Ca de obicei: evaziuni de felul (bla bla, bla), ”vom continua să lucrăm cu aliații și cu partenerii să vedem ce-i putem da cât de rapid posibil Ucrainei”, etcetera, etcetera… Potrivit lui Ryder, bateriile de rachete Patriot ar fi arme ”sofisticate” greu ”de întreținut, care ar presupune o școlire îndelungată”, etcetera, etcetera, iar toate acestea ar ”complica” livrarea lor Ucrainei.

Ce n-a spus Ryder? De ce n-au început deja școlirea și edificarea sistemului de întreținere? Pentru că, pesemne,- altă explicație logică e greu de găsit – SUA vor să silească Ucraina să se așeze la masa tratatiuvelor cu Rusia și să/i cedeze părți mari din propriul teritoriu.

Update 22:05 Record de cheltuieli europene pe gazul natural lichefiat rusesc. Între ianuarie și septembrie 2022, statele membre ale Uniunii Europene au plătit Rusiei 12,5 miliarde de dolari pentru importurile de gaze naturale lichefiate, o sumă de cinci ori mai mare decât în aceeași perioadă a anului precent, relevă o analiză Bloomberg. Publicația financiară precizează că această sumă este un record pentru Europa, care își asigură 40% din necesarul energetic, prin importurile de gaze naturale lichefiate.

Belgia și-a dublat importurile de gaze rusești lichefiate din ianuarie până în octombrie, în timp ce Franța le-a crescut cu 60%, precizează aceeași sursă. “Nu avem nicio interdicție referitoare la importurile de gaze din Rusia”, s-a apărat Eric Mamer, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, la 25 noiembrie. Cu toate acestea, Comisia și-a propus și a reușit reducerea de la 40% la 9% a importurilor de gaze din Rusia, în ultimele luni. Sunt state care fac eforturi în acest sens, deși reducerea a afectat economiile europene, a spus șeful Reprezentanței UE la Kiev, Matti Maasikas.

Update 21:55 Mai multe arme pentru Ucraina. Ministrul ucrainean de externe, Kuleba, a declarat la finalul reuniunii NATO de la București că a reușit să obțină un important sprijin militar pentru țara sa, însă nu are voie să dezvăluie toate detaliile stabilite cu partenerii din Alianță.

Secretarul american al afacerilor externe, Blinken, a confirmat că SUA alături de partenerii săi din NATO și G7 își vor crește asistența militară pentru Ucraina, precizând că în cele peste 9 luni de război, aceste țări au oferit armament în valoare de 40 miliarde dolari, scrie agenția Ukrinform.

Update 21:45 Germania a recunoscut Holodomorul drept genocid împotriva poporului ucrainean. Bundestag-ul reunit astăzi la Berlin a votat recunoașterea genocidului ordonat de Stalin în 1932, prin care ucrainenii din mai multe regiunii ale țării au fost supuși la exterminare prin înfometare. Crima sovietică a avut loc între 1932-1933 și a făcut cel puțin 4,5 milioane de victime, dar cifrele reale sunt estimate de istorici ca fiind mult mai mari. Președintele Zelenski a mulțumit Germaniei și parlamentarilor care au făcut posibil acest pas important în restabilirea adevărului istoric despre agresiunea ruso-sovietică asupra ucrainenilor.

România s-a alăturat și ea statelor care recunosc Holodomorul, săptămâna trecută, după ce legislativul de la București a votat cu o majoritate covârșitoare condamnarea acestui episod tragic din istoria țării vecine.

Update 19:30 Rusia afirmă că ar fi cucerit Andriivka. Localitatea din regiunea Donețk se situează la 9 kilometri sud de Bahmut. Rușii afirmă a fi progresat și la Vojdane, lângă orașul Donețk, informează NTV.

Rusia acuză Vestul de a purta un război colectiv împotriva Rusiei. Acuza îi aparține ministrului de externe al Moscovei, Lavrov și a fost articulată la o conferință în capitala Rusiei. Ucrainenii ar fi ”prăjiți”, în acest proces, fiind tratați ca ”material dispensabil”, a spus el, criticând ajutorul acordat de Occident Ucrainei. Doctrina de securitate a Rusiei, a mai spus Lavrov, ar avea drept scop să evite confruntarea dintre puterile atomice, astfel încât să nu se ajungă la o escaladare. Puterile apusene s-ar îndepărta de această formulă, a mai afirmat el.

Germania și Norvegia au convenit să amelioreze cu ajutorul NATO securitatea infrastructurii din adâncul și de pe fundul mării, relatează NTV.

SUA continuă să mediteze aprofundat la posibilitatea de a da Ucrainei rachete antirachetă de tip Patriot, în timp ce, potrivit seriviciilor de securitate ucrainene, reluate de Ukrainska Pravda, rușii ”strâng de zor material balistic, adună informații secrete și explorează ținte” pentru un nou atac masiv asupra infrastructurii energetice a Ucrainei.

Update 19:15 Atentat ratat asupra vieții ambasadorului Ucrainei la Madrid. Diplomatului i s-a trimis un colet capcană. Grație profesionalismului angajaților ambasadei, cărora pachetul li s-a părut suspect, deflagrația n-a provocat victime, ci doar o rănire ușoară. Ministrul de externe, Kuleba, a dispus întărirea imediată a securității ambasadelor ucrainene.

Nou colaborator al Rusiei ucis, Soldații ucraineni l-au ucis pe Oleksii Koshel, așa-zisul șeful al Departmentului de Afaceri Interne” în speță șef al poliției orașului și raionului Tokmak, scrie Ukrainska Pravda.

Update 16:00 China nu e un adversar al alianței NATO? Ucraina nu și-a meritat locul în NATO? Așa susține Jens Stoltenberg, potrivit căruia se vor perpetua relațiile economice și comerciale cu regimul comunist condus de Xi Jiping. ”Întrebat fiind dacă Ucraina și-a câștigat statutul de membru NATO, Jens Stoltenberg a transmis că între ”nimic” și calitatea de membru cu drepturi depline sunt mulți pași pe care Kievul trebuie să îi parcurgă, dar și că prioritatea zero a alianței nord-atlantice este să se asigure că acest stat ”există”, scrie G4 Media. Ce n-a spus șeful NATO e că includerea Ucrainei în alianță ar asigura existența Ucrainei.

Update 15:35 Exporturile de grâne ucrainene efectuate prin Polonia au crescut cu 50% faţă de începutul anului 2022, informează agenţia TRYXA. Aproximativ 452.000 tone de cereale din Ucraina tranzitează în prezent teritoriul ţării vecine, prin aşa-numitele “culoare ale solidarităţii”.

Update 15:20 Compania turcească Karpowership plănuieşte să trimită în Ucraina, prin Marea Neagră, 3 vase care au capacitatea de a genera curent electric, anunţă agenţia TRYXA.

“Suntem în discuţii cu administraţia Ukrenergo (compania naţională ucraineană furnizoare de energie) pentru a plasa 3 nave prevăzute cu centrale electrice cu o capacitate totală de 300 megawaţi, în apropierea portului Odesa“, se arată în declaraţia Karpowership.

Potrivit Spotmedia.ro, “centralele electrice plutitoare sunt nave uriaşe care ard gaze naturale lichefiate, păcură cu un conţinut redus de sulf sau motorină bio pentru a produce electricitate.”

La începutul lunii octombrie, Uniunea Europeană s-a arătat interesată de această opţiune a centralelor plutitoare deţinute de compania din Turcia. Spotmedia scrie că “Karpowership are opt centrale electrice plutitoare disponibile care pot genera până la doi gigawaţi de electricitate pe oră, suficient pentru a alimenta cinci milioane de locuinţe. Cea mai mare navă de acest tip are o capacitate de 500 de megawaţi pe oră.

Navele conectează centrala electrică de la bord cu o staţie electrică de la mal şi au nevoie de aproximativ un kilometru de cabluri pentru a deveni operaţionale.”.

Update 14:00 Scandal securistic major la IRRD. A fost demis recent, probabil abuziv, directorul științific al IRRD, Andrei Ursu, fiul lui Gheorghe Babu Ursu, autorul mai multor cărți mult elogiate de specialiști despre revoluție și implicarea criminală, dar ocultată și ecranată, a Securității ceaușiste în uciderile din decembrie 89.

Demiterea, potrivit directorului general al institutului și potrivit datelor existente, apare ca fiind cras abuzivă. E cât de poate de probabil să se datoreze progreselor majore făcute de Andrei Ursu și de alți istorici în depistarea celor care ”au tras în noi, după 22”. Adică a securiștilor din rețeaua ceaușistă de rezistență.

Lui Andrei Ursu, Emilian Cutean, decidentul unilateral al demiterii, care a acționat după mărturii credibile fără delegarea și baza legală necesare spre a fi validă, i-a reproșat o presupusă ”lipsă” de condiții științifice și criterii de studii îndeplinite pentru ocuparea postului. Or, nu e clar, în acest caz, cum de a putut fi angajat și plătit mult timp, prezumtiv ”ilegal”. Căci secretarul general al Colegiului Național al IRDD, Cutean, afirmă, potrivit Adevărul.ro, că numirea ”fostului” director științific Andrei Ursu a fost făcută tot printr-o semnătură a sa.

În plus, există o decizie a Ministerului Muncii care-l contrazice flagrant pe Cutean. Fostul protejat al lui Ion Iliescu și parlamentar PSD, Emilian Cutean, un fost pușcăriaș condamnat definitiv pentru fraudă la 3 ani și două luni de închisoare și-a pus în aplicare decizia în mod absolut scandalos, în timp ce istoricul demis arbitrar se afla, împreună cu echipa sa de cercetători, la o conferință științifică despre comunismul românesc. În cursul căreia își prezenta roadele cercetărilor.

Update 13:30 Ministrul de interne bavarez consideră exclusă atacarea Rusiei pe teritoriul ei. Joachim Herrmann a declarat la postul german de televiziune NTV, că, din perspectiva lui, nu se pune problema unui astfel de atac pe teritoriul rus, pentru că ”în niciun caz nu trebuie să admitem escaladarea acestui război, ci doar să ajutăm Ucraina să se apere de agresiunea rusă.”

Update 13:15 Cum își tratează Rusia militarii din linia întâi? Ca pe carne de tun. Potrivit Ukrainska Pravda, Andrii Yermak, consilierul prezidențial ucrainean, relevă că deținuții recrutați de mercenarii Wagner sunt trimiși la asalt de comandanții lor ruși, la Bahmut, fără veste antiglonț și căști și fără arme. Li se dau mitraliera sau automatele abia când ajung în tranșee, înainte de saltul înainte al atacului, derulat fără protecția necesară. Sute de noi soldați mor astfel, zilnic, la Bahmut.

Update 13:00 La 100.000 de militari morți estimează șefa Comisiei Europene pierderile de soldați și ofițeri ucraineni în conflagrația declanșată la 24 februarie 2022. Ukrainska Pravda o reia pe Ursula von der Leyen, potrivit căreia ucrainenii ar fi pierdut în acest război, între altele la Bucea și alte localități scenă de orori și masacre, 20.000 de civili și 100.000 de militari. Ieri, rușii ar fi ucis, potrivit autorităților din Kiev, 5 civili ucraineni și au rănit alți 21.

Von der Leyen a lansat un apel pentru confiscarea de proprietăți rusești și instituirea unui tribunal special pentru judecarea crimelor Rusiei. Căci ”Rusia trebuie să plătească pentru crimele teribile săvârșite, inclusiv pentru crima de agresiune militară” a precizat ea.

Update 11:15 Arde o nouă rafinărie rusă, în Briansk. Autoritățile ruse locale anunță că luptă cu flăcările și zecile de pompieri trimiși să combată focul au stins o parte din ceea ce a fost azi dimineață incendiu de mari proporții.

În războiul din Ucraina, forțele defensive anunță că au respins atacauri ruse în apropierea unui număr de șase localități din Lugansk și Donețk și au ucis ieri, la 29 noiembrie, aproape 500 de militari ai trupelor agresoare. În total, ar fi fost uciși, potrivit Statului Major ucrainean, reluat de Ukrainska Pravda, 88.880 de militari ruși de la invazia din februarie încoace.

Update 11:00 Relațiile cu China, terorismul și securitatea în Balcani sunt temele celei de-a doua zile a consfăturilor statelor NATO de la București.

În China au continuat ample demonstrații de protest, nu mai puțin masive măsuri represive ale regimului comunist, al cărui fost șef și președinte de țară, Jiang Zemin, a murit, precum și ciocniri puternice cu poliția conducerii de la Beijing.

În orașul Guangjou protestatarii ar fi aruncat cu obiecte în polițiști, peste zece fiind arestați, scrie DLF. Potrivit postului german, în capitală ș-au făcut apariția și patrulează sute de mașini și dube ale poliției chineze. La fel în celelalte metropole, devenite scena unor uriașe proteste împotriva restricțiilor draconie implicate de politica de zero covid.

Poliție contra ”ură în net”. O amplă razie a poliției, la nivel federal, a avut loc și în Germania, unde poliția a percheziționat – inclusiv cu ajutor unor unități de comando – numeroase locuințe și computere. Acțiunea e menită să combată ”ura în internet”, în speță ”mesajele rasiste”, ”insultele” și ”ofensele”, precum și ”instigările la ură națională” transmise prin mediile electronice.

Update 10:00 La București, a debutat în această dimineață, a două zi a reuniunii miniștrilor de externe ai statelor NATO, la care participă țările candidate – Suedia și Finlanda și partenerii non-aliați din Ucraina, Republica Moldova, Bosnia-Herțegovina și Georgia. Prima parte a acestei zile se va axa pe discuțiile miniștrilor Alianței cu omologii din aceste state terțe. Pentru Republica Moldova este prima participare din istorie la o conferință de amploare a pactului nordatlantic.

Ministrul de externe al Suediei, Tobias Billström, a declarat, conform ProTv, că discuțiile cu Turcia și Finlanda pe tema aderării celor două state nordice au fost pozitive și se așteaptă la un progres în acest sens. Ankara este singura țară NATO care refuză să dea undă verde aderării de urgență a Finlandei și Suediei, invocând neînțelegeri pe tema dizidenților kurzi din aceste țări, considerați de Erdogan ca fiind teroriști.

Pentru statele non-aliate, aflate în vecinătatea Rusiei, se caută soluții privind securitatea energetică, folosită de Moscova pentru a le destabiliza, notează Reuters. Motivul pentru care avem aceste întruniri este ca să dezvoltăm stabilitatea în interiorul NATO, dar și la granițele Alianței, a afirmat șeful diplomației olandeze, Wopke Hoekstra. Presiunea cea mai mare este pe Ucraina, Moldova și Georgia, a declarat în această dimineață, Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg.

Bosnia se confruntă și ea cu amenințări mari de securitate, pe care le-a identificat ca fiind cele mai serioase de la războiul din anii 90, până în prezent, notează Reuters. Ministra de externe de la Sarajevo, Bisera Turkovici, a declarat astăzi că se teme de influența crescândă a Rusiei în afacerile interne al țării sale: avem acoliți ai Rusiei în guvern și diviziunile din țara noastră sunt foarte mari.

Stabilitatea în Balcanii de Vest este foarte importantă pentru pace, crede ministrul italian de externe, Antonio Tajani, care a insistat că trebuie oprită expansiunea Rusiei în acea regiune. Avem nevoie de mai multă Europa! Tajani a fost președintele Parlamentului European între 2017-2019.

29 noiembrie – a 279-a zi de război

Update 23:30 Nouă tactică rusă de mărunțire a arsenalului de rachete defensive al Ucrainei: rușii lansează tot mai multe rachete fără ogive. Capul rachetelor e umplut cu balast, în loc de exploziv.

Nu e clar de ce SUA nu au livrat până acum Ucrainei sisteme defensive antirachetă Patriot, cerute cu crescîndă disperrare de Ucraina bombardată fără pauză, cu rachete, de ruși. Americanii au anunțat încă o dată că ar lua ”în considerare” furnizarea de astfel de sisteme defensive (Patriot) Ucrainei. Recent, Christine Lambrecht, ministrul german al apărării, a refuzat propunerea Varșoviei de a se livra Ucrainei asemenea rachete antirachetă, mințind că utilizarea lor în afara teritoriului alianței nordatlantice ar necesita o prealabilă concertare în NATO. Minciunea i-a fost demascată de șeful NATO, Stoltenberg, care a subiniat că hotărîrea ține de voința statului care deține asemenea arme, iar nu de pactul defensiv nordatlantic, pe care-l conduce.

La București, șeful diplomației ucrainene a cerut arme și – mai ales rachete antirachetă Patriot, precum și generatoare. E nevoie de aceste arme (Patriot) ”mai repede, mai repede, mai repede”a reliefat el urgența expedierii de astfel de instrumente de apărare în fața încercării Rusiei de a transforma sistemul energetic al Ucrainei într-un morman de ruine.

Viceșeful Consiliului de Securitate al țării agresoare, Dmitri Medvedev, fost președinte al Rusiei și ”polițistul rrrău” în cuplu cu ”polițistul buuuun”, Putin, a avertizat marți NATO să nu cumva să livreze Ucrainei sisteme de apărare antiaeriană Patriot. Potrivit lui, pactul defeniv nordatlantic ar fi o „entitate criminală”.

Germania va livra Ucrainei 14 autovehicule fără șofer. Cancelarul vrea să dea Ucrainei și alte tancuri antiaeriene Gepard. Care au însă problema muniției fabricate în Elveția, iar autoritățile din Berna refuză exportarea ei în Ucraina.

Update 21:00 Regina – consoartă Camilla a solicitat încetarea ”crimelor abominabile comise împotriva femeilor și fetelor între altele în războiul din Ucraina. Regina a oferit o recepție pentru capete încoronate și alte doamne la palatul Buckingham.

Ministrul german al apărării, Lambrecht, a declarat că ministerul ei ar avea nevoie de fonduri suplimentare pentru procurarea de muniție. S-a descoperit că armata germană duce mare lipsă de muniție, iar vina e guvernului care n-a comandat-o. Lambrecht e considerată de opoziție și de unii din colegii din coaliție incompetentă și i se cere demisia. Lambrecht dă vina pe exporturile de muniție în Ucraina.

SUA vrea să dea Ucrainei un nou pachet de ajutore în valoare de 53 de milioane de dolari, Pachetul include transformatoare și alt echipament electric.

Update 20:30 La București, șeful diplomației ucrainene Kuleba le-a mulțumit partenerilor occidentali pentru susținerea lor, dar le- cerut aliaților din NATO ajutoare mai rapide. Ucraina are nevoie urgentă de cât mai multe rachete antirachetă Patriot și de generatoare, a spus el.

Rușii se concentrează pe bombardatul Hersonului și pe o ofensiva dublă în direcțiile Bahmut și Avdiivka, informează Statul Major ucrainean. In Kinburn Spit, o limbă de pământ prelungind preninsula Kinburn, situată în Marea Neagră, în dreptul estuarului râurilor Bug și Nipru, trupele ruse se regrupează. Ucrainenii n-au reușit încă să elibereze această limbă de pământ strategic importantă.

Concomitent, grupul Wagner recrutează, potrivit aceleași surse, rebeli, criminali și violatori condamnați pentru asasinate și delicte sexual, închiși anterior în Republica Central-Africană.

Maria Kolesnikova, o eroină a rușilor albi, încarcerată de regimul Lukașenko în timpul protestelor generate de furtul alegerilor prezidențiale de cître satrapul lui Putin, a fost internată de urgență la o secție de terapie intensivă a unui spital din Belarus. E vorba de o clinică a orașului Gomel. Într-un proces înscenat, militanta pentru democrație din Belarus a fost condamnată de regimul Lukașenko la 11 ani de închisoare.

Update 17:45 A fost covidul și epidemia pe care a iscat-o ”o scăpare” a laboratorului chinez din Wuhan? Se înmulțesc indiciile în această privință, potrivit lui James B. Meigs, vorbind cu ziariștii de la Commentary. Conform lui și unor documente noi care apar începutul cu încetul din China comunistă, presa și instituțiile publice americane au făcut totul ca să pună batista pe țambal, să minimalizeze și să astupe răspândirea acestui scandal. El s-a iscat la acest laborator în noiembrie 2019. Atunci s-a descoperit virusul, dar în decembrie autoritățile chineze mințeau lumea, că nu se transmite la om.

Update 16:00 La București, continuă summitul NATO la nivel ministerial. Anthony Blinken a declarat că ”SUA nu au un aliat mai bun decât România”. Miniștrii de externe ai Ucrainei și ai statelor scandinave și baltice, care au conferit ieri la Kiev, au decolat apoi spre summitul de la București în același avion. Din 2017, Ungaria a blocat, spre rușinea ei, participarea Ucrainei la reuniunile NATO.

Președintele României, Klaus Iohannis, a declarat, citat de Agerpres, că este necesară pregătirea implementării decizilor adoptate în iunie, la summitul de la Madrid. “Întrucât ne pregătim pentru Summitul NATO din 2023, din Lituania, în perioada imediat următoare ne revine responsabilitatea comună de a implementa integral deciziile adoptate la Madrid, cât mai curând posibil, în special pe cele care privesc postura de pe Flancul Estic, inclusiv de la Marea Neagră. Cu această ocazie, doresc să transmit profunda recunoştinţă a României către toţi aliaţii care au decis dislocarea de trupe pe teritoriul nostru”, a spus şeful statului la reuniunea miniştrilor Afacerilor Externe din statele membre NATO.

Franța a mai livrat Ucrainei un lansator multiplu de rachete.

La Herson, oraș zguduit azi de explozii, a fost arestat, ”pentru colaboraționism cu inamicul”, viceprimarul. Omul i-ar fi ajutat pe ocupanții ruși să se instaleze și să-și amplaseze instituțiile.

Update 15:45 Se pare că Moscova pregătește din nou atacuri masive cu rachete asupra Ucrainei, avertizează profesorul Michael Clarke, fost director al RUSI, cel mai prestigios și vechi think-thank de apărare și securitate de la Londra. Se discută mult pe Twitter și alte rețele, există imagini din satelit asupra bazelor aeriene unde e multă activitate- pare că rușii pregătesc un alt bombardament de amploare, a declarat Clarke, citat de Sky News. Deja au sunat sirenele astăzi, în toată Ucraina, a mai spus expertul, adăugând că forțele ruse sapă intens tranșee pe liniile fronturilor, în ceea ce par a fi pregătiri de iarnă.

Președintele Zelenski a avertizat și el populația noaptea trecută că se anunță o săptămână foarte grea, din cauza venirii iernii, dar și a riscului foate crescut ca Rusia să lanseze din nou atacuri devastatoare asupra țării.

Update 15:30 Trupele rusești sapă tranșee de tipul celor din primul război mondial, la est de Nipru, în regiunea Herson, penru a încerca să împiedice atacurile forțelor ucrainene, a declarat lordul Richard Dannatt, fostul șef al Statului Major General al armatei britanice, citat de Sky News. Rușii știu că au pierdut enorm odată cu retragerea din orașul Herson și sunt conștienți că trebuie să stopeze avansul ucrainenilor, de aceea sunt puși pe săpat, înaine ca iarna să își intre și mai mult în drepturi, crede generalul britanic în rezervă.

Mai mult, spune lordul Dannatt, este vital ca armata Kievului să forțeze acum împingerea rușilor și mai spre est, iar Occidentul trebuie să o susțină mai mult decât oricând. Problema mare a trupelor ucrainene din sudul țării, explică Dannatt, este cauzată de faptul că în orașul Herson, acestea se află încă în raza de acțiune a artileriei rusești, de aceea este urgent să determine o și mai mare retragere a rușilor.

Update 11:55 Rusia a încetat în ultimele trei luni să se mai folosească de batalioane tactice (sau grupuri tactice de batalioane/BTS) pentru că n-au dat rezultate bune în confruntări intense, la scară mare, relevă serviciile secrete britanice.

Update 11;45 Crimele de război ale Rusiei trebuie judecate și pedepsite: miniștrii justiției din țările G7 s-au reunit la Berlin spre a discuta modalități de abordare a crimelor rusești. Kievul vrea instituirea unui tribunal special care să investigheze crima de agresiune militară.

Update 10:40 Șeful diplomației americane, Anthony Blinken, a sosit noaptea trecută la București și se află în acest moment la Cotroceni, unde are loc o întrevedere cu președintele României, Klaus Iohannis. Miniștrii de externe ai statelor NATO s-au reunit astăzi în capitala țării noastre pentru un summit de 2 zile, la care sunt invitate și țările în curs de aderare la Alianța Nordatlantică, Finlanda și Suedia. Se vor discuta în prezența Secretarului General Stoltenberg și a gazdei române, Bogdan Aurescu, criza de securitate generată de războiului Rusiei în Ucraina, cooperarea cu statele non-aliate (Ucraina, Georgia, Moldova, Taiwan), precum și amenințarea generată de China. Miniștrii de externe aliați se vor consulta și în privința importanței strategice al regiunii Mării Negre, precum și întărirea flancului estic.

Update 10:25 Bahmutul rezistă. Se dau lupte foarte grele la Bahmut, pe frontul de est, unde și soldații ucraineni plătesc cu sânge, în număr ridicat, potrivit blogurilor militare, însă nu există în acest moment riscul încercuirii orașului, afirmă analiștii ISW. Sursele rusești afirmă că trupele Moscovei ar fi cucerit mai multe localități aflate în apropierea Bahmutului și că vor încerca încercuirea orașului, dinspre sud și est. Ar fi vorba, potrivit ISW, de Kurdiumivka (13km SV de Bahmut), Klishchiivka (7km SV de Bahmut), Andriivka (10km SV de Bahmut), Zelenopillia (13km sud de Bahmut), Pidhorodne (5km NE de Bahmut) și Spirne (30km NE de Bahmut).

Institutul pentru Studierea Războiului afirmă că și în cazul în care sursele rusești au identificat corect cucerirea acestor localități, pentru a ajunge la Bahmut dinspre Klișciivka, cel mai apropiat punct în care s-ar afla trupele Kremlinului, ar fi nevoite să avanseze 3 km prin câmp deschis. Ceea ce ar expune soldații ruși la atacurile directe ale armatei ucrainene, notează ISW. Conform declarațiile șefului grupării de mercenari Wagner, Prigojin, forțele ruse avansează doar 100 – 200 metri pe zi. Oligarhul a afirmat zilele trecute că motivul pentru acest avans lent ar fi strategia grupărilor armate din subordinea sa de a mărunți ca la abator trupele ucrainene.

Update 10:15 Mai multe companii de agricultură și fermieri din regiunea Lugansk, aflată sub control rusesc, s-au trezit cu pământurile naționalizate de ocupanții ruși, notează Ukrinform. Administrația locală regională a anunțat pe Telegram că ocupanții ruși au furat recoltele oamenilor, rechiziționând abuziv câmpurile, în zona localităților Bilokurakyne și Starobilsk, unde au început să apară soldați regrupați din zona Herson. Oficialii ucraineni susțin, potrivit martorilor de la fața locurilor, că numărul soldaților ruși care au venit în această regiune în ultimele zile a crescut semnificativ, însă există grave probleme logistice în rândul lor, întrucât nu li s-au asigurat cazarme sau locuri de odihnă.

Imagini video: Localitate complet distrusă în regiunea Lugansk, aflată pe linia frontului.

Update 10:00 Companii poloneze au livrat Ucrainei, pentru refacerea infrastructurii critice energetice, peste 700 de tone de echipamente și materiale electrice, incluzând cabluri, transformatoare, generatoare și altele, a anunțat Ukrinform, citând ministerul ucrainean al Energiei. Declarația a fost publicată după ce ieri, 28 noiembrie, o comisie mixtă polono-ucraineană s-a reunit la Kiev, pentru a discuta și alte măsuri de sprijinire a părții ucrainene în efortul restabilirii energiei electrice. Oficialii au luat în calcul și măsuri de securizare și dezvoltare a energiei atomice, precum și a surselor regenerabile verzi.

28 noiembrie – a 278-a zi de război

Update 21:30 Reprezentanții NATO se pregătesc să-și intre mâine în pâine, la București. În discuție va fi ajutorarea militară și energetică a Ucrainei. Urmează să li se dea ucrainenilor echipament militar de iarnă, material medical și emițătoare de bruiaj în contra dronelor kamikaze.

Atacuri rusești furibunde în Donețk. Armata ucraineană anunță că a respins numeroase atacuri și tentative ofensive ale rușilor în special în zona localităților Bahmut și Avdiivka, în regiunea Donețk. Trupele invadatoare au tras din toate țevile, care mai au muniție. Au bombardat cu artileria, cu rachete, cu mortiere și obuziere. Trupele ruse au fost sprijinite de aviație. Potrivit surselor militare ucrainene, trupele ruse au de gând să intre în ofensivă pe fronturile din Lîman, Bahmut și Avdiivka și să se apere în Zaporijjea, la Krîvîi Rig și în regiunea Herson. 

Ucrainenii au avariat un pod din regiunea Zaporijjea utilizat de ruși pentru transportul de arme.

Rusia a dislocat în Belarus arme grele, între care cel puțin 15 sisteme de rachete sol-aer de tip Tor-M2 și mult echipament tehnic.

În ciuda prezenței în capitală, în semn de solidaritate cu Ucraina și întru depistarea unor căi de susținere a efoturilor de reconstrucție a Ucrainei, a miniștrilor de externe ai Suediei, Norvegiei, Finlandei și țărilor baltice la Kiev s-au produs repetate închideri forțate ale aprovizionării cu electricitate.

Ucraina a descoperit că rușii l-au asasinat în regiunea Harkiv, în timpul ocupației, pe un cunoscut autor de cărți pentru copii. E vorba de Volodymyr Vakulenko. Scriitorul asasinat fusese îngropat de ruși într-o groapă comună descoperită la Izium. Iar în Katiujanka, în timpul ocupației regiunii Kiev, în februarie, martie, un sergent al trupelor ruse a torturat veterani ucraineni, notează Ukrainska Pravda.

Update 18:30 Ce va face Rusia de acum încolo? Va continua să se folosească din răsputeri de generalul iarnă. Va continua, deci, să transforme gerul în armă și să bombardeze infrastructura energetică a Ucrainei: așa cel puțin prevede, înaintea reuniunii de la București, secretarul general al alianței, Stoltenberg, aflat în capitala României. Obiectivul Rusiei; atacarea și distrugerea rețelei de curent, de căldură, de aprovizionare cu apă și hrană a populației.

Aceeași impresie o au și ucrainenii, care, potrivit DLF, au anunțat pătrunderea în Marea Neagră a unei nave ruse de război purtătoare de rachete. Conform ministerului ucrainean al apărării, 97% din obiectivele bombardamentelor Rusiei sunt ținte civile, nu militare, notează Kiev Independent. Mai nou, Rusia a distrus cu rachete o stație de pompare din Herson. Ceea ce va îngreuna aprovizionarea cu apă a Nikolaevului.

Ukraina a testat importul de energie electrică din România, relevă Ukrainska Pravda.

La reuniunea NATO de la București, care va dezbate pentru prima oară deopotrivă ajutorarea militară a Ucrainei, și susținerea ei energetică, va participa și ministrul de externe al Ucrainei, Kuleba.

In capitala Ucranei au conferit azi liderii statelor scandinave și baltice. Dregătorii de la miazănoapte s-au arătat solidari cu Ucraina, s-au sfătuit cum s-o ajute mai eficient să/și refacă infrastructura distrusă și să înăsprească sancțiunile impuse Rusiei și și-au exprimat încrederea în victoria ei.

Serviciile de Securitate ale Ucrainei (SBU) și poliția națională anunță că ar fi găsit la percheziții materiale de propagandă antiucraineană, negând existența limbii ucrainene, a națiunii și statului ucrainean, în bisericile și instituțiile ucrainene din subordinea Patriarhiei Moscovei. Au fost supuse perchezițiilor Seminarul Teologic Pochaiv în regiunea Ternopil și eparhia bisericii ortodoxe din Ivano-Frankivsk.

Președintele Germaniei a reacționat la represiunea dezlănțuită împotriva protestatarilor chinezi care cer demisia potentaților de la Beijing și schimbarea politicii de zero covid. Frank-Walter Steunmeier a cerut regimului Chinei comuniste să respecte drepturile omului și libertatea de opinie. Între timp, aparatul represiv chinez a scos în masă poliția pe străzi spre a-i intimida pe oameni. Potrivit DLF, la Beijing polițiștii confiscă telefoane spre a le percheziționa și a descoperi informații și conversații suspecte,

Update 16:30 Conflictul germano-iranian ia amploare. Iranul l-a convocat la ministerul de externe de la Teheran pe ambasadorul Germaniei. Ayatolahii își exprimă astfel supărarea că Germania a luat, împreună cu Islanda, inițiativa investigării Iranului de către Consiliul ONU pentru Drepturile Omului în legătură cu sălbatica represiune internă a protestelor iscate de uciderea, în beciurile poliției iraniene de moravuri, a unei tinere care nu purta ”regulamentar” basmaua islamică, impusă cu forța de regimul teocratic. La rândul său, sindicatul jurnaliștilor germani, DJV, a cerut Berlinului să-l convoace pe ambasadorul Teheranului pentru a-i cere explicații privind amenințările proferate de dictatura iraniană la adresa jurnaliștilor de limbă persană de la postul german Deutsche Welle.

Update 16:15 Turcia e pregătită să lanseze o ofensivă terestră, antikurdă, în nordul Siriei, anunță cotidianul israelian Jerusalem Post.

Update 13:30 Ministerul britanic de externe și BBC s-au arătat extrem de alarmați de tratamentul aplicat de aparatul represiv al Chinei comuniste jurnalistului său, Ed Lawrence. Gazetarul britanic a fost arestat și încătușat în timp ce filma protestele antiguvernamentale de la Shanhai. Lawrence a fost bătut și maltratat de poliția politică a Chinei. Oficialitățile chineze au retorcat că Lawrence nu s-ar fi legitimat ca jurnalist. Apoi a fost pus în libertate, moment în care poliția chineză a afirmat că l-ar fi reținut doar ”ca să-l protejeze de o infecție cu Corona”,

Update 12:00 Primarul Kievului Kliciko a evocat posibilitatea ”evacuării parțiale” a cetățenilor capitalei în suburbii, pentru cazul unei noi suspendări de durată a alimentării cu apă, căldură și curent electric.

Update 11:45 Președintele Zelenski le-a cerut ucrainenilor să se aștepte la un nou val de atacuri rusești cu rachete.

Ambasadorul Ucrainei la Berlin, Makeiev, a cerut Germaniei să-și reia ajutoarele de arme și sisteme de apărare antiaeriană, ca și de generatoare destinate țării sale. Voința Ucrainei este să-și recupereze întregul teritoriu, inclusiv Crimeea.

Șeful SPD, Klingbeil, a cerut industriei germane de armament să-și majoreze urgent producția. Armatei germane îi lipsește în special muniția. Ani de zile, guvernarea Merkel a făcut economii drastice la armată, tăindu-i fondurile, spre a o lăsa, după expresia șefului ei, care a deplâns situația imediat după invazia rusă în Ucraina, ”în izmenele lui Mihalache”. Klingbeil a evocat și posibilitatea importului de arme.

La Herson s-au făcut progrese în materie de reconectare a locuințelor la rețeaua de curent. Circa 17% din locuințe ar fi reconectate, afirmă autoritățile locale.

Masivele ciocniri de ieri i-ar fi costat pe ruși, potrivit Statului major ucrainean, aproape 600 de militari. Din zona de la sud de Bahmut circulă știri rele pentru Kiev, încă neconfirmate, privind un relatat avans al mercenarilor Wagner, care afirmă că ar fi capturat în zonă două localități.

Pierderile ambelor părți sunt probabil foarte mari. Ucraina oferă cifre doar privind decesele din rândul forțelor ruse. În total, ar fi fost uciși aproape 88.000 de militari ai oștirii lui Putin, Ea ar mai fi pierdut aproape 3.000 de tancuri, 5.861 de blindate și alte 4.416 vehicule, aproape 1.900 de sisteme de artilerie, 395 de lansatoare multiple de rachete,209 sisteme de apărare antiaeriană, 278 de avioane, 261 de elicoptere, 1.555 de drone și 16 nave.

Din Belarus, știri neconfirmate afirmă că dictatorul Lukașenko și-ar schimbat bucătarii, servitorii și gărzile după moartea intimului, său ex-ministrul de externe, Vladimir Makei. despre care s-a afirmat că ar fi fost ucis de serviciile secrete ruse ca să-l intinideze pe liderul din Minsk și să-l determine să-și revizuiască politica de refuz al participării directe la războiul din Ucraina.

Susțineți jurnalismul independent

Acest blog, instituit ca demers anti-cenzură, are accesul gratuit și servește informării dvs. obiective și independente. Donația dvs. va contribui la susținerea eforturilor noastre de a promova adevărul, dreptatea și libertatea. De 35 de ani, m-am dedicat jurnalismului independent. Din februarie 2022, am început aventura unui blog updatat permanent, cu știri, analize, comentarii și interviuri privind securitatea națională, regională și globală. Puteți dona orice sumă doriți, prin platforma securizată PayPal, având siguranța că banii dvs. vor contribui la menținerea și ameliorarea calității acestui blog.

$5.00

27 noiembrie – a 277-a zi de război

Update 23:00 Devastări masive în Belgia după meciul de fotbal Belgia Maroc, pierdut de europeni. Imigranții din Magreb ”au celebrat” victoria marocană pustiind Bruxelles-ul. Inși din comunitatea arabă din capitala Beligieiu și a Europei au ieșit pe stradă vandalizând centrul orașului, au distrus mașini, dube, trotinete, străzi, au agresat reporteri și au incendiat mașini. Vandalizările s-au extins și asupra orașului olandez Amsterdam.

Update 22:24 Curentul electric a fost restabilit parţial în Herson, pentru prima oară de la eliberarea oraşului la 11 noiembrie, scrie Kiev Independent. Guvernatorul regional, Iaroslav Ianuşevici, a precizat ca 17% dintre consumatorii casnici au acum energie electrică.

Operatorul naţional Ukrenergo a anunţat că aproximativ 80% din ţară are în prezent curent electric, după cel de-al 5-lea atac masiv al Rusiei asupra infrastructurii criticii ucrainene, comis la 23 noiembrie.

La Kiev toate utilităţile – curent, apă, încălzire – sunt funcţionale din această seară, potrivit autorităţilor locale.

Update 21:30 Hersonul a fost azi din nou atacat masiv. Orașul e distrus în proporții mari. Mulți s-au refugiat din localitate și continuă să fugă.

China comunistă pare a livra masiv arme Rusiei. În China au aterizat avioane de transport de tip An 124 de nouă ori, săptămâna trecută. Potrivit unui blog militar ucrainean, reluat de Kiev Independent, unele avioane își închiseseră în mod foarte suspect monitoarele de monitorizare a zborului.

Potrivit Statului Major ucrainean, Rusia plănuiește să disloce în Ucraina ocupată unele unități ruse staționate acum în Belarus.

Update 18:30 Protestele împotriva proaspăt instalatuluiu dictator pe viață, vechoul președionte Xi Jinping, au luat proporții. În Jengju, în provincia Henan din nordest și la sud de Beijing, poliția a fost atacată de muncitori înarmați cu bețe și pietre. Acolo au loc de săptămâni protestete la fabrica producătoare de Iphon-uri (telefoane Apple). Mari părți ale provinciei Xinjiang sunt izolate și blocate de restul țării, după protestele iscate de incendiul în care autoritățile au omorât zeci de nevinovați, inclusiv un copil de trei ani, nelăsându-i să părăsească apartamentele în flăcări, oamenii fiind încuiați pe din afară în case.

Update 17:30 Masive demonstrații de protest în China comunistă. Regimul totalitar de la Beijing și politicile lui de cruzime față de oameni blocați în case în timpul unui incendiu din provincia Xingjian (zona uigură supusă genocidului) și condamnați la moarte de regimul comunist, ca și cea de zero covid ori de împilare a muncitorimii chineze au suscitat ample demonstrații de protest la Șanhai, în capitala imperiului comunist-sclavagist, Beijing, la Wuhan, precum și în alte provincii și metropole ale Chinei. Iată imagini din Beijing (de acum 2 ore) și din alte orașe:

Update 17:00 Serviciile de securitate ucrainene au derulat o operațiune contraonformativă la administrația diocesană și la catedrala din Ivano-Frankivsk a Bisericii Ortodoxe Ucrainene din subordinea patriarhiei Moscovei. La acțiunea antisubversivă au participat reprezentanți ai Bisericii.

Trupele de ocupație rusești au lansat un tir de artilerie asupra orașului Kurakhove din Donețk, omorând doi civili și rănind un al treilea. Ieri, rușii au omorât în Ucraina șapte civili, apreciază președinția ucraineană.

Pe de altă parte, ucraineanul Petro Kotin, șeful Energoatom, susține că se manifestă semnele unei retrageri a rușilor de la Centrala Nucelarpă Zaporijjea.

Prețul infamiei și al trădării: Rușii oferă recompende de o jumătate de milion de ruble turnătorilor din Melitopol care-i trădează pe partizani.

Aprovizionarea Ucrainei cu electricitate s-a refăcut în proporție de 80%, relevă Kiev Independent. Curentul a devenit o mare problemă după șapte masive bombardamente rusești asupra infrastructurii energetice a Ucrainei.

Update 16:45 De ce e sfârșitul lui Putin aproape? O spune cu subiect și predicat ediția duminicală a ziarului elvețian Neue Zürcher Zeitung. Liderul de la Kremlin e în pragul înfrângerii totale pentru că ”totul, așa pare, e fake în Rusia lui Putin: războiul împotriva ucrainei, căreia i se spune ”operațiune specială”, mobilizarea care nu aduce succesul militar, ci doar mii de ruși morți, întâlnirile lui Putin ”cu cetățenii”, toate puse în scenă și garantat libere de corona.”

Potrivit ziarului elvețian, Putin trăiește ”ca alți dictatori în faza lor finală” îndărătul unei potemkiniade, ”într-o lume falsă, cu o propagandă care nici măcar nu se mai străduiește să-și ascundă manipulările, de vreme ce se văd cu ochiul liber în Rusia”. Unde ”minciuna are tradiție din imperiul țarist și stalinist, până azi, sub Putin”. Minciunile, mai crede cotidianul din Zuerich, ”se acceptă cât timp aduc avantaje. Or, cu bogăția și viața la adăpost de deranj s-a terminat. Domnia lui Putin se clatină”.

Update 16:30 Rusia ar fi intenționat să atace în vara anului trecut Japonia, afirmă Newsweek, reluat de Adevărul. Potrivit surselor lor, un agent din serviciul secret rusesc, FSB, supranumit „Wind o change”, puternic nemulțumit de războiul declanșat de Rusia în Ucraina, i-ar fi trimis ”lui Vladimir Oseșkin, un activist rus pentru drepturile omului care se află în fruntea site-ului anticorupție Gulagu.net. un email” anunțând că, în august 2021, Rusia „se pregătea destul de serios pentru un conflict militar localizat cu Japonia”. Moscova ar fi pregătit un atac cibernetic împotriva Japoniei, în timp ce mașina de propagandă a Rusiei era pregătită să-i declare pe niponi “naziști” și “fasciști”.

Update 12:00 Lupte grele au loc în Donețk. Niciuna din părți nu dă semne să se impună, iar Rusia suferă zilnic pierderi apreciabile în zonă. Potrivit serviciilor secrete britanice, un număr semnificativ de forțe de infanterie navală rusă și ucrainene își dispută sudul zonei centrale a regiunii și în special terenul din proximitatea localităților Pavlivka and Vuhledar, dar ciocnirile de amploare din regiune nu dau semne să ducă la o pătrundere a trupelor Moscovei, dată fiind proasta calitate a unităților anjajate în luptă.

Potrivit guvernatorului regiunii Lugansk, Haidai, reluatd e Ukrainska Pravda, trupele ucrainene au lovit (și distrus) o țintă rusească importantă în zonă. La 26 septembrie, apărătorii ucraineni au respins atacuri ruse la Stelmahivka. Apoi ucrainenii au bombardat două posturid e comandă, 11 aglomerări de trupe ruse și ”un obiectiv inamic important”.

La Kiev, serviciile esențiale s-au restabilit aproape complet. E mai peste tot curent, apă și căldură, anunță autoritățile locale.

Secretarul general al NATO, Stoltenberg, a elogiat Germania pentru ajutorul dat Ucrainei. Sistemul anti-rachetă Iris-T ajută la apărarea caselor, școlilor și spitalelor, a spus el., În plus, Germania instruiește 5.000 de militari ucraineni. reprezentanții alianței se întâlnesc în această săptămână la București spre a discuta ce e de făcut, scrie DLF. În NATO ar urma să se tranșeze la București disputa dintre Germania și Polonia privind utilizarea rachetelor Patriot, oferite de Berlin Varșoviei pentru întărirea securității poloneze. Varșovia a speriat Germania propunând ca sistemul antirachetă Patriot să fie dat Ucrainei, ca să se apere mai bine de ploaia teroristă de rachete a Rusiei.

În cursul zilei de azi Rusia a bombardat regiunea Herson de cel puțin 54 de ori, ucigând o persoană, scrie Kiev Independent. Două persoane, între care un copil au fost rănite. Două rachete ruse au provocat pagube apreciabuile infrastructurii la Krivîi Rog.

26 noiembrie 2022 – a 276-a zi de război

Update 23:30 Președintele Volodymyr Zelenski a declarat că ”Ucraina face tot ce poate pentru a opri politicile genocidare ale Rusiei”. Întâlnirile și discuțiile lui cu liderii politici de azi, între care premierul Belgiei, au fost consacrate acestui scop.

Update 20:00 Rusia și Ucraina au efectuat azi un nou schimb de prizonieri, 12 ucraineni, între care trei civili, fiind eliberați. Între militarii puși în libertate sunt foști apărători ai Insulei Șerpilor și ai eroicei rezistențe din Mariupol.

Cancelarul Germaniei, Scholz, a declarat că, în opinia sa, o victorie a Rusiei în Ucraine ”improbabilă”. ”Reiese tot mai clar”, a spus el textual, ”că Rusia nu doar că nu are voi să câștige acest război, dar că nici nu-l va câștiga.” Scholz și-a reînnnoit, potrivit DLF, promisiunea de a”ajuta Ucraina cât va fi nevoie, atât financiar, cât și umanitar și cu livrări de arme”.

Update 19:00 A murit brusc ministrul de externe al Belarus, Vladimir Makei, la 64 de ani. Nu e clar dacă de moarte bună. Kremlinul s-a declarat ”șocat” de această veste,

Surse din interiorul conducerii ruse afirmaseră, potrivit Institutului Robert Lansing pentru amenințări globale și studii ale democrației, reluat de Ukrinform, că la Kremlin s-ar fi luat decizia unei schimbări bruște a macazului privind Belarus, în chestiunea atragerii rușilor albi în războiul contra Ucrainei.

Decizia ar fi survenit după revenirea lui Putin de la naufragiul său la summitul CSTO (când pare să fi fost îngropat ultimul rest al URSS). Putin ar fi hotărît atunci să pună în acțiune serviciul său secret militar, GRU, cu o tentativă de asasinat vizându-l pe ”Lukașenko sau imitația ei”, (o încercare de asasinat a altcuiva din anturajul său), care să-i transmită un mesaj de înfricoșare și intimidare a dictatorului din Minsk.

S-ar urmări înglobarea Belarus în Rusia ca entitate separată a unei noi URSS, pe pretextul dejucării unor ”pericole din partea Ucrainei”. Aceste fapte ar merge în mână în mână cu un narativ propagandistic, potrivit căruia ”americanii l-ar fi înlăturat” pe demnitarul din Minsk.

Normal deci că se vorbește pe rețele de uciderea ministrului de externe de către serviciile secrete ruse, ca demers de intimidare a lui Alexander Lukașanko, aliat al lui Putin care, spre supărarea Moscovei, a refuzat până acum să intre în războiul de agresiune contra Ucrainei.

Ucraina a comemorat azi 90 de ani de la Holodomor. Germania care a menajat mulți ani sentimentele Rusiei și a refuzat acest gest, vrea să recunoască miercuri, în fine, oficial, Holodomorul ca genocid. Săptămâna viitoare se vor întâlni la Berlin miniștri justiției din statele G 7, spre a discuta ce-i de făcut în privința punerii sub urmărie și traducerii în justiție a crimelor de război săvârșite de ruși în Ucraina.

     

VIDEO-ul zilei

Viața în tranșeele de pe frontul de est, din Ucraina, în zona Bahmut.

Update 17:10 Miniștrii de externe ai statelor NATO se vor afla marți, 29 noiembrie și miercuri, 30 noiembrie, la București, pentru o reuniune menită să găsească soluții la agresiunea Rusiei asupra Ucrainei, susținerea Kievului din partea întregii Alianțe și adresarea provocărilor de securitate lansate de China, se arată în anunțul oficial al instituției de la Bruxelles.

“Nu poate exista o pace de lungă durată dacă agresorul câștigă. Dacă opresiunea și autocrațiile înving libertatea și democrațiile. Este în interesul securității noastre să susținem Ucraina. Nu vom da înapoi.”, a declarat Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg.

Update 17:00 Statele membre ale Triunghiului Lublin, Polonia, Lituania și Ucraina, s-au reunit astăzi la Kiev, pentru a discuta bombardamentele continue ale Rusiei și măsurile care se pot lua pentru a contracara efectele, informează Sky News. Premierul ucrainean, Denys Șmyhal, i-a primit pe omologii săi polonez și lituanian, Mateusz Morawiecki și Ingrida Šimonytė, condamnând la nivel trilateral agresiunea Moscovei și luând decizii privind suportul umanitar și militar acordat forțelor de apărare. Ucraina trebuie să continue până la victoria sa și a noastră, a declarat prim-ministra de la Vilnius, în timp ce premierul polonez a reiterat faptul că fiecare stradă, oraș și regiune trebuie eliberate.

Șefa guvernului lituanian a vizitat ieri și Chișinăul, unde a fost primită de președinta Maia Sandu. Ingrida Šimonytė a discutat securitatea energetică a Moldovei, grav afectată de atacurile rusești din Ucraina și modurile în care cele două state își pot dezvolta cooperarea la nivel bilateral.

Update 15:20 De Ziua Comemorării Holodomorului, Kiev-ul a lansat Inițiativa Cereale din Ucraina, o acțiune menită să combată foametea din țările cele mai afectate, prin oferirea de grâne ucrainene, informează Guardian, citat de Ukrinform. Primele vapoare încărcate cu cereale vor pleca spre Somalia, Yemen și Sudan, state afectate de mai mulți ani de foamete, din cauza războaielelor civile și religioase din interiorul lor.

“Chiar dacă țara noastră se luptă ea însăși cu o criză alimentară, ferme distruse și, mai ales, pene de curent masive, noi nu ne vom uita niciodată rolul de cetățean global responsabil – cu precădere pentru că națiunea noastră știe ce este foametea și a îndurat-o. Africa și, nu numai, are nevoie disperată de mâncare, iar Ucraina va fi alături de ea și de alte țări în clipele cele mai grele”, a declarat președintele Zelenski.

Update 14:50 Kremlinul ar pune la cale o tentativă de asasinat sau o falsă încercare de omucidere a dictatorului bielorus, Lukașenko, pentru a atrage Minskul în războiul din Ucraina, susține un raport al Institutului Robert Lansing pentru Studierea Amenințărilor Globale, reluat de Ukrinform.

“Urmând instrucțiunile date de însuși președintele rus, Vladimir Putin, întors de la summitul CSTO de la Erevan, intelligence-ul militar al Moscovei ar putea realiza în zilele următoare o scenariu care să implice fie o tentativă de lichidare a liderului bielorus, fie un fals asasinat asupra lui Alexander Lukașenko, care să-l împingă pe acesta să își trimită armata în Ucraina, pentru a lupta de partea Rusiei”, se arată în raportul think-thank-ului american.

GRU-ul ar putea să îl înlocuiască pe Lukașenko, după eliminarea acestuia din urmă, cu secretarul general al CSTO, Stanislav Zas, un oficial aflat total la cheremul Moscovei. Un scenariu posibil, dorit de GRU, serviciul de spionaj militar al Rusiei, ar însemna ca Zas să declare integrarea Belarusului în Federația Rusă, ca provincie autonomă, justificând apărarea țării de amenințarea Ucrainei și a Poloniei.

Rusia își dorește integrarea armatei bieloruse în interiorul forțelor sale pentru războiul din Ucraina. Lukașenko însă are o susținere foarte redusă din partea populației, precum și a propriilor săi militari, ceea ce l-a determinat să evite până acum intrarea în războiul din Ucraina, de partea Moscovei, aliatul său principal. Minskul permite însă ca Rusia să îi folosească teritoriul pentru a depozita armament și a aduce trupe.

Update 14:30 Ucraina comemorează astăzi, 26 noiembrie, 90 de ani de la debutul Holodomorului, genocidul prin înfometare asupra ucrainenilor, pus la cale de Stalin și Partidul Comunist de la Moscova. În decurs de numai un an, cel puțin 4,5 milioane de ucraineni, între care și o minoritate poloneză din Ucraina, de 50.000 de oameni, și-au pierdut viețile în cel mai cumplit experiment la care a fost supusă națiunea ucraineană, drept pedeapsă pentru proclamarea statului independent ucrainean în 1918 și dorința de afirmare națională. Holodomorul a fost declanșat în clipa în care țăranii ucraineni au refuzat politica de colectivizare, declanșând mii de revolte împotriva puterii sovietice.

Ucrainei, grânarul URSS, i s-au rechiziționat toate recoltele, iar oamenii nu au avut voie să păstreze pentru ei nici măcar minimum de grâne sau alte alimente cultivate, pentru a trăi. Orice tentativă de a stoca mâncare era pedepsită prin împușcare de către comisarii sovietici. Majoritatea victimelor au murit prin inaniție, iar numărul real al victimelor este considerați în istoriografia modernă ca fiind mult mai mare.

Timp de decenii, această crimă de genocid nu a fost recunoscută la nivel internațional. În urmă cu câteva zile, România și Irlanda au recunoscut Holodomorul ca genocid împotriva națiunii ucrainene, alăturându-se Statelor Unite, Canadei, Georgiei, Portugaliei, precum și statelor baltice, Polonia și mai multor țări din America Latină. Parlamentul de la Berlin se reunește și el săptămâna viitoare pentru a vota dacă va recunoaște același lucru.

Update 11:40 Șase milioane de ucraineni sunt în continuare fără curent electric, a spus președintele Zelenski, precizând că numai la Kiev 130.000 de oameni nu au energie electrică, scrie Sky News. În Ucraina, temperaturile au scăzut semnificativ, ajungând noaptea și la sub zero, iar în unele regiuni a nins deja. Autoritățile se tem că populația va suferi din cauza frigului prelungit și a lipsei apei pe alocuri.

Mai multe țări, între care și România, Letonia, Lituania, precum și Norvegia, au livrat generatoare și transformatoare pentru a ajuta Ucraina, în timp ce autoritățile fac eforturi zi și noapte să repare infrastructura electrică a țării.

Cu toate acestea, liderul de la Kiev s-a arătat nemulțumit astăzi de evoluția reparațiilor în anumite zone, inclusiv în capitala Kiev, criticând administrațiile locale, inclusiv pe primarul Vitaly Klicico, într-o remarcă rară. În unele cartiere oamenii au stat fără curent și 20 sau 30 de ore, a spus Zelenski. Trebuie mai multă muncă, a afirmat președintele Ucrainei. Autoritățile au pus în funcție peste 4000 de adăposturi de urgență, unde oamenii pot veni să se încălzească, să își încarce aparatura electronică și să mănânce sau să beau un ceai cald.

„Trebuie să îndurăm această iarnă – o iarnă de care toată lumea își va aminti. Trebuie să facem totul pentru a ne aminti de asta, nu din cauza a ce ne-a amenințat, ci datorită a ceea ce am reușit să facem pentru a ne proteja de această amenințare.”, a declarat șeful statului ucrainean.

Update 11:30 Orașul Nikopol, din regiunea centrală, Dnipropetrovsk, a fost noaptea trecută țintă atacurilor rusești, a declarat Valentyn Reznicenko, șeful administrației militare locale, reluat de Ukrainska Pravda. Cel puțin 60 de proiectile au fost lansate de forțele ruse asupra unor clădiri din oraș și dintr-o localitate învecinată, provocând avarierea acestora. Trupele ruse au foslosit lansatoare de rachetă GRAD. Nu s-au înregistrat victime.

Lupte grele se dau în continuare pe frontul de est, unde armata ucraineană a respins în ultimele 24 de ore, atacuri terestre asupra opt localități din regiunea Donețk: Yakovlivka, Soledar, Bahmuțke, Bahmut, Opytne, Pervomaiske, Krasnohorivka și Nevelske, informează cotidianului Ukrainspa Pravda.

Șeful grupării de mercenari Wagner, Prigojin, a declarat ieri că motivul pentru care forțele sale angrenate în zona Bahmut, avansează atât de greu (de câteva săptămâni fiind în aceeași zonă) este pentru că își doresc mărunțirea trupelor ucrainene.

Puteți consulta harta interactivă a evoluțiilor de pe teren, AICI.

Update 11:25 Cel puțin 560 de soldați ruși au fost uciși în luptele din ultimele 24 de ore, anunță ministerul ucrainean al Apărării, fiind distruse și 2 tancuri, 4 vehicule blindate, 1 sistem de artilerie, 1 dronă și 2 vehicule logistice, notează Ukrainska Pravda.

Update 11:15 Un vehicul militar în care se afla un oficial rus a explodat pe o stradă din Mariupol, a anunțat pe Telegram, reluat de Ukrainska Pravda, consilierul primăriei din oraș, Petro Andriușcenko. Ocupantul a fost ucis în explozie, în timp ce alți doi pasageri au fost răniți. Regimul rus de ocupație din Mariupol a înăsprit controalele în interior orașului, în încercarea de la contracara rezistența ucraineană care încearcă să comită acte de sabotaj. Cele mai multe acte ale partizanilor ucraineni au avut loc în ultimele luni la Melitopol, un alt oraș ocupat de ruși în sudul țării, unde se înmulțiseră atentatele cu mașină-capcană asupra ocupanților.

Update 11:00 Rusia a scos focoasele nucleare de pe rachetele sale de croazieră, pentru a le folosi în bombardamente asupra Ucrainei, scrie în această dimineață cel mai noi raport al ministerului britanic de Apărare, reluat de Sky News. Decizia ar fi fost luată, spun analiștii militari, din cauza stocurilor epuizate de rachete convenționale. Mai mult, există dovada unui rachete doborâte de ucraineni, de tip AS-15 Kent, fabricată de sovietici în anii 80, care nu mai avea încărcătură, cu balast, ceea ce întărește suspiciunile privind lipsa stocurilor în rândul rachetelor cu rază lungă de acțiune. Acestea au fost utilizate de Kremlin pentru a lovi ținte îndepărtate de front, precum cel mai vestic oraș ucrainean, Lviv, sau capitala Kiev, fiind lansate fie din Marea Neagră, fie din Marea de Azov.

25 noiembrie 2022 – a 275-a zi de război

Uppdate 21:55 Germania ar urma să se consulte cu Aliații, dacă sistemul său defensiv antirachetă, Patriot, poate fi transferat Ucrainei, susține jurnalistul Foreign Policy, Ramani, însă șeful NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat că decizia de a livra un astfel de echipament în afara spațiului aliat stă numai în mâinile țării respective. Secretarul General al Aliaței demontează astfel declarațiile ministrei germane de Apărare, Christine Lambrecht, care a oferit sistemul Patriot Poloniei, refuzând însă propunerea Varșoviei de a-l livra Ucrainei. Lambrecht a spus că nu se poate lua o astfel de decizie decât în interiorul NATO.

Update 21:45 Coreea de Sud va oferi Ucrainei generatoare de mare voltaj, scrie Kiev Independent, citându-l pe vicepreședintele Parlamentului ucrainean, Oleksandr Korniienko. Membrul Radei a mulțumit Seulului în numele țării sale, grav afectate de distrugerea infrastructurii energetice. La Kiev, oamenii au curent electric 2-3 ore pe zi, iar cei mai mulți se opresc la benzinării sau cafenele pentru a-și încărca telefoanele și laptopurile. Aproape toate regiunile ucrainene sunt afectate de pene de curent care durează și o zi întreagă. Iarna și-a intrat în drepturi, iar situația cea mai tragică se înregistrează în localitățile care nu au nici căldură sau apă potabilă.

Uniunea Europeană a anunțat că donează, prin intermediul României, 40 de generatoare care pot asigura activitatea neîntreruptă a unor spitale mici și mijlocii, afirmă jurnalistul Foreign Policy, Samuel Ramani. 200 de transformatoare vor sosi în Ucraina și din Letonia și Lituania, potrivit Ursulei von der Leyen, care a discutat la telefon cu președintele Zelenski.

Update 21:30 Ucraina interzice exporturile de lemn, pentru că are nevoie de această materie primă pentru încălzire, a declarat în urmă cu scurt timp, Denys Șmyhal, premierul țării. Ucraina produce anual peste 8 milioane metri cubi de lemn, din care exportă aproximativ 36%, către țări ca Polonia, România sau Germania, precum și în afara continentului european.

Update 13:30 Teroriștii iranieni nu sunt tabu nici în Ucraina ocupată. Trupele ucrainene au ucis instructori iranieni care îi învățau în Crimeea pe ruși să le mânuiască dronele kamikaze. Informația a fost livrată ziarului britanic The Guardian de Oleksii Danilov, secretarul Consiliului Național de Securitate al Ucrainei, reluat de Kiev Independent. Danilov a reamintit, pe drept, că ”instructorii iranieni activau pe teritoriul Ucrainei” și ”colaborau cu teroriștii” (ruși) întru uciderea de ucraineni, fiind, deci, o țintă legitimă.

Cele aproape 50 de raiduri de bombardamente rusești de la 24 noiembrie asupra Hersonului s-au soldat cu zece civili uciși și rănirea altor 54, afirmă guvernatorul regiunii, Iaroslav Ianușevici.

Forțele ruse au bombardat și Zelenivka, Ciornobaivka și Stepanivka, localități de pe malul apusean al Niprului.

Ca în Herson, unde anchetatorii au găsit cadavrele a 432 de civili uciși de ocupanți, precum și 9 camere de tortură operate de schingiuitorii lui Putin, s-au găsit și în Harkiv doi civili ucraineni uciși de trupele ruse, pe când zona în care au fost depistați, lângă pădurea Podoli, se afla sub ocupația rusă, relevă Kiev Independent.

Update 12:00 Jumătate din locuințele capitalei ucrainene continuă să fie lipsite de curent electric.

Forțele ucrainene lovesc dur. Au respins în ultimele 24 de ore asalturi rusești în proximitatea unui grup de 11 așezări din Donbas, în speță la Stelmahivka și Dibrova în Lugansk și la Bilogorivka, Yakovlivka, Bahmutske, Bahmut, Opîtne, Pervomaiske, Krasnogorivka, Marinka, Novomîhailivka, relevă Statul Major ucrainean, reluat de Ukrainska Pravda.

În sud, potrivit aceleiași surse, un atac chirugical în Zaporijjea s-a soldat cu moartea a 20 de militari ruși, precum și cu rănirea altor 15. Decimate de ucraineni, trupele ruse de ocupație recrutează cu forța bărbați de până la 55 de ani în teritoriile invadate. În Lugansk separatiștii nu-i iartă nici pe medici.

Update 11:30 NATO a livrat așa-numite ”jammere” – emițătoare de bruiaj în contra dronelor kamikaze. Emițătoarele, care, potrivit DLF perturbă sistemul de comunicare și navigare al dronelor, fac parte dintr-un pachet de ajutoare care mai conține combustibil, material medical și echipamente de iarnă.

Update 09:55 “Este timpul ca forțele ucrainene să profite de momentul de slăbiciune din cadrul armatei ruse și să preseze pe câmpul de luptă”, a declarat șeful Apărării britanice, Ben Wallace, într-un interviu pentru Daily Beast, citat de Kiev Independent. Raportul de astăzi al comunității de intelligence de la Londra relevă că mare parte din trupele mobilizate după 30 septembrie de Vladimir Putin au suferit pierderi grele și se confruntă cu boli cronice sau multiple probleme în rândul lor.

Condițiile sunt foarte slabe pentru noii recruți, organizarea lasă de dorit, iar o nouă mobilizare riscă să provoace un val de proteste în rândul familiilor și rudelor soldaților, notează briefingul din această dimineață. De aceea, Moscova încă ezită cu privire la decretarea unei noi mobilizări în rândul populației sale.

Update 09:50 Șeful diplomației britanice, James Cleverly, se află astăzi la Kiev, în ciuda situației din oraș, pentru a oferi Ucrainei și mai mult sprijin militar și logistic din partea țării sale, scrie Kiev Independent, citând BBC. Cleverly se va întâlni cu președintele Ucrainei, Zelenski. Anterior, ministrul de externe londonez a anunțat că Marea Britanie va trimite 24 de ambulanțe și alte 11 vehicule pentru misiuni de salvare, precum și 6 vehicule armate. Toate acestea fac parte dintr-un pachet mai extins de ajutor acordat Kievului.

Update 09:40 Un atac rusesc sângeros a ucis cel puțin șapte oameni noaptea trecută la Herson, anunță Sky News, provocând rănirea altor 21 de civili. Oamenii erau adunați la o cafenea pentru a-și încărca telefoanele și laptopurile, pe fondul penelor de curent cauzate de bombardamentele rusești, din ultimele zile. Atacul de noaptea trecută este cel mai grav, spun autoritățile ucrainene, de la eliberarea orașului.

Președintele Zelenski s-a plâns în adresarea sa de noapte că regiunea Herson este bombardată practic în fiecare oră: Primesc rapoarte despre bombardamente rusești asupra localităților eliberate din Herson aproape în fiecare oră.

Purtătoarea de cuvânt a Comandamentului Sud al Ucrainei, Natalia Humeniuk, a declarat astăzi, că forțele ruse nu își vor putea menține prea mult timp, pozițiile pe partea stângă a regiunii Herson.

24 noiembrie 2022 – a 274-a zi de război – 9 luni de război

Update 23:00 Germania se ceartă cu Polonia pe tema apărării Ucrainei. Berlinul a afirmat că cererea Poloniei de a trimite sisteme Patriot direct în Ucraina ar trebui discutată cu NATO. Întrebarea e: de ce nu s-a discutat până acum? Și de ce nu li s-au dat ucrainenilor suficiente sisteme de apărare antiaeriană?

Update 22:50 Cel puțin 15.000 de oameni sunt dați dispăruți în Ucraina, de la începutul invaziei ruse, la 24 februarie, a anunțat Comisia Internațională pentru Persoane Dispărute, întemeiată în anii 90 la Haga, ca urmare a crimelor din războiului din Iugoslavia. Sky News precizează, potrivit experților CIPD, că o parte din acești oameni au fost transferați forțat în Rusia, o parte sunt decedați, în timp ce alții sunt ținuți î ncentre de detenție, separat de familiile lor. Chiar dacă conflictul se va încheia, va dura ani de zile pentru identificarea lor, a mai spus unul dintre oficialii Comisiei, Matthew Holliday.

Update 22:35 Parlamentul României a recunoscut miercuri, 23 noiembrie, Holodomorul – genocidul la care au fost supuși ucrainenii de politica stalinistă de înfometare, între 1932 – 1933, provocând moartea unui număr de cel puțin 3,9 milioane de oameni. Legislativul de la București a votat cu 248 de voturi pentru și o abținere adoptarea declarației care comemorează genocidul ucrainean, anunță Europa Liberă, citând Agerpres.

Deputatul din partea Uniunii Ucrainenilor din România, Nicolae Miroslav Petreţchi, a citit declarația în plen. Textul recunoaşte Holodomorul drept crimă comisă împotriva poporului ucrainean şi a umanităţii și își exprimă solidaritatea cu poporul ucrainean, aducând un omagiu victimelor înfometării deliberate la care ucrainenii au fost supuși între anii 1932 – 1933 de ocupația sovietică. Tot în declarație, România a condamnat și modul criminal în care românii din Basarabia au fost supuşi foametei deliberate, colectivizării forțate din 1946 -1947, de către URSS.

„Holodomorul a reprezentat un asasinat unic pe teritoriul Uniunii Sovietice, prin dimensiunea, ritmul şi natura crimelor săvârşite de către liderii şi instituţiile Uniunii Sovietice. La începutul anilor ’30, curajul şi îndârjirea ucrainenilor de a se opune colectivizării au declanşat ura dezlănţuită a sistemului totalitar. Istoricii estimează că peste 4.000 de rebeliuni şi revolte locale au avut loc împotriva colectivizării, impozitării, terorii şi violenţei din partea autorităţilor sovietice la începutul anilor 1930. (…) Pierderile de vieţi omeneşti au fost de ordinul a 10 milioane de victime. Cifrele reale nu vor fi cunoscute niciodată”, a declarat deputatul PNL Alexandru Muraru.

Update 22:20 Putin, umilit la Erevan, în timpul Consiliului Organizației Tratatului de Securitate Colectivă, găzduit anul acesta de Armenia. Premierul armean, Nikol Pașinyan a încercat vizibil să stea departe de dictatorul rus, în timpul fotografiilor oficiale, iar mai apoi, a refuzat semnarea declarației finale și a decretat finalul summitului, sub privire consternate ale președintelui bielorus și Putin.

Mai multe proteste au avut loc atât ieri, cât și astăzi, în capitala Armeniei, oamenii fiind nemulțumiți de prezența lui Vladimir Putin în țara lor. S-au strigat lozinci anti-război, anti-Putin și pro-ucrainene. Starul evenimentului a părut a fi Lukașenko, care a încercat să acționeze ca un moderator și să își convingă colegii din Tadjikistan, Uzbekistan, Kazahstan și Kîrgîstan, precum și pe Pașinyan, să lucreze împreună spre o strategie de securitate comună care să contracareze NATO.

Organizația Tratatului de Securitate Colectivă este o alianță militară interguvernamentală care a fost semnată la 15 mai 1992. În 1992, șase state post-sovietice aparținând Comunității Statelor Independente – Rusia, Armenia, Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan și Uzbekistan – au semnat Colectivul Tratat de Securitate

Update 22:00 Imagini inedite au fost transmise din redacția Kiev Independent, afectată ca mai toți locuitorii capitalei ucrainene, de lipsa curentului electric și a căldurii. Jurnaliștii lucrează la lumânare și au un mesaj pentru cititorii din întrega lume: Nu avem nicio intenție să ne întrerupem activitatea!

Tot la Kiev, un părinte își ajută fetița să respire, conectând aparatul la prizele dintr-o benzinărie care dispune de curent electric.

Update 16:00 Genială măsură antitero și de aprovizionare a acelor părți ale populației ucrainene lipsite de servicii cheie. Ucraina a deschis în toată țara 4.000 de ”puncte ale invincibilității”. E vorba de locuri amenajate și echipate astfel, încât să ofere ucrainenilor lipsiți, în urma bombardamentelor teroriste rusești, de apă, de curent și de căldură, posibilitatea de a se încălzi și bea, accesa netul și de a-și putea încărca bateriile și telefoanele.

În cursul acestei seri urmează să-și reia activitatea patru centrale nucleare ucrainene. Reconectarea la curent a infrastructurii critice s-a și produs azi. Rămâne ca și locuințele particulare să fie reconectate la rețea. La Kiev curge apa pretutindeni.

Șantajul terorist al Rusiei agresoare are loc pe față. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Peskov, a cerut Ucrainei să accepte revendicările Rusiei, (care ocupă, colonizează și terorizează vaste porțiuni ale teritoriului ucrainean) pentru ca ”situația să reintre în normal”, în speță să înceteze bombardamentele asupra civililor și infrastructurii civile ucrainene.

Update 13:30 Rusia plănuiește un atac terorist sub steag fals, menit să discrediteze Ucraina și să atragă Belarus în război ”cu orice mijloace”, cred serviciile secrete ucrainene. Ucraina a lansat un apel bielorușilor. Kievul cere rușilor albi să nu se lase atrași în război, prevenindu-i că trupele ruse intenționează să atace infrastructura civilă critică, inclusiv nucleară, a țării vecine. Ar putea fi vizată, potrivit Comunitățiid e Informații ucrainene, reluate de Ukrainska Pravda, Centrala Nucleară de la Ostroveț.

Ucraina i-a rugat pe cetățenii din Belarus să ceară conducerii lor din Minsk să monitorizeze cu atenție grupurile suspecte care se apropie de facilitățile și instalațiile lor nucleare sau de alt fel ale infrastructurii lor critice. Ucraina nu consideră Belarus stat inamic, s-a precizat la Kiev.

Lukașenko amenință Ucraina cu distrugerea completă. Dictatorul din Minsk, Lukașenko, a somat Kievul să se întoarcă la masa negocierilor cu Rusia ca să evite ”distrugerea completă a Ucrainei”. Asemenea somații au tot fost adresate Ucrainei și în trecut.

Update 11:30 Din cauza lipsei de curent, Ucraina nu poate opera înregistrările de mașini și oameni la trecerile de frontieră cu România și Ungaria. în 16 regiuni ale Ucrainei, aprovizionarea cu energie a fost restabilită. În 70% din capitală însă lipsea azi dimineață curentul. Aproape 3.000 de mineri prinși în capcană de un bșlackout în Dniepropăetrovsk au putut fi salvați.

Update 11:15 Armata ucraineană, în ofensivă în nord-est și sud și în defensivă la Bahmut, în Donețk, are două probleme majore: lipsa unei apărări antirachetă mai eficiente și penuria muniției aferente, de vreme ce trupele ucrainene încearcă să-și amplifice șansele de a doborî proiectilele teroriste și ucigașe ale Moscovei, lansând împotriva fiecăruia din ele câte două rachete defensive proprii. Ceea ce e foarte costisitor.

Ieri, forțele ucrainene au ucis alți 310 militari ruși, relevă Ukrainska Pravda, citând surse ale Statului major ucrainean. Trupele Kievului afirmă că au distrus în ultimele 24 de ore 10 drone și au doborât 51 de rachete de croazieră. Numărul total al soldaților și ofițerilor ruși uciciși ar fi atins 85.720 de oameni.

Consiliul de Securitate ONU s-a ocupat în sesiune de urgență, la cererea Kievului, de bombardamentele teroriste ale Rusiei asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, dar o condamnare a Moscovei nu poate avea loc pentru că regimul de la kremlin deține un drept de veto în forul suprem al oirganizației mondiale. Ceea ce alimentează întrebarea: oare la ce mai folosește ONU dacă nu își poate îndeplini menirea pentru care organizația a fost creată în 1945, când s-a terminat confruntarea lumii civilizate cu Hitler?

La Bruxelles, statele UE se ceartă în continuare pe tema unui plafon al prețului gazelor, care ar constitui o gravă și contraproductivă intervenție, suspendând legile pieții, cu riscul unei și mai ample penurii de gaze decât cea care, în siajul șantajului energetic rusesc, a iscat discuțiile pe acest subiect.

Update 11:00 Serviciile de contraspionaj israeliene l-au arestat pe Fathi Ziad Zakot, un terorist palestinian de 31 de ani din Gaza, membru al grupului Jihadul Islamic, care plănuia să planteze o bombă într-un autobuz din sudul statului evreu.

Update 10:30 Evreii sunt în pericol în Rusia. Șeful conferinței rabinice europene, Pinchas Goldschmidt, a cerut recent Israelului să-și reconsidere relațiile cu Rusia, după ce regimul Putin a revenit la un un sistem ”cvasi-totalitar”, după cum s-a exprimat el la DLF. Goldschmidt, fost rabin-șef al Moscovei, s-a văzut nevoit să fugă din Rusia după debutul invaziei armatei ruse în Ucraina.

El s-a arătat perfect conștient de problemele tactice, militare și securitare, pe care la ridică o eventuală reorientare politică externă a Ierusalimului, de vreme ce forțele armate israeliene au un acord cu cele ruse de ocupație din Siria, care nu intervin când aviația statului evreu intră în acțiune împotriva unităților iraniene și teroriștii Hizbollah din subordinea lor.

Or, Moscova pune bețe în roate educației evreiești în Rusia, a estimat Goldschmidt. Kremlinul a trecut și la reprimarea Agenției Evreiești care ajută la emigrarea evreilor dornici să părăsească Rusia. Nu puțini evrei ruși se simt masiv amenințați de cursul putinist, belicos, agresiv și totalitar, imprimit politicii Moscovei. Rabinul-șef a cerut viitorului guvern israelian să adopte o strategie clară față de Kremlin (care ar ajuta Ucraina în războiul cu regimul Putin) și să nu uite că și Israelul are în mână mijloace de a exercita presiuni asupra Rusiei, date fiind interesele rusești de la Ierusalim.

23 noiembrie 2022 – a 273-a zi de război

Update 22:20 Pactul defensiv nordatlantic a testat azi apărarea aeriană şi apărarea antirachetă din România. Exercițiul are loc în contextul discuțiilor iscate de racheta ucigașă care a căzut recent în Polonia, probând că spațiul aerian al NATO e departe de a fi protejat foarte bine.

Marea Britanie și Franța au condamnat atacurile cu rachete de azi ale Rusiei asupra infrastructurii cvilie ucrainene. 80 % din Kiev e lipsit de apă și curent electric.

Purtătorul de cuvânt al lui Putin, Peskov, declară că Moscova n-are îndoieli privind succesul militar al ”operațiunii ei speciale”, cum, își numește războiul de agresiune din Ucraina.

Update 20:45 Ucraina a cerut întrunirea de urgență a Consiliului de Securitate al ONU. Kievul cere forului suprem al organizației mondiale să discute masivele atacuri cu rachete ale Rusiei, de azi, pe care președintele Ucrainei le-a calificat, textual, drept criminale și teroriste.

Update 20:30 Răzbunare rusă pentru decizia Parlamentului European de a declara Rusia ”stat sponsor al terorismului”. Rusia a atacat din nou cu rachete orașele ucrainene. Au fost, potrivit președintelui Ucrainei, Zelenski, 67 de rachete. La Kiev au nimerit locuințe și au asasinat oameni. Ar fi fost uciși în masivele atacuri rusești asupra unor obiective civile ucrainene doar la Vișgorod 4 sau 5 oameni, afirmă presa. Ar fi, în total, 6 victime omenești. Sunt cel puțin 36 de răniți.

Tot azi, după declarația PE, un grup de hackeri pro-Kremlin a lansat un atac sofisticat de tip DDoS asupra site-ului forului legislativ continental.

Update 17:00 Casa Albă a condamnat ”fără echivoc” atacul terorist care l-a ucis pe un elev israelian de 16 ani, aflat în drum spre școala sa religioasă, evreiască. Copilul a fost sfârtecat de una din cele două bombe teroriste, palestiniene. care – plasate în stații de autobuz – au explodat la Ierusalim, mai întâi, iar apoi la răscrucea Ramot, o jumătate de oră mai târziu. Bombele, pline de cuie, care au fost detonate de la distanță, au rănit și alți 19 oameni. Pare că ambele bombe au fost depuse de același terorist. Iranul islamist, care întreține, înarmează și finanțează grupări teroriste în zonă, a lansat el însuși, recent, un atac terorist, asupra unei nave israeliene circulând în Golf, ar putea profita de pe urma celor două deflagrații, susține un analist al ziarului Jerusalem Post.

Germania neagă informațiile furnizate de ex-premierul britanic Boris Johnson. Potrivit fostului lider de la Londra, ”Germania sperase”, în ajunul invaziei ruse de la 24 februarie, ”într-o grabnică înfrângere a Ucrainei”. Purtătorul de cuvânt al cancelarului Scholz, Hebestreit, a negat știrea și a replicat printr-un atac ”ad hominem”, deci la persoană, la adresa lui Boris Johnson, sugerând că ar minți.

Update 16:15 Atacurile rusești asupra Kievului au afectat și Republica Moldova, unde mai multe regiuni au fost lăsate fără curent electric și apă, iar rețelele de telecomunicații nu mai funcționează, informează Digi24. Sunt afectate mai multe orașe din Ucraina, de asemenea.

”Rusia a lăsat Moldova pe întuneric. Războiul Rusiei în Ucraina omoară oameni, distruge cu rachete blocurile de locuit și infrastructura energetică. Atacurile continuă și acum în Ucraina. Oamenii își scot răniții de sub dărâmături. Și își plâng apropiații decedați. Viața oamenilor nu poate fi întoarsă înapoi. Dar furnizarea energiei electrice poate fi restabilită. Vom rezolva problemele tehnice și vom avea din nou lumină. Toate instituțiile statului lucrează în acest sens. Nu putem avea încredere într-un regim care ne lasă pe întuneric și frig, care ucide intenționat oameni, din simpla dorință de a ține alte popoare în sărăcie și în umilință. Oricât de greu ar fi acum, singurul nostru drum, calea de viitor a Republicii Moldova, trebuie să rămână spre lumea liberă”, a anunțat președinta Maia Sandu, într-o postare pe Facebook. 

Update 16:00 Val de bombardamente rusești asupra Kievului. Rusia a lansat mai multe atacuri asupra capitalei ucrainene, în această după-amiază, ucigând cel puțin o persoană și provocând rănirea alteia, anunță Kiev Independent citându-l pe guvernatorul militar regional Oleksiy Kuleba. Acesta a precizat că a fost avariată o clădire rezidențială, fiind lovită și infrastructura critică a orașului. 

Echipele de salvare continuă operațiunile, potrivit primarului Vitaly KIiciko, care a anunțat într-o declarație pentru ziarul german BILD, că este cea mai grea iarnă pentru ucraineni, de la al doilea război mondial încoace. Kliciko a mai spus că autoritățile iau în calcul evacuarea unei părți a populației, din cauza lipsei energiei electrice și a încălzirii.

Atacurile s-au produs la numai 2 ore după ce Parlamentul European a votat cu o majoritate covârșitoare, declararea Rusiei drept stat sponsor al terorismului.

Update 13:45 O persoană a murit și 18 sunt rănite după ce un dublu atentat cu bombă care a vizat două stații de autobuz a avut loc în această dimineață la Ierusalim, în timpul unei ore de vârf. Atacurile au fost coordonate și au șocat locuitorii din Israel, amintind de cea de-a 2-a Intifadă palestiniană, între 2000 și 2005, când astfel de atacuri teroriste cutremurau întreaga țară.

Update 13:30 “Știu că sună oribil, însă Germania credea la un moment dat că dacă se va întâmpla (n.r. invadarea Ucrainei de către Rusia), un dezastru, desigur – cel mai bine ar fi să se termine cât mai rapid, iar Ucraina să cadă”, a declarat fostul premier britanic, Boris Johnson, într-un interviu incendiar acordat realizatorului Richard Quest, la CNN. “Din cauza a tot felul de motive economice”, a mai spus fostul lider al guvernului britanic. Johnson a precizat că Franța a fost în negare până în ultima clipă.

Declarațiile sale se anunță a fi supărătoare pentru liderii europene, cu precădere pentru Scholz și Macron, cred jurnaliștii Sky News.

Update 13:20 Parlamentul European a desemnat Rusia drept stat sponsor al terorismului. Votul a avut în urmă cu scurt timp, în legislativul european, unde Rezoluția C6-0482/2022 a trecut cu 494 pentru, 58 împotrivă și 44 de abțineri. Anunțul a fost făcut de europarlamentarul belgian, fostul prim-ministru Guy Verhofstadt, afla în sală. Moțiunea a fost introdusă pe ordinea de zi de grupul europarlamentarilor Renew.

Șeful cancelariei prezidențiale de la Kiev, Andrei Yermak a reacționat pe Twitter, mulțumim Parlamentului European pentru acest pas crucial în izolarea internațională a Rusiei, care îi confirmă statutul de paria la nivel global.

https://twitter.com/RenewEurope/status/1595375177327591424

Update 13:00 Marea Britanie va livra Ucrainei, în premieră, elicoptere militare, scrie BBC, reluat de Kiev Independent. Trei elicoptere de tip Sea King, folosite de armata Majestății Sale, vor ajunge în arsenalul Kievului, cu 10.000 de cartușe de muniție suplimentară, a declarat șeful Apărării britanice, Ben Wallace. La 19 noiembrie, premierul Regatului Unit, Rishi Sunak, a anunțat deblocarea unui ajutor militar defensiv pentru Ucraina, în valoare de 59 milioane de dolari, care include sisteme pentru contracarea dronelor și 125 de arme anti-aeriene.

Militari din forțele aeriene ucraneine ar fi fost deja instruite în Marea Britanie pentru a pilota aeronavele, care nu sunt noi, ci second-hand.

Update 11:30 Noile mișcări de trupe rusești indică o regrupare în părțile ocupate din regiunea Zaporijjea și în vestul Donețkului, susține analiza cea mai recentă a ISW. Continuă și luptele ofensive ale forțelor moscovite în jurul celor două localități estice: Bahmut și Avdiivka, în timp ce trupele de apărare ale Kievului par să fi lansat un contra-atac pe linia Svatove-Kreminna, din regiunea Lugansk, potrivit mediilor rusești.

Update 11:20 Potrivit Institutului pentru Studierea Războiului, Rusia a început să răspândească informații care să pregătească un eventual atac sub steag fals asupra orașului rusesc de graniță, Belgorod, în scopul creșterii susținerii față de invazia din Ucraina. Informațiile lansate în mediile ruse de propagandă vorbesc despre un plan pe care Kievul l-a dezvoltat pentru a invada Federația Rusă, mai precis, orașul Belgorod.

Analiștii de la ISW susțin că nu există nicio informație viabilă care să susțină această teză a Kremlinului. Din octombrie până în prezent, proteste împotriva mobilizării ar fi avut loc în aproximativ 15 regiuni ale Federație Ruse, iar susținerea pentru război este tot mai scăzută. Această nouă propagandă a Moscovei pare a fi și o încercare a Kremlinului de a mulțumi facțiunile ultra-naționaliste, care au o voce tot mai puternică în rețele ca Telegram ori pe blogurile pe care le dețin.

Update 11:00 Moscova ar plănui un al doilea val de moblizare, în scopul recrutării unui număr de cel puțin 500.000, poate chiar 700.000 de noi soldați pentru a face față războiului din Ucraina, a declarat consilierul ministrului de interne de la Kiev, Anton Gerașcenko, citat de Sky News. Știrea, spun jurnaliștii britanici, pare să indice că Rusia face pregătiri pentru un război de uzură.

.Update 10:45 Un bebeluș și o gravidă care se afla în travaliu au fost uciși în această noapte, în Ucraina, după ce forțele ruse au bombardat o maternitate din regiunea Zaporijjea, a anunțat Serviciului de Intervenție Urgentă a țării, reluat de Sky News. Spitalul de două etaje se află în localitatea Vilniansk și a fost ținta unui atac rusesc. Câțiva medici și asistente au fost scoși de sub dărâmături. Echipele de salvare intervin și acum la fața locului, însă pare că toți pacienții și personalul medical au fost evacuați.

22 noiembrie 2022 – A 272-a zi de război

Update 23:15 Ucraina are în față o iarnă grea, dar aceasta nu înseamnă că ar trebuie să capoteze, a spus secretarul Consiliului Național de Securitate, Oleksii Danilov, reluat de Ukrainska Pravda. Potrivit lui, Rusia mai are destule rachete pentru alte trei sau patru raiduri masive de rachete care să afecteze infrastructura energetică a Ucrainei într-un mod similar atacului de la 15 noiembrie.

Forțele ruse de ocupație par să fi răpit, potrivit UP, mai mulți primari de comune ucrainene, care au fost deportați pe malul stâng al Niprului.

Update 23:00 Biserica Ortodoxă Rusă condamnă percheziția de la Lavra Peșterilor. Un pourtător de cuvânt al Patriarhia Moscovei, condusă de fostul ofițer KGB Kiril, a declarat marți că perchezițiile efectuate de serviciile de securitate ucrainene la cea mai importantă mânăstire ortodoxă din capitala Ucrainei ar reprezentă un ”act de intimidare”.

Diplomații ucraineni și iranieni au discutat exportul de drone al regimului de la Teheran, de care beneficiază Rusia. Potrivit părții ucrainene, Iranul pierde incomparabil mai mult decât câștigă prin cooperarea militară cu Moscova.

Update 22:00 Autoritățile de ocupație din Crimeea anunță un atac ucrainean cu drone. Rușii ar fi doborât două dintre ele. Atacul ar fi avut loc la Sevastopol.

Statele Unite vor furniza Ucrainei un ajutor bugetar direct de 4,5 miliarde de dolari, relevă Kiev Independent. E vorba, potrivit șefei ministerului american al finanțelor, Janet Yellen, ca Ucraina să fie ajutată să-și sporească stabilitatea economică și să/și finanțeze activitatea unor servicii guvernamentale esențiale.

Update 17:45 Succesorul lui Putin ”mai rău” decât tiranul? Cea mai nouă găselniță a propagandei moscovite, menite să-l ajute pe dictator să supraviețuiască politic înfrângerii militare rușinoase pe care Putin a pricinuit-o țării sale, e narativul unui corespondent de la Moscova al postului Sky News. Potrivit lui, succesorul lui Putin ar putea fi mai rău. Nu e clar pe ce se bazează.

Update 17:30 La cupa mondială șoc și groază: ca niciodată, Arabia Saudită a bătut fosta campioană mondială, Argentina cu 2-1. Nu oroiunde, ci la campionatul mondial de fotbal din Qatar. ”Unde e Messi? L-am bătut!” scandau arabii după meci. Messi, cotat mult timp ca cel mai bună fotbalist de pe planetă, marcase primul gol. Două goluri saudite înscrise în primele cinci minute ale celei de-a doua reprize au revoluționat apoi fotbalul mondial.

Sentință epocală în privința restricțiilor absurde din pandemie. Curtea federală de justiție, din Leipzig, a decis că interdicția bavareză a părăsirii caselor, în timpul primului val al pandemiei, ”a fost ilegală”. Măsura din martie 2020, care-i oprea pe oameni de la a ieși din case a constituit, după cum au admis într-un târziu judecătorii germani, o îngrădire exagerată a drepturilor fundamentale ale omului, fiind, ca atare, ”dispropoționată”.

Concernul energetic rusesc Gazprom amenință cu reducerea gazelor exportate prin Ucraina, căreia Moscova îi reproșează prezumtiva reținere a unei părți din cantitatea de metan expediată în Vest. Ar fi vorba de 52,5 milioane de metri cub de gaz, afirmă Gazprom, scrie DLF.

UE a eliberat o nouă tranșă de ajutor destinat Ucrainei, în valoare de 2,5 miliarde de euro, informează DLF.

Update 10:15 Serviciile secrete ucrainene derulează o amplă acțiune contrainformativă la cea mai faimoasă mânăstire ortodoxă din Ucraina. E vorba de Pecerska Lavra, o foarte veche și renumită instituție monahală din Kiev. La operațiunea semnalată de Ukrainska Pravda participă jandarmiera (poliția națională) și garda națională.

Ar fi vorba, potrivit Comunității de Informații ucrainene, de o tentativă de contracarare a subversiunii ruse. Autoritățile afirmă că încearcă să împiedice transformarea mânăstării într-un centru al lui ”Russki Mir”, al spionajului și sabotajului antiucrainean, al terorismului și al operațiunilor sub steag fals, inclusiv prin intermediul unor cetățeni străini, precum și al stocării de arme.

Biserica ortodoxă ucraineană s-a desprins recent de patriarhatul Moscovei, condus de ”patriarhul KGB, Kiril”, declarându-și ”autocefalia”. Decizia n-a fost acceptată de Biserica Ortodoxă Rusă, care împiedică recunoașterea ei și la nivelul altor biserici ortodoxe. Biserica ortodoxă ucraineană păstorește circa 30 de milioane de credincioși. În Ucraina mai există biserici afiliate Moscovei, care s-au declarat totuși împotriva războiului declanșat de Putin.

Update 10:00 Rusia a renunțat la ”regime-change” în Ucraina. Potrivit Sky News, Kremlinul a declarat că Moscova nu mai caută schimbarea de guvern în Ucraina. În debutul invaziei, regimul Putin a lăsat să se înțeleagă că urmărește schimbarea la cârmă, la Kiev și eliminarea președintelui Zelenski. declarația lui Dimitri Peskov, că ”operațiunea specială” a Rusiei ”nu are drept scop schimbarea conducerii ucrainene” echivlează cu o recunoaștere a înfrîngerii ei.

Noi crime de război ale regimului Putin: Rusia se răzbună pe oamenii din Herson. Trupele Moscovei bombardează masiv orașul proaspăt evacuat de ocupanți, relevă oficialii ucraineni. Sky News îl reia pe consilierul prezidențial ucrainean, Mihailo Podolyak, potrivit căruia ”bombardamentele (ruse asupra Hersonului)) nu au o logică militară, scopul lor fiind răzbunarea pe localnici”.

Din cauza condițiilor extrem de dure, cauzate de lipsa de apă, căldură și curent, oficialitățile ucrainene evacuează oameni din Herson .și Nikolaev.

Rusia (care a ucis ieri 4 civili ucraineni în bombardamentele din Donețk,) a pierdut aproximativ 85.000 de militari uciși de la 24 februarie încoace, relevă Ukrainska Pravda, citând surse ale Statului Major al Ucrainei.

Rusia a dezmințit știri cu privire la trecerea la noi mobilizări alarmând, potrivit DLF, populația rusă. Purtătorul de cuvânt al lui Putin, Peskov, a declarat că la Kremlin nu s-ar ”discuta” despre astfel de noi mobilizări. Ministrul rus al apărării, Șoigu, a negat că ar exista pe moment planuri în vederea adoptării unor noi măsuri de mobilizare. La finele lunii octombrie ar fi fost mobilizați, potrivit Rusiei, 300.000 de rezerviști. Panica declanșată de această măsură a provocat fuga și emigrarea a sute de mii de ruși, relevă DLF

21 noiembrie 2022 – A 271-a zi de război

Update 16:00 Rusia bombardează infrastructura civilă din Herson. Se semnalează rănirea a trei civili.

Update 15:45 NATO are obligația de a-și spori producția de arme și muniții spre a ajuta pe termen lung Ucraina, a reliefat secretarul general al alianței, Stoltenberg. Șeful pactului defensiv occidental a remarcat că un astfel de program costă bani, în vreme ce prețul perceput Ucrainei se măsoară în sânge și vieți. Recent s-a anunțat că firma de arme ucraineană, Ukroboronprom va fabrica pe viitor arme ”împreună cu Polonia, Cehia, Franța, Danemarca și alte state NATO”, scrie Kiev Independent.

Update 15:30 Ucraina ar putea să fie lipsită de curent electric și surse de energie, dar nu de libertate. În acest sens s-a exprimat președintele Zelenski, felicitându-și compatrioții de ziua libertății și demnității, marcând începutul Revoluției EuroMaidan.

Noua Zeelandă și-a extins sancțiunile impuse Rusiei și Belarus. Potrivit autorităților din Wellington, reluate de Kiev Independent, li s-au adăugat sancționaților 22 de persoane din cele două țări, precum și patru concerne din sectoarele energetic, oțelului și transportului.

Polonia va staționa rachete antirachetă Patriot la frontiera ucraineană. După recenta ucidere a două persoane de către o rachetă căzută pe teritoriul polonez, Germania a oferit Poloniei la patrularea spațiului aerian și baterii de ”Patriot”, iar Varșovia a acceptat acest ajutor, relevă KI.

Update 11:10 Iranul urmează să dea Rusiei planurile de realizarea a dronelor Shahed-136. Astfel Iranul ar urma să evite sancțiunile în vigoare, consideră purtătorul de cuvânt al Comandamentului Forțelor Aeriene din Ucraina, Iuri Ignat, citat de Sky News. Războiul a intrat într-o fază în care aceste drone apar tot mai mult. Trebuie să ne pregătim o apărare serioasă împotriva lor, a spus Ignat la televiziunile ucrainene, ieri seară.

Shahed-136 este un model de dronă kamikaze, făcută din piese ale aeronavelor civile, cu un cost redus, fiind însă extrem de eficientă în producerea de daune materiale și umane. Teheranul a negat că dronele sale sunt în zestrea armatei roșii, însă dovezile sunt imposibil de ignorat.

Update 11:00 Guvernul italian al Giorgiei Meloni vrea să poată continua livrarea de armament pentru Ucraina și în 2023, fără consultarea legislativului de la Roma, a anunțat ministrul Apărării din Italia, Guido Crosetto, reluat de Sky News. În prezent, acest lucru se realizează în baza unui decret care va expira la finalul anului. Crosetto a dat asigurări că țara sa va continua să asiste militar Ucraina, coordonându-se și c Aliații din NATO.

Updare 10:45 Ucraina comemorează astăzi Ziua Libertății și a Demnității, la 9 ani după ce cetățenii ucraineni s-au ridicat împotriva președintelui de atunci, Viktor Ianukovici, cerând apropierea de Uniunea Europeană – prin semnarea Acordului de Asociere – și eliberarea de sub tutela Moscove.

Revoluția supranumită Euromaidan, a pornit la 21 noiembrie în capitala țării, fiind reprimată dur de forțele regimului Ianukovici, un politican apropiat Kremlinului. Oamenii au ocupat Piața Independenței din Kiev, în plină iarnă, iar două luni mai târziu, în ciuda brutalității forțelor de ordine și a gloanțelor lunetiștilor, Ianukovici a fost nevoit să fugă în Rusia.

Ucraina a organizat rapid alegeri libere, însă la mijlocul lunii martie, regimul Putin anexa ilegal Crimeea și dădea startului războiului prin proxy în estul Ucrainei, începutul actualului conflict.

Update 10:30 Multiple atacuri rusești au avut loc în ultimele 24 de ore, inclusiv în timpul nopții, în patru regiuni ale Ucrainei: Donețk, Harkiv, Zaporijjea și Nicolaev, provocând moartea unui om și rănirea a cel puțin trei civili, în estul țării, anunță Sky News. Au fost utilizate rachetele sovietice din sistemul de apărare anti-aeriană S-300, fiind lovite și clădiri de locuințe. O operațiune de salvare este în curs la Șevcenkove, în regiunea Harkiv.

Update 10:00 Rusia le îngrădește inspectorilor AIEA accesul la Centrala Nucleară de la Zaporijjea. Experții doresc să controleze pagubele pricinuite de exploziile din zonă de la finele săptămânii, dar agenția rusă, Rosenergoatom, a declarat că nu le va permite specialiștilor accesul la porțiuni care nu ar avea legătură cu securitatea. 

Numărul militarilor ruși uciși în Ucraina se apropie de 85.000 – potrivit Statului Major al armatei ucrainene. Rușii au bombardat iar Nikopol, cu rachete Grad și artilerie grea, un civil fiind rănit. Alți trei au suferit răni în Donețk. Forțele ucrainene au atacat mai multe aglomerări de trupe ruse și au respins atacuri lângă Bahmut, Bilogorivka, Kurdiumivka, Marinka, Novomîhailivka, Pervomaiske, Pidgorodne, Spirne, Stelmahivka and Yakovlivka. Rușii încearcă să lanseze ofensive pe fronturile de la Bahmut și Avdiivka.

Șefa diplomației germane, Annalena Baerbock, participă azi, la Paris, la o nouă conferință a donatorilor pentru Republica Moldova, care, potrivit DLF ”a preluat 90.000 de refugiați” din Ucraina și ”e una dintre cele mai sărace țări din Europa”. Omologii și colegii nemțoaicei din Franța, România și Republica Moldova participă de asemenea la această conferință.

20 noiembrie 2022 a 270-a zi de război

Update 23:00 Trupele speciale ucrainene au reușit să elibereze un grup de cercetași ucraineni luați prizonieri de ruși. E vorba, potrivit Ukrainska Pravda, de militari ținuți captivi în teritoriile ocupate din Ucraina și eliberați printr-o acțiune de comando de forțe ale marinei. La operațiune a lua parte Artem Dyblenko, el însuși fost erou din Azovstal și fost prizonier la ruși.

Update 22:45 Ucraina avansează în Lugansk, în urma unor bătălii. Iar vremea rea îi frânează suplimentar pe rușii atacând în Donețk, a informat președintele Ucrainei, Zelenski, Potrivit lui, numărul atacurilor rusești a scăzut azi un pic în Donețk.

Nu e încă posibil să se stabilească de unde a fost lansată racheta ucigașă care a căzut recent la Przewodow în Polonia, a reliefat azi Ukrainska Pravda, reluând postul de radio polonez, care-l citează pe premierul Mateusz Morawiecki vorbind în Finlanda ziariștilor.

Update 22:30 Brutală violență iraniană în teritoriul kurd din nordvestul țării. Trupele regimului islamist al ayatolahilor au intrat cu tancurile în orașul kurd Mahabad, trăgând în mulțime fără discriminare. S-au anunțat, potrivit DLF ”numeroși răniți”. Propaganda regimului totalitar islamist afirmă că ”teroriști înarmați” ar fi ”incendiat în cursul nopții case particulare și instituții publice”. În rețelele sociale se văd înregistrări ale convoaielor militare iraniene care pătrund în oraș și-l traversează.

Lovită dur de bombardamentele rusești în aprovizionarea ei energetică, Ucraina importă zilnic 8.500 de generatoare, relevă premierul Denis Șmyhal, care a anunțat suspendarea temportară a taxelor vamale pe aceste obiecte și pe stațiile de încărcare a mașinilor electrice spre a le permite ucrainenilor care încearcă să reziste frigului iernii să le cumpere la prețuri accesibile, relevă Kiev Independent.

În răstimp, britanicii importă țiței rusesc profitând, potrivit ziarului Times, de o scăpare legislativă. E vorba de importul din martie curent, în special prin portul Immingham, a unei cantități de petrol în valoare de 230 de milioane de dolari. Țițeiul era declarat ca nemțesc, olandez și belgian.

Update 19:00 Mai multe explozii s-au înregistrat la 19 și 20 noiembrie, în proximitatea Centralei Nucleare de la Zaporijjea, a anunțat Agenția Internațională pentru Energie Atomică. Ar fi fost avariate, spun experții AIEA, mai multe clădiri dintre cele care nu fac parte din infrastructura critică, sisteme și echipamente. Nu se cunoaște originea atacurilor. Compania națională ucraineană, Energoatom, a afirmat că forțele ruse au bombardat 12 situri din jurul centralei, în timp ce conturile propagandei ruse susțin că trupele Kievului sunt responsabile pentru exploziile puternice de la Zaporijjea.

Update 18:55 Dacă Rusia nu este oprită, s-ar putea declanșa o cursă a proliferării nucleare în lume, a avertizat Lloyd Austin, șeful Pentagonului, scrie Kiev Independent. Înaltul oficial de la Washington consideră că autocrații din întreaga lume ar putea fi stimulați să obțină arme atomice, dacă forțele Moscovei nu vor fi respinse cu succes.

Update 18:45 Rusia își intensifică atacurile pe frontul de est al Ucrainei, după ce retragerea din Herson a permis regruparea a 20.000 de soldați, informează Wall Street Journal, într-o analiză despre evoluțiile militare. Analiza cotidianului conservator american e reluată de Kiev Independent. Contraofensiva ucraineană pe frontul de sud, care a dus la retragerea trupelor ruse din orașul Herson a fost o lovitură uriașă pentru Moscova, consideră jurnaliștii americani citați.

Ceea ce, spun aceștia, se traduce într-o presiune tot mai mare asupra comandamentului militar al Kremlinului de a aduce rezultate, în speță izbânzi militare în alte zone din Ucraina, precum estul țării, unde în ultimele zile, rușii și-au intensificat atacurile asupra localității Bahmut și a altor localități din regiunile Lugansk și Donețk. În această zonă acționează atât gruparea de mercenari Wagner, cât și kadîroviții satrapului cecen al Kremlinului. Deși aflați toți în solda lui Putin, aceștia toți se arată din ce în ce mai critici față de armata Rusiei și conducerea ei, spre disperarea leadershipului de la Moscova.

Update 18:35 Cel puțin 5 milioane de ucraineni și-au pierdut slujbele de la debutul invaziei ruse, a declarat viceministra Economiei din Ucraina, Tetyana Berejna, care a avertizat că piața locurilor de muncă se află pe punctul de a fi distrusă din cauza războiului.

Update 15:00 Donald Trump a fost primit înapoi pe Twitter, reinstituindu-se complet contul, după ce Elon Musk, proprietarul actual al rețelei sociale, a lansat un sondaj de opinie. El a decis să lase utilizatorii să aleagă dacă vor ca Trump să se reîntoarcă pe Twitter, iar rezultatul a fost de 52% pro, la 48% contra. 15 milioane de oameni au votat public, pe profilul lui Elon Musk. Fostul președinte american are 72,4 milioane de fani pe Twitter, în timp ce pe Musk îl urmăresc 116 milioane de utilizatori.

Update 11:30 Când se va sfârși războiul din Ucraina? Șeful administrației prezidențiale, ucrainene, Andrii Yermak a comentat sceptic previziunea optimistă a ministrului adjunct al apărării, Volodymyr Havrylov. Viceministrul guvernului de la Kiev afirmase într-un interviu pentru Sky News că forțele ucrainene ar putea reveni în Crimeea pe la sfârșitul lunii decembrie și încheia războiul cu Rusia în primăvară. Yermak a spus că această predicție pare un vis și că nu este realist. La ”Halifax International Security Forum” Yermak a reliefat că războiul va mai dura și că nu poate prezice data exactă a victoriei, dar că biruința (Ucrainei) e certă.  

Întrucât nu poate coopera tehnic și științific cu Rusia, Ucraina s-a retras din ICSTI, așa numitul ”International Centre for Scientific and Technical Information (ICSTI)”, informează Ukrainska Pravda.

Update 11:00 Refacerea aprovizionării cu energie electrică – prioritatea Ucrainei. Stabilizarea și refacerea rețelei energetice și a aprovizionării cu curent a populației deține prioritate maximă, a spus președintele Ucrainei, Zelenski. Potrivit lui, majoritatea problemelor energetice afectează regiunile din jurul Kievului, Harkivului și Odesei.

Dimineața de duminică a început în Ucraina cu sirenele alarmei răsunând pe tot teritoriul țării, relevă Ukrainska Pravda. Publicația îl citează pe Yurii Ihnat, purtător de cuvânt al forțelor aeriene ale Ucrainei. Ihnat a reliefat că, în ciuda masivelor bombardamente cu rachete ale Rusiei, nu se poate vorbi de o ofensivă de amploare (a Moscovei).

Același ziar cifrează la peste 84.000 numărul rușilor uciși în Ucraina de la începutul campaniei lui Putin, în februarie curent.

Că rușii s-au retras în mod ordonat din Herson, s-ar datora, potrivit serviciilor secrete britanice, noului comandament unificat, mai eficient, al trupelor invadatoare.

În est, forțele defensive, ucrainene, au respins atacuri rusești lansate lângă șapte localități din Donețk și Lugansk și au atacat, tot în Donbas, un depozit de muniție al invadatorilor, relevă Statul Major ucrainean, reluat de Kiev Independent. La Herson, bombardamentele rusești s-au soldat cu trei civili ucraineni uciși.

Potrivit ISW, Moscova își trimite proprii propagandiști în teritoriile ocupate spre a suplini munca localncilor, care refuză să colaboreze cu ocupantul.

Ecologie cu viteză redusă. Conferința climatică de la Șarm el Șeic s-a încheiat cu o declarație finală care solicită reducerea emisiilor de carbon, dar nu se pliază cererilor ecologiste radicale de renunțare completă la energii fosile. S-a hotărât crearea unui fond de care să beneficieze țările sărace afectate în mod special de schimbări climatice. UE și ONU ar fi vrut să se ia măsuri mult mai ample.

Izolarea Iranului. Șeful Partidului Popular european, creștin-socialul german Weber a cerut, după sancționarea Iranului islamist de căître UE, izolarea lui internațională, ca următor pas. ”Ideea libertății nu se poate încătușa prin oprimare și violență”, a spus el. Șeful ecologiștilor germani, Nouripour, care e de orgine iraniană, a solicitat UE, potrivit DLF, să plaseze polițiile iraniene care prigonesc și reprimă populația iraniană pe lista grupărilor teroriste și să le înghețe averile. Numărul celor ucișid e aparatul represiv iranian în cele două luni de proteste ioscate de asasinarea unei tinere în beciurile poliției de moravuri, pentru că nu ar fi purtat corect basmaua islamică, e cifrată de unele medii la aproape 400. Cruzimea instituțiilor de forță ale teocrației ayatolahilor crește pe zi ce trece.

Update 00:00 Premierul britanic Sunak a promis Ucrainei tot sprijinul, cât timp va avea nevoie de ajutorul Regatului Unit.

Din Herson și Nikolaev au început, potrivit Ukrainska Pravda, evacuări ucrainene voluntare, plătite de guvernul din Kiev. Autoritățile i-au chemat recent pe ucraineni să se evacuze pentru a se pune la adăpst de riscul unor atacuri rusești.

Ucraina a refuzat intrarea în țară a unui moldovean asupra căruia s-au găsit materiale de propagandă în favoarea Rusiei.

Potrivit Kiev Independent, Iranul ajută Rusia să producă propriile drone militare.

Autoritățile ucrainene au găsit, conform Kiev Independent, sute de cadavre în regiunile Herson, Harkiv și Donețk. 90% din cei găsiți fuseseră civili. Mica Estonie dăruiește Ucrainei 27 de autobuze și 13 generatoare electrice.

19 noiembrie 2022 a 269-a zi de război

Update 23:55 Rusia a denunțat hotărârea Poloniei de a-l decreta pe șeful diplomației ruse, Lavrov, persona non grata. Lavrov nu va putea participa la reuniunea OSCE. Decizia Poloniei este provocatoare şi fără precedent“, a declarat diplomaţia rusă într-un comunicat. „Nu doar că Varşovia s-a discreditat în această manieră, dar ea a adus un prejudiciu ireparabil autorităţii întregii OSCE“, cred rușii.

Update 16:15 Președintele Ucrainei a avertizat că Rusia caută un armistițiu de scurt timp pentru a se regrupa, iar compromisurile imorale cu acest regim vor duce la și mai multă vărsare de sânge. Afirmațiile au fost făcute astăzi, la amiază, la Forumul de Securitate Halifax din Canada, unde liderul ucrainean a participat prin video.

Președintele Estoniei, Alar Haris, a declarat la aceeași conferință, în fața Aliaților NATO, că înfrângerea Rusiei nu ar trebui să genereze nicio îngrijorare, întrucât această țară se străduiește încontinuu să distrugă ordinea euro-atlantică și aranjamentele noastre de securitate, restabilindu-și hegemonia peste statele baltice și Polonia. Obiectivele strategice ale Moscovei nu s-au schimbat, a avertizat liderul de la Tallinn.

Update 16:10 Cinci persoane care ar fi fost implicate în atentatul de pe 13 noiembrie comis la Istanbul, au fost reținute în Bulgaria, anunță jurnalistul Middle East Eye, Soylu, precizând că este vorba despre 3 cetățeni ai Republicii Moldova și 2 arabi. Potrivit lui, autoritățile turce spun că unul dintre ei, suspect principal, ar fi reușit să scape, iar ceilalți 4 au primit mandate de arestare pentru 72 de ore. Acești suspecți ar fi fost implicați în organizarea logistică de după comiterea atentatului care a provocat uciderea a 8 oameni, într-o zonă foarte aglomerată.

Update 16:00 Filosoful și jurnalistul francez, Bernard-Henri Levy se află în Herson, unde a avut parte de o primire călduroasă din partea localnicilor ucraineni, pe care i-a susținut în lupta lor, încă de la debutul invaziei ruse în Ucraina. Nu este prima sa vizită în Ucraina, pe care a vizitat-o și în primăvară, la Odesa, în ciuda riscurilor de securitate. Levy a susținut în repetate rânduri că Europa trebuie să ajute Ucraina, livrându-i armele necesare pentru a învinge regimul Putin și armata sa. În urmă cu câteva zile, filosoful scria că eliberarea Hersonului de către ucraineni, ar putea fi Waterloo-ul lui Putin și în mod cert este o filă din legenda care va rămâne în istorie despre Ucraina și lupta sa pentru libertate.

Update 15:50 Premierul Marii Britanii, Rishi Sunak, a sosit la Kiev în această după-amiază, pentru a se întâlni cu președintele Ucrainei, anunță BBC. Este prima vizită pe care liderul de guvern londonez o întreprinde în capitala Ucrainei, țară pe care a promis că o va susține în eforturile sale militare de a-și elibera teritoriul, prin înfrângerea armatei ruse. Prim-ministrul britanic continuă astfel tradiția predecesorului său, Boris Johnson, care a făcut mai multe vizite surpriză la Kiev, în primăvară și vară, pentru a-și arăta susținerea deplină față de Ucraina.

Iarna a sosit deja în capitala Ucrainei, unde fulguia ușor la întâlnirea celor doi lideri europeni. “Mulțumim, Rishi Sunak! Cu prieteni ca tine alături de noi, suntem siguri de victorie! Ambele noastre națiuni știu ce înseamnă lupta pentru libertate”, a declarat pe Twitter, președintele Volodimir Zelenski, vizibil bucuros de susținerea acordată.

Update 11:15 Potrivit Sky News, Moscova ar vrea să o dea la schimb pe baschetbalista americană Brittney Griner, reținută pentru posesie și consum de droguri în Rusia, pentru Negustorul Morții, celebrul traficant de arme și droguri, Viktor Bout, condamnat în 2010 și încarcerat în SUA, pentru 25 de ani.

Update 11:10 17 regiuni din Ucraina se confruntă cu o situația extrem de dificilă, din cauza lipsei energiei electrice și a căldurii, a spus liderul de la Kiev, precizând că între ele se află Odesa, Kiev și Vinița. Sunt milioane de oameni afectați de atacurile rusești asupra infrastructurii ucrainene. Zelensky a declarat că sunt echipe de intervenție care lucrează zi și noapte pentru refacerea acesteia.

Update 11:00 Aproximativ 100 de atacuri rusești au fost respinse în ultimele 24 de ore, a anunțat președintele Volodymyr Zelensky, informează Sky News. S-au înregistrat atacuri cu 69 de proiectile asupra regiunii nord-estice, Sumîi, unde au fost avariate clădiri civile, inclusiv un centru comercial, fără a se înregistra victime. În sud, forțele ucrainene au lovit un convoi rusesc cu 26 de soldați și au distrus 2 tancuri. La Donețk, un om a fost ucis și 3 răniți, în urma unui atac al trupelor invadatoare ruse, a anunțat guvernatorul regional, Kyrylenko.

Numărul pierderilor umane ale armatei ruse ar fi atins 83.880, afirmă Statul Major ucrainean.

Update 10:45 Chiar și copii au fost ținuți în camerele de tortură găsite la Herson, după eliberare, a declarat Avocatul Poporului de la Kiev, Dmytro Lubineț, citat de Kiev Independent. Este vorba despre celule separate în care erau duși adolescenți, fiind identificate, conform martorilor oculari, cazurile unor băieți de numai 14 ani, a spus Lubineț.

“Nu am văzut niciodată un asemenea nivel de violări ale drepturilor omului. Și am vizitat personal mai multe camere de tortură din teritoriile eliberate de sub ocupația rusă. Pare că rușii găsesc o mare satisfacție în a tortura și a omorî cetățenii noștri“, a declarat Ombudsman-ul Ucrainei.

Update 10:30 “Războiul se va termina până la sfârșitul primăverii“, a prezis într-o adresare rară, generalul Volodymyr Havrylov, adjunctul ministrului Apărării din Ucraina, într-un interviu acordat televiziunii britanice Sky. Întrebat despre riscul unui atac nuclear al Moscovei asupra țării sale, Havrylov a declarat că șansele sunt reduse, însă ar fi fără îndoială o dramă, dacă ar avea loc. “

Nu este o amenințare care ne-ar opri din continuarea războiului. Există un consens la nivelul societăți ucrainene că trebuie să luptăm până la final”, a spus oficialul de la Kiev. Potrivit viceministrului ucrainean, “oamenii au plătit cu mult sânge și iată tot ce am reușit până acum. Toată lumea știe că o pauză sau o înghețare a conflictului ar fi doar continuarea actualului război lansat împotriva existenței Ucrainei”.

Despre recucerirea Crimeii, Havrylov crede că este doar o chestiune de timp și că Rusia s-ar putea lovit de scenariul lebedei negre, cum ar fi, având în vedere instabilitatea actuală din Rusia, căderea regimului Putin.

18 noiembrie – a 278-a zi de război

Update 19:35 Serghei Lavrov şi membrii delegaţiei ruse nu vor fi primiţi la reuniunea OSCE, programată pentru 1-2 decembrie, la Lodz în Polonia, a anunţat ministrul de externe al Varşoviei, citat de agenţia ucraineană NEXTA.

Update 16:00 Funcționează sancțiunile occidentale? ”Nu”, afirmă Ungaria lui Orban, care crede că i-ar costa mai mult pe europeni decât pe ruși. ”Ba da”, susțin statisticile, informațiile și cifrele celor mai importante instituții ale lumii libere.

Diplomații ucraineni, reluați de Ukrainska Pravda, le-au furnizat știrile necesare Budapestei. Potrivit Consiliului UE, Băncii Mondiale și FMI, PIB-ul Rusiei a înregistrat o scădere cuprinsă între 5,5 și 9%, volumul comercial una între 30 și 35%, inflația a atins 22%, o mie de firme, producând 40% din PIB au părăsit Rusia, exporturile ruse de petrol în UE s-au redus cu 90% până la finele acestui an.

Update 10:15 AIEA a cerut Rusiei să pună capăt ocupației Centralei Nucleare de la Zaporijjea și s-o evacueze. Moscovei Agenția îi cere să-și ”retragă personalul militar și civil din Centrala Nucleară și să renunțe la pretenția nejustificată la posesia ei”, relevă rezoluția instituției internaționale pentru energie nucleară cu sediul la Viena. Potrivit DLF, care transmite știrea, consiliul guvernatorilor AIEA s-a arătat ”extrem de îngrijorat că angajații ucraineni ai Centralei sunt supuși de partea rusă presiunilor și că s-a ajuns și la arestări.” E a treia rezoluție adoptată de AIEA împotriva Rusiei de la debutul invaziei și 24 de state au susținut-o.

Peste zece milioane de ucraineni au rămas, în urma bombardamentelor ruse, fără curent electric, a reliefat președintele Zelenski.

Potrivit autorităților ucrainene, ocupația rusă a orașului Herson s-a soldat cu torturi la scară mare.

Numărul militarilor ruși uciși în războiul provocat în Ucraina la 24 februarie 2022 a ajuns potrivit Statului Major ucrainean la 83.460. Ieri au fost uciși, potrivit aceleași surse, 350 de militari ruși și distruse înttre altele un tanc, patru blindate și cinci sisteme de artilerie ale trupelor ruse. Forțele ucrainene au respins în Donbas asalturi rusești lângă 9 așezări. Potrivit ISW, una din problemele mari și continue ale oștirii ruse e moralul scăzut. Alta, nemulțumirile ostașilor. Grupul Wagner a început să recurteze combatanți în rândul muincitorilor industriali din regiunea rusă Belgorod, relevă Ukrainska Pravda

17 noiembrie – a 277-a zi de război

Update 23:15 În Polonia au sosit experții ucraineni invitați să investiugheze căderea unei rachete ucigașe în apropierea graniței polono-ucrainene.

Comisarul Ucrainei pentru drepturile, Dmytro Lubinets, s-a declarat îngrozit de amploarea torturilor de care s-a făcut vinovată Rusia asupra civililor din regiunea Herson. Lubinets a descris existența a două camere de tortură în care oamenii erau schingiuiți în fel și chip, între altele pentru a se extorca bani de la cei mai prosperi ori spre a-i pedepsi pe pro-ucraineni. Potrivit mărturiilor, oamenii au fost bătuți cu cruzime, cu răngi sau țevi de fier sau electrocutați. Un tânăr a fost ținut într-o cameră de tortură timp de 45 de zile. În timp ce-i torturau pe oamenii, rușii filmau supli ciile la care-și supuneau victimele ucrainene.

Update 21:00 Parlamentul European va recunoaște Rusia ca stat sponsor al terorismului. După patru ore de negocieri intense între grupurile politice de la Bruxelles, legislativul european ar fi căzut de acord să anunțe ”un text prin care urmează să se recunoască Rusia ca sponsor al terorismului și ca stat care folosește metode teroriste“, informează europarlamentarul lituanian Andrius Kubilius, într-un tweet reluat de Partidul Popular European, principalul grup politic al PE.

Update 20:40 Terorism rusesc pe față. Kievul a reacționat la declarația purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Peskov, care a spus că bombardarea Ucrainei are drept scop să-i constrângă conducerea să revină la masa negocierilor. Această declarație a oficialului de la Moscova e o recunoaștere implicită a terorismului Rusiei lui Putin. Deloc de mirare că ministerul ucrainean de externe a reacționat șj a comparat Rusia cu ”statul islamic”, o organizație teroristă islamistă apărut din al Qaida.

Purtătorul de cuvânt al ministerului de externe al Ucrainei, Oleh Nikolenko a subliniat că “Dmitri Peskov a admis că Russia distruge infrastructura critică a Ucrainei pentru a o aduce la masa negocierilor. Nu altceva fac teroriștii ISIS: omoară nevinovați ca să li se îndeplinească revendicările. Rusia acționează ca un stat terorist. Declarația lui Peskov ar trebui să deschidă ochii țărilor care mai cred că Rusia vrea să negocieze. Agresiunea Rusiei nu poate fi oprită prin cuvinte. Ci doar prin sisteme defensive anti-rachetă, tancuri și lansatoare multiple de rachetă.”

Update 18:45 Cine a formulat filosofia extremei stângi, împărtășită de progresiștii radicali din Congres ai lui Biden, de generalul Milley, ca și de extremiști de dreapta? Charles Kupchan, profesor la Georgetown, și-a articulat la doi noiembrie teama că ”succesele Ucrainei” ar ”merge prea departe” într-un editorial din New York Times, ziar al stângii americane radicale. Potrivit comentariului său, ”retrocedarea întregului Donbas și al Crimeei” n-ar ”merita să se riște un nou război mondial”. De parcă Rusia lui Putin, bătută măr pe câmpul de luptă de forțele ucrainene, ar crede că ar putea risca ”un război mondial”, în care să se confrunte singură (sau alături de Iran) cu NATO, iar această presupusă demență moscovită să provoace temeri cât de cât rezonabile și serioase la Washington și în Vest.

Update 17:15: Președintele Poloniei, Duda, consideră, ca și NATO, că incidentul din estul teritoriului polonez n-ar fi fost rezultatul unui atac deliberat, ci al unui accident neintenționat.

Liderul islamist al Turciei, Erdogan, afirmă, potrivit ziarului britanic de stânga The Guardian, că, în urma discuţiilor dintre serviciile secrete ruse și americane de la începutul acestei săptămâni de la Ankara, ar fi fost informat că niciuna dintre părţi “nu va folosi pentru moment arme nucleare”.

Update 16:45 O curte de la Haga a admis că intervenția separatiștilor din Donbass, în 2014, fusese controlată de Rusia, fiind vorba nu de o rebeliune ”internă”, cum a încercat s-o prezinte Rusia, ci de un ”conflict armat internațional”. Curtea olandeză i-a judecat pe cei trei ruși și un ucrainean suspectați a fi doborât avionul de pasageri malaeizian de tip Boeing 777 (zborul MH17) deasupra Ucrainei de est, în iulie 2014, scrie Kiev Independent. Potrivit altor surse, trei dintre cei patru inculpați, între care Igor Ghirkin, fostul comandant al separatiștilor pro-ruși din Donbas, au fost condamnați în contumacie la închisoare pe viață, al patrulea fiind achitat ”din lipsă de probe”.

Update 15:55 Într-un târziu, președintele Zelenski, reluat de Ukrainska Pravda, a anunțat că ”specialiști ucraineni au fost invitați să ia parte la investigațiile circumstanțelor căderii rachetei în Polonia”. De ce a durat zile în șir ca să se ia această decizie? După repetate solicitări ucrainene? ”Până la completarea investigațiilor nu putem spune cu siguranță ce rachete ori părți din ele au căzut în Polonia. Dar am văzut diametrul craterului polonez. Nu poate să fi fost creat doar de o rachetă angtirachetă”, a adăugat Zelenski.

Update 14:50 Nu ne putem imagina negocieri publice cu Kievul, pentru că regimul de la Kiev și-a schimbat poziția de mai multe ori în ultimele 9 luni și nu pot fi de încredere. Washingtonul poate să încurajeze și să aducă Kievul la masa discuțiilor, pentru că SUA a înțeles îngrijorările ruse, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitry Peskov, reluat de Sky News. Peskov a insistat că niciun oficial rus nu ia în considerare un atac cu arme nucleare.

Update 14:40 Întâlnire de gradul III în Turcia. Șeful CIA, William Burns, și directorul serviciului secret rus, SVR, Sergei Narișkin, s-au întâlnit pentru prima oară, față în față, săptămâna această, scrie Sky News, pentru a discuta informații sensibile. După întoacerea lui Narișkin la Moscova, vicepremierul rus, Ryabkov, a declarat presei ruse că reuniunea a fost realizată la cererea părții americane. Cei doi ar fi discutat despre problemele de securitate actuale, dar și despre pericolul amenințărilor nucleară, informează aceeași sursă.

Serghei Ryabkov a precizat că dialogul este necesar, însă Moscova nu stă cu mâna întinsă, ci că și americanii au la fel de multă nevoie de ruși. Oficialul de la Kremlin a ținut să precizeze că vor mai exista întâlniri cu oficialii de la Washington la sfârșitul lunii, când o comisie bilaterală SUA-Rusia se va reuni la Cairo între 29 noiembrie și 6 decembrie, pentru a discuta un nou tratat START.

William Burns este fostul ambasador al Statelor Unite în Rusia.

Update 14:35 Moscova a lovit mai multe centre strategice din estul Ucrainei, ale furnizorilor și producătorilor de gaze naturale, a declarat compania națională ucraineană de stat, Naftogaz. Potrivit acesteia, pagubele sunt uriașe, notează Sky News, unele fiind distruse complet, iar alte suferind avarii.

Update 14:30 Mai multe explozii ar fi avut loc noaptea trecută într-o localitate de nordul peninsulei Crimeea, Jankoi, relevă agenția ucraineană Nexta, citată de Sky News. Jurnaliștii ucraineni susțin că ar fi fost lovit un aerodrom militar rusesc. Informația nu a fost confirmată de autoritățile de la Kiev.

Update 13:00 Trupele invadatoare au bombardat în Dniepro infrastructură civilă, ucraineană. Atacul s-a soldat cu rănirea în parte gravă a cel puțin 14 persoane. In Zaporijjea un bombardament asupra unui bloc de locuințe a omorât 4 persoane. Altă persoană a fost ucidă la Harkiv. Și Odesa a devenit ținta atacurilor aeriene ruse.

Forțele ucrainene au doborât două rachete de croazieră și două drone iraniene de tip Shahed asupra regiunii capitalei Kiev.  Conform statului major ucrainean, ucrainenii au ucis de la 24 februarie încoace peste 83 de mii de militari ruși. Moscova a mai pierdut în Ucraina 2.878 de tancuri, 5.804 de vehicule blindate, 4.362 de alte vehicule și autocisterne, 1.860 de sisteme de artilerie, 393 de lansatoare multiple de rachete, 209 de sisteme antiaeriene, 278 de avioane, 261 de elicoptere, 1.531 de drone și 16 nave.

Update: 12:30 Curtea Constituțională berlineză a hotărât că trebuie refăcute alegerile compromise în septembrie 2021 de guvernul regional stânga din capitala germană, Berlin. Nu e clar de ce primarul general de atunci al Berlinului, social-democratul Müller, continuă să fie deputat în Bundestag, să nu-și asume condițiile politce dezastruoase, de tip comunist și african, din capitala Germaniei și nu demisionează din toate funcțiile sale.

Update 12:00 Iranul ayatolahilor prelungește lista protestatarilor iranieni condamnați la moarte de aparatul represiv al teocrației iraniene. Potrivit organizațiilor pentru apărarea drepturilor omului, reluate de presa germană, Iranul a pronunțat în procese spectacol, ca represalii pentru protestele antiislamiste, cel puțin 21 de sentințe la pedeapsa capitală.

Rusia a continuat azi bombardarea orașelor ucrainene. Ambasadorul ucrainean la Berlin a cerut mai multe informații privind racheta care a căzut în Polonia, ucigând două persoane și a solicitat o investigație comună a incidentului, la care să participe și Ucraina. Președintele Zelenski insistă că racheta ucigașă n-a fost una a forțelor antiaeriene ucrainene. Nu e clar de ce alianța nordatlantică se lasă rugată și n-a deschis instantaneu accesul Ucrainei la locul faptei și la investigațiile aferente. Oare ca să alimente teorii ale conspirației?

Opoziția republicană a câștigat alegerile pentru Camera Reprezentanților. Potrivit prognozelor, va dispune de cele 218 mandate necesare spre a domina camera inferioară a Congresului american.

Acordul pe cereale s-a prelungit pe alte patru luni.

16 noiembrie a 266-a zi de război

Update 23:30 Iranul plănuiește răpiri și asasinate în Marea Britanie. Jurnaliștii iranieni din Regatul Unit au primit indicații din partea serviciilor secrete, care i-au avertizat că sunt în pericol de moarte. Șeful MI5, Ken McCallum, reluat de BBC a reliefat că asasinii islamiștilor iranieni au proiectat numai din ianuarie până acum, cu ajutorul serviciilor secrete ale Teheranului, cel puțin zece asemenea acțiuni pe teritoriul Regatului Unit. McCallum a precizat că, deși Rusia a suferit o înfrângere strategică după ce i-au fost alungați spionii din mai multe țări, Marea Britanie trebuie să fie pregătită timp de ani de zile pentru o eventuală agresiune rusă.

Update 23:00 SUA e de acord că răspunderea finală pentru oamenii uciși de o rachetă în Polonia o poartă Rusia. Casa Albă a declarat că nu vede elemente care să contrazică informația poloneză, potrivit căreia explozia de rachetă care a ucis două persoane ar fi fost rezultatul unei rachete antirachetă ucrainene care a căzut accidental pe teritoriul statului vecin, relevă Kiev Indepedent. Dar indiferent de originea rachtei ”pentru tragicul incident răspunderea o poartă Rusia”, afirmă administrația Biden.

Pe de altă parte, generalul Milley, șeful statelor majore americane reunite a făcut o rară evaluare a perspectivelor războiului, opininând, potrivit Telegraph, că o victorie deplină a Ucrainei în viitorul apropiat e improbabilă, deoarece, în ciuda pierderilor suferite, Rusia mai are încă destule capacități militare.

19:35 Președintele Ucrainei spune că nu are nicio îndoială că racheta care a lovit satul polonez, ucigând doi oameni, nu este parte a arsenalului armatei sale, informează Sky News. Ca și guvernul de la Kiev, Zelenski a solicitat acces imediat la locul incidentului pentru desfășurarea unei anchete proprii. Afirmațiile liderilor ucraineni contrazic poziția oficială a NATO, inclusiv a președintelui Poloniei, care insistă că din datele preliminare rezultă aproape sigur că este vorba despre o rachetă din sistemul antiaerian al Ucrainei și nu una lansată de forțele rusești.

Cu toate acestea, premierul polonez, Mateusz Morawiecki, a afirmat că nu poate exclude nici posibilitea unei provocări ale părții ruse.

De la Londra, ministrul de Externe britanic, James Cleverly, a preferat să adopte o poziție precaută, afirmând că țara sa nu deține încă toate detaliile necesare unei concluzii corecte, astfel că momentan rămâne ca investigațiile să stabilească ce s-a întâmplat marți seara, la numai 6 kilometri de granița polono-ucraineană.

Update 19:30 Potrivit Radio Svoboda (Europa Liberă) numărul de morminte din cimitirele aflate în orașul Herson și împrejurimi s-ar fi dublat în timpului ocupației ruse care a durat 8 luni de zile, scrie Sky News. Știrea a fost reluată și de consilierul ministerului ucrainean de Interne, Gerașcenko care precizează că au fost intervievați jurnaliști locali. Nu este clar câți oameni sunt înmormânați acolo, însă autoritățile ucrainene investighează toate posibilele crime ale ocupanților ruși asupra localnicilor.

Update 15:00 Aflat la Bruxelles, Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că Alianța nu are niciun fel de indicație care să arate spre un atac intențional al Rusiei asupra Poloniei și nici date care să avertizeze asupra unei dorințe a Moscovei de a ataca teritoriului vreunui stat Aliat, informează Sky News.

Liderul Alianței a precizat însă că în niciun caz nu este vina Ucraina pentru acest incident care a dus la pierderea a doi vieți omenești, ci a Rusiei care a declanșat acest război. Stoltenberg a mai spus că din primele informații pe care le deține, ar fi vorba de o rachetă din arsenalul de apărare anti-aeriană a Ucrainei, lansată pentru a stopa atacurile de ieri lansate de Kremlin.

Președintele polonez Duda a declarat, la rândul său, că investigațiile preliminare sugerează că nu a fost un atac intenționat al părții ruse, scrie Kiev Independent.

Ucrainenii au cerut în urmă cu scurt timp acces neîngrădit la locul incidentului pentru a trimite o echipă de investigatori proprii, anunță Sky News, afirmând prin vocea lui Oleksiy Danilov, Secretar General al Consiliului de Securitate și Apărare a țării, că sunt pregătiți să ofere partenerilor dovezi despre implicarea rusească. Satul Przewodow se află la numai 6 kilometri de granița polono-ucraineană.

Prim-ministra Italia, Giorgia Meloni, a declarat într-o conferință de presă desfășurată la G20 în Bali, că nu are nicio importanță dacă racheta aparține părții ucrainene sau părții ruse, în contextul războiului declanșat și continuat de Rusia. Și cancelarul german Scholz are o poziție similară.

Update 12:30 Bombardarea Poloniei cu rachete ar putea fi opera ”Regimentului de Aviație de Bombardament Greu 184”, și a Regimentului de Gardă de Aviație de Bombardament Greu 52”, aparținând Federației Ruse, afirmă serviciile secrete ucrainene, reluate de Ukrainska Pravda. Agenții ucraineni încearcă să depisteze numele tuturor militarilor implicați în crime de război.

Update 10:45 SUA, Polonia și NATO dispun de informații clare despre traiectoria rachetei ucigașe explodate într-un sat polonez. Un oficial al alianței a declarat CNN că un avion de supraveghere a spațiului aerian ucrainean (și polonez) al pactului nordatlantic a înregistrat prin radar urmele traiectoriei rachetei care a aterizat la Przewodów, în Polonia, omorând doi oameni, relevă Kiev Independent.

Update 9:45 Polonia a stabilit că racheta explodată în Polonia e de producție rusească. Nu există încă dovezi clare că a fost lansată de ruși,

DPA anunță că administrația Biden crede că ar exista indicii potrivit cărora o rachetă ucigașă care a aterizat în Polonia ar fi o rătăcită rachetă defensivă, anti-rachetă, a forțelor armate ucrainene. Ar fi vorba de o rachetă rusească de tip S 300, care face parte din arsenalul ucrainean.

Ucraina a respins categoric asemenea speculații care privesc o prezumtivă eroare a sistemului de apărare ucrainean. Kievul acuză Rusia de răspândire de știri false și teorii ale conspirației. Într-o convorbire cu omologul său american, Blinken, șeful diplomației ucrainene, Kuleba, a cerut o reacție ”dură și principială” a SUA. Ucraina vrea instaurarea unei zone de interdicție de survol.

Rusia s-a derobat de orice răspundere pentru vărsarea de sânge din Polonia. Or, după cum relevă experții, nici dacă, potrivit unor prezumtive indicii evocate de Joe Biden în Indonezia, era o rachetă defensivă ucraineană care a omorât polonezi în Polonia, ea n-ar fi fost trasă dacă Rusia n-ar fi atacat infrastructura civilă a Ucrainei. Rusia lui Putin e deci oricum vinovată. Totuși, dictatorul turc, Erdogan, al cărui stat face parte din NATO, susține poziția Rusiei și afirmă că ar crede Moscova că ”n-ar fi implicată” în ce s-a întâmplat în Polonia și nu s-ar fi tras din Rusia rachete asupra Poloniei, dar că ”incidentul trebuie investigat”.

Franța și alții au avertizat împotriva unor concluzii pripite. Și Germania a cerut investigarea incidentului. Cancelarul Scholz a dat asigurări de sprijin Poloniei, stat aliat, membru al NATO. Scholz s-a întreținut telefonic cu președintele polonez Duda. Secretarul general al NATO, Stoltenberg, i-a convocat pentru ora 10 pe ambasadorii alianței într-o ședință de urgență.

Liderii G20 și-au asumat declarația finală. În marea lor majoritate ei condamnă aspru războiul de agresiune al Rusiei, cerându-i să-și retragă trupele din Ucraina, relevă DLF. Războiul ar amplifica problemele economice și alimentare globale și ar spori inflația. Declarația include și părerea divergentă a Rusiei și, teoretic, a altora, între care China, despre care se speculează totuși că și-ar fi schimbat practic, întrucâtva, poziția, reducându-și sprijinul pentru Moscova. Care a acceptat ca războiul din Ucraina să fie numit ”război” și nu ”operațiune specială”.

Update 01:30 Guvernul polonez a anunţat că racheta care a lovit teritoriul său, ucigând două persoane, este de provenienţă rusească, scrie agenţia Nexta. Ambasadorul rus la Varşovia a fost convocat de MAE polonez pentru a da explicaţii cu privire la incidentul grav din această seară.

NATO se va reuni mâine, iar CSAT polonez, de aseamenea, ar urma să aibă o întrunire la prânz.

ONU va convoca Consiliul de Securitate la cererea ambasadorului ucrainean, urmând să fie discutate atacurile cu rachete ruseşti de marţi după-amiază, care au vizat capitala şi alte oraşe importante din ţară. Peste 100 de rachete au lovit ţinte din Kiev, Lviv, Harkiv şi alte oraşe, lăsând 10 milioane de ucraineni fără electricitate, în mai puţin de 2 ore. Atacul este considerat a fi cel mai mare de până acum şi a vizat cu precădere infrastructura electrică şi obiective civile.

Update 00:15 Ministerul român al Apărării a reacționat cu o declarație de presă.

Update 00:05 La Budapesta, premierul Viktor Orban ar fi convocat Consiliul Național de Securitate al Ungariei invocând două motive, scrie Vișegrad24: decesul a doi oameni în satul polonez, lovit de rachete rusești, și distrugerea în timpul atacurilor rusești masive din această după-amiază, a unei conducte de petrol din Ucraina, care alimenta Ungaria.

15 noiembrie – a 265-a zi de război

Update 23:50 Ucraina a cerut o reacție comună occidentală la fapta Rusiei. Un summit NATO cu participarea Ucrainei ar fi bine să determine demersurile de adoptat în continuare, a declarat ministrul de Externe al Kievului, Kuleba. Demnitarul ucrainean a cerut, în contextul rachetelor explodate în Polonia, să i se dea țării sale avioane de vânătoare de tip F15 și F16, precum și un sistem bun de apărare antiaeriană, căci “protecția cerului Ucrainei apără și NATO”.

Update 23:45 Guvernul polonez a anunțat că se va ridica nivelul de alertă al unităților militare din țară, anunță presa poloneză și ucraineană.

Update 21:40 Prima reacție de la Washington a sosit prin șeful biroului de presă al Pentagonului, gen. Patrick Ryder: “Nu vreau să speculez când vine vorba de angajamentele noastre și de Articolul 5. Dar am spus-o foarte clar: vom proteja fiecare centimetru al teritoriului NATO”.

Update 21:00 Caz de activare a articolului 5 de într-ajutorare al tratatului NATO? Rachete rusești au aterizat în Polonia și au ucis două persoane, afirmă un oficial de securitate american, citat de Bloomberg. Mai devreme se anunțase că premierul polonez Moraviecki a convocat Comitetul Național de Securitate.

Purtătorul de cuvânt al guvernului de la Varșovia, Piotr Müller, nu a confirmat imediat informația, dar a declarat că liderii țării s-au reunit chiar acum într-o sesiune ”de urgență din cauză unei situații de criză”.

Purtătoarea de cuvânt a propagandei ruse, Margarita Simonian, a retorcat obraznic că Polonia ar avea acum ”propria ei regiune (rusă) Belgorod, la ce vă așteptați”!

Estonia și Letonia au reacționat, ministerul eston al Afacerile Externe a recționat prompt: ”cele mai noi știri din Polonia sunt foarte îngrijorătoare. Ne consfăituim cu Polonia și ceilalți aliați. Estonia e gata să apere fiecare centimentru al teritoriului NATO. Suntem total solidari cu aliatul nostru apropiat, Polonia”.

Ministrul leton al apărării a transmis condoleanțe ”fraților noștri polonez. Regimul criminal rus a lansat o agresiune care nu atacă doar pe civilii ucraineni ci afectează și teritoriul NATO din Polonia. Letonia e complet solidară cu prietenii polonezi, Condamnăm această crimă”, a mai spus Artis Pabriks. Letonia a invocat deja articolul 4 al tratatului NATO care prevede consultări ale statele membre pentru cazul lezării inviolabilității teritoriului, a securității sau a independenței politice a unuia din statele semnatare.

Maia Sandu a declarat, pe Facebook, că ”regimul de la Kremlin a lansat astăzi un număr-record de 100 de rachete asupra Ucrainei. Ele au lovit infrastructura civilă și energetică a țării vecine, au pus în pericol viața și siguranța a zeci de mii de oameni. Condamnăm cu fermitate acest nou atac – cel mai mare de la începutul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Atacurile rusești asupra Ucrainei au provocat și deconectarea automată a unei linii care asigură transportul de curent electric pentru țara noastră, iar zeci de localități au rămas fără lumină. Le mulțumesc tuturor locuitorilor din regiunile afectate pentru calm și înțelegere. Serviciile specializate lucrează pentru a remedia situația. Războiul trebuie oprit!”

Update 18:45 Și Republica Moldova are de suferit. Chișinăul anunță o pană de curent pe teritoriul basarabean. Bombardamentele rusești au întrerupt o conductă importantă de curent alimentând Republica Moldova, a spus ministrul infrastructurii, Andrei Spînu. Moldelectrica a întrerupt liniile din motive de securitate, fără ca materialul să fi avut de suferit. Liniile ce transportă electricitate din Ucraina s-ar fi deconectat automat în urma bombardamentelor rusești. Furnizarea energiei din România a fost de asemenea oprită.

Update 18:30 Masive bombardamente cu rachete rusești asupra metropolelor și infrastructurii civile a Ucrainei. Aproximativ 100 de rachete rusești s-au abătut asupra capitalei ucrainene și a orașelor Lviv și Harkiv, cele mai multe aterizând în centrul și în nordul țării. Ținta lor a fost, în mare măsură, aprovizionarea energetică a Ucrainei. La 10 octombrie un atac similar a lansat 84 de rachete. O parte a rachetelor a fost interceptată de apărarea antiaeriană a Ucrainei.

La Kiev, bombardamentele, care, ca și aiurea, au distrus și blocuri de locuințe, s-au soldat cu cel puțin o victimă omenească, după cum anunță primarul Kliciko. În capitală, jumătate din populație a fost lăsată iar fără curent. Alte tăieri de curent au avut loc în vestul țării, la Lviv. La Harkiv nu funcționează aprovizionarea cu electricitate, iar tramvaiele și metrolul s-au oprit.

Șeful diplomației ucraiene, Kuleba, a spus, textual, în cursul după-amiezii: ”În acest moment, rachetele rusești ucid oameni și distrug infrastructura în toată Ucraina. Iată răspunsul rusiei privind negocierile de pace. Este timpul de a înceta de a propune Ucrainei să accepte ultimatumurile rusești! Această teroare poate fi oprită doar cu forța armelor și principiilor noastre.”

Ca pentru a justifica aceste crime de război ale Rusiei, săvârșite prin atacarea infrastructurii civile a statului vecin, Șeful Consiliului de Securitate al Rusiei, Patrușev, fost patron al serviciilor secrete FSB, a declarat că Rusia ”trebuie să-și consolideze apărarea infrastructurii civile”, date fiind ”subversiunea” și uneltirile grupelor de ”cercetași ucraineni de la granițe”.

În școlile germane învață aproape 200.000 de elevi din Ucraina. Iar armata federală a anunțat că preia insturcția a 5.000 de militari ucraineni. Parte din ei va învăța până în iunie 2023 să mânuiască sistemul de apărare anti-rachetă Iris-T.

Update 15:00 Cumplit atentat terorist antiisraelian cu trei victime israeliene, comis în apropiere de localitatea evreiască Ariel. Un terorist palestinian a înjunghiat doi civili într-o benzinărie și a furat un automobil pe care l-a dirijat spre ciocnirea cu un autoautovehicul, al cărui șofer, de asemenea, a decedat după coliziune. Teroristul a fost împușcat de un soldat.

Update 11.30 Președintele Zelenski și-a prezentat prin video, la G 20, planul de pace în zece puncte cu Rusia. Planul prevede între altele, potrivit Kiev Independent, ”retragerea tuturor trupelor ruse din Ucraina ocupată, restaurarea integrității teritoriale a Ucrainei, pedepsirea criminalilor de război, încetarea ecocidului din ținuturile ucrainene, eliberarea tuturor prizonierilor de război și deportaților, asigurarea securității nucleare, energetice și alimentare”.

Zelenski a respins încercările de a determina Ucraina să facă niște ”compromisuri” oneroase ”cu prețul conștiinței, suveranității și independenței ei”. Iar ”dacă Rusia chiar vrea pună capăt războiului, s-o dovedească prin fapte”, a reliefat președintele Ucrainei, exprimându-și convingerea că țara sa poate câștiga acest război și că ”în Rusia actuală nu se poate avea încredere”, astfel încât ”nu va exista un Minsk III”.

E puțin probabil ca Moscova să accepte un asemenea plan, dacă nu e silită. Președintele Ucrainei, în opinia căruia eliberarea Hersonului marchează punctul de cotitură al războiului, fiind comparabilă cu ”Ziua Z, a debarcării aliate în Normandia”, a vexat Rusia, numind grupul G-20 ”grupul G-19”, o organizație din care, în accepția sa, lipsește statul agresor.

Ucraina a transmis Rusiei și lumii un mesaj și prin intermediul consilierului prezidențial Mihailo Podolyak. Potrivit mesajului său transmis pe Twitter, ”Rusia nu va putea continua să existe în forma ei actuală. Ea va trebui să piardă războiul, să fie pedespită pentru încălcarea dreptului internațional și să treacă printr-un proces de transformare politică”, a opinat el. ”Să nu ne temem de adevăr”, a adăugat el.

Cancelarul german Scholz a cerut Rusiei să pună imediat capăt războiului din Ucraina. Acest final ar fi, potrivit lui, necesar pentru înviorarea economiei mondiale. Scholz a vorbit la summitul G20 din insula indoneziană Bali, relevă DLF. Nu e clar dacă majoritatea participanților va condamna în final agresiunea Rusiei din Ucraina.

Trupele ucrainene se apropie de Rubijne și Kreminna, marile aglomerări urbane ocupate de ruși în Lugansk, informează presa ucraineană, citându-l pe guvernatorul militar al regiunii.

Rusia a continuat să bombardeze masiv Nikopol, în regiunea Dniepropetrovsk și să lanse atacuri terestre respinse lângă Novoselivske în regiunea Lugansk și la Bilogorivka, Bahmut, Bahmutske, Vremivka, Krasnogorivka, Marîinka, Novokalînovka, Novomîhailivka și Pervomaiske, în regiunea Donețk, relevă Kiev Independent.

Care semnalează și pierderile în soldați ale Moscovei. Numărul militarilor ruși uciși în război de la 24 februarie încoace depășește, potrivit Statului Major ucrainean 82.000 de oameni.

14 noiembrie – a 264-a zi de război

Update 23:00 ”Ucraina nu va accepta să negocieze ori să facă vreun compromis”, a spus șeful trupelor ucrainene, Zalujni, reluat de Ukrianska Pravda. Ucraina, a mai spus el, clar, nu se va opri din drumul recuceririi teritoriului ei. ”L-am asigurat pe generalul Milley (șeful statelor majore reunite ale forțelor terestre, navale și aeriene americane) că vom lupta atât taimp cât vom avea puterea s-o facem. Țelul nostru este să eliberăm întregul teritoriul ucrsainean ocupat de Rusia. Nu ne vom opri din drum în nicun fel de circumstanțe”, a precizat comandantul-șef al armateiu ucrainene.

Update 20:30 Președintele SUA, Biden, a exclus negocieri purtate cu Rusia pe marginea războiului fără participarea Ucrainei. ”Aceasta este o decizie pe care trebuie s-o adopte Ucraina” a spus Biden la CNN, promițând, potrivit Kiev Independent, continuarea ajutorării Ucrainei de către Statele Unite, ”astfel încât ucrainenii să obțină capabilitățile să se poată apăra”.

Pe marginea summitul Asean s-au întâlnit și au conferit șefii diplomației americană și ucraineană, Blinken și Kuleba. Cel din urmă s-a arătat recunoscător Statelor Unite pentru sprijinul care a făcut posibilă recucerirea orașului Herson. ”Kiev, Harkiv, Herson: trăim, echipa mea și cu mine, între eroi” a spus ambasadoarea Marii Britanii în Ucraina, Melinda Simmons, salutând recucerirea orașului Herson ocupat până de curând de ruși. La rândul ei, Canada a adăugat 500 de milioane de dolari ajutorului de 3,4 miliarde acordate Ucrainei.

În răstimp, Putin a semnat un decret permițând străinilor să fie încroporați în armata Rusiei. Iar rușii proiectează deportarea întregii populații civile, ucrainene, din mai multe orașe din regiunea Lugansk, afirmă Statul Major al Ucrainei, reluat de Ukrainska Pravda. Potrivit lui, ar fi vorba de Kreminna, Sievierodonețk și Rubijne. 

Update 19:30 Organizațiile evreiești nu își uită prietenii. O fi pierdut Donald Trump, fără să candideze el însuși, alegerile legislative parțiale de la jumătatea mandatului succesorului său la Casă Albă, Joe Biden. Dar n-a fost uitat de sioniștii de peste ocean. Trump a primit cea mai înaltă distincție decernată de Organizația Sionistă Americană, medalia de aur Theodor Herzl.

Update 17;45 Rusia nu e într-o poziție să condiționeze negocieri, a estimat Oleh Nikolenko, purtător de cuvânt al ministerului ucrainean de externe, în replică la pretenția Rusiei de a nu-și retrage forțele din teritoriile ucrainene, spre a demara trataivele bilaterale. La rândul său, președintele Zelenski a afirmat că Ucraina ”e gata să facă pace”, dar ”pace pentru toată Ucraina” (și deci și pentru cei aflați încă sub ocupație).

Update 16:00 Lituania va trimite mai multe blindate și muniție Ucrainei. Noul pachet include 12 transpoartoare blindate de personal de tip M113.

Update 15:45 SUA au trecut la sancționarea unei rețele care ajută Rusia să-și procure ilegal arme și tehnologie militară. Janet Yellen, care deține portofoliul american al finanțelor a reliefat că demersurile adoptate sunt parte a pachetului de măsuri menite să contracareze eforturile de război ale Moscovei. Ar fi vorba, conform DLF, de 14 persoane și 28 de firme care au fopst supuse în acest context sancțiunilor.

În regiunea rusă Belgorod a explodat un container cu combustibil. Rusia a continuat, potrivit Statului Major ucrainean reluat de Kiev Independent, să bombardeze cu artileria (căci rachete are tot mai puține) pozițiile ucrainene la Mîlove, Zolota Balka, Mîhailivka și Șevcenkivka în regiunea Herson și să-și reducă simultan efectivele militarilor staționați în Kahovka, Tavriisk și Nova Kahovka.

Președintele Zelenski a vizitat Hersonul unde a ajuns și o primă tranșă de ajutoare ONU, destinate oamenilor din orașul evacuat recent de trupele ruse sub presiunea cuceririlor ucrainene. Între timp, armata ucraineană a retras acreditările unor jurnaliști, care și-au încălcat angajamentele, interidcțiile și avertismentele. Ar fi vorba, potrivit site-ului ruso-leton Meduza, de jurnaliști de la de la CNN și Sky News, scrie DLF. În realitate, e vorba 6 jurnaliști care au relatat din Herson imediat după eliberarea capitalei regionale ucrainene. E vorba deopotrivă de jurnaliștii celor două posturi anglo-saxone, cât și de gazetari loclanici de la Ukrainska Pravda și Hromadske. Toți au cerut retrocedarea acreditărilor.

Update 15:30 Președintele SUA, Biden, s-a întâlnit în ajunul summitul G 20 cu omologul său chinez Xi, care s-a declarat recent dictator de pe viață, încălcând constituția chineză. XI susține și agresiunea Rusieioo în Ucraina. Totuși, liderul american i-a dat mâna și a stat de vorbă timp de trei ore cu dictatorul chinez, afirmând apoi că ambii ar avea ”răspunderea de a arăta lumii că-și pot depăși diferențele și găsi domenii de cooperare”. Nu e clar de unde a dedus Biden prezumtiva ”răspundere”. La rândul său, tiranul de la Beijing, care e acuzat că săvârșește mai multe genociduri, între altele între uiguri, s-a plâns că SUA ar încerca să împiedice ascnesiunea Chinei, după cum relevă DLF.

Kurzii de la PKK și YPG au contestat acuzele regimului de la Ankara privind atentatul terorist săvârșit ieri la Istanbul, cînd au fost asasinați 6 turci și au fost rănite alte peste 50 de persoane.

Franța și Italia au încercat să-și aplaneze diferențele privind politica față de migranți și refugiați printr-o discuție la nivel prezidențial. Liderul de stânga al Hexagonului, Macron, e ultragiat că guvernul de dreapta de la Roma refuză acostarea în porturile italiene a unor nave care și-au făcut obiceiul de a pescui migranți și refugiați din Marea Mediterană, ceea ce stimulează rentabila afacere a cărăușilor, a contrabandei cu oameni și a traficului de persoane trecând ilegal frontierele europene. Franța a acceptat recent o astfel de navă refuzată de italieni. ”Ocean Viking” ar fi vrut să acosteze în Sicilia.

Update 10:30 Turcia acuză organizația kurdă PKK de orchestrare a atentatului de ieri de la Istanbul care a ucis opt oameni și a rănit peste 40, scrie Middle East Eye, operând 22 de arestări noaptea trecută și în această dimineață. Ministrul turc de Interne, Suleyman Soylu, a declarat că din informațiile pe care le deține PKK este responsabil pentru acest atentat terorist. Soylu a precizat că atacul ar fi fost comandat și pus la cale, în nordestul Siriei, la Kobane, de miliția kurdă YPG, afiliată PKK. Forțele militare turce sunt implicate de mai mulți ani în acea zonă, lansând multiple “operațiuni”, după cum le numește Ankara, împotriva kurzilor sirieni.

Cele șase victime sunt cetățeni turci, provenind din trei familii.

Noi informații au ieșit la iveală din imaginile furnizate de camerele de supraveghere din zona: o femeie ar fi lăsat ceea ce pare a fi o pungă sau un pachet fix în mijlocul străzii pietonale, pline de oameni la acea oră. Femeia a fost identificată și prinsă deja de poliția turcă, care a dat publicității fotografii cu ea. Mai mult, spun autoritățile turce, ea ar fi recunoscut că este membră a PKK, antrenată și trimisă în Turcia cu o misiune, și ar fi cetățean sirian.

Update 10:20 Orașul Harkiv din nord-estul țării a fost bombardat noaptea trecută, a declarat primarul local Ihor Terehov, reluat de Kiev Independent. Nu se cunosc detalii despre victime. Regiunea învecinată, Sumîi, a fost și ea ținta unor atacuri cu 264 de mine, proiectile și rachete, în ultimele 24 de ore, potrivit guvernatorului militar Dmytro Jîvîțki. Patru localități au suferit pagube, însă nu s-au înregistrat mine. În ultima săptămână, Sumîi a fost atacat masiv, zilnic, de către forțele ruse.

Update 10:15 O mașină a explodat într-un sat eliberat din regiunea Herson, după ce a trecut peste o mină, a anunțat șeful-adjunct al administrației regionale, Kîrîlo Tîmoșenk, precizând că sunt patru oameni răniți între care un copil de 11 ani. Autoritățile ucrainene au avertizat populația să se deplaseze cu grijă întrucât părțile eliberate de sub ocupația rusă la Herson sunt înțesate de mine și proiectile ascunse. Forțele de ordine lucrează la stabilizarea zonei, conform declarațiilor Kievului, reluate de presa ucraineană.

Update 10:00 Rusia își va intensifica, cel mai probabil ofensiva în Donbas, avertizează Institutul pentru Studierea Războiului e la Washington, reluat de Kiev Independent. Trupele ruse nou mobilizate, precum și cele retrase din Herson, vor ajunge pe frontul de est, consideră ISW, în următoarele săptămâni, ceea ce a crește semnificativ presiunea pe forțele ucrainene de acolo.

Ucraina va fi nevoită să își regrupeze o parte din unități în acele zone din estul țării, unde rușii, deși sunt prost-echipați și dezorganizați, vor presa pentru a cuceri măcar Bahmutul, indiferent de cât de mari vor fi costurile acestei operațiuni, informează aceeași sursă.

Statul Major ucrainean a confirmat în această dimineață că pe frontul de est au fost respinse atacuri rusești asupra unui număr de șapte localități: Novoselivske, Stelmahivka și Bilohorivka în Luhansk, și Bilohorivka, Kurdiumivka, Vodiane, și Marinka în Donețk.

Recomandarea experților ISW: nu este momentul reducerii ajutorului militar, întreruperii conflictului sau negocierilor, ci timpul ideal pentru a ajuta Ucraina să valorifice victoriile pe care le-a obținut. Condițiile actuale favorizează Kievul, nu Moscova.

Posibilele evoluții ale războiului din Ucraina, prezentate de Institutul pentru Studierea Războiului

13 noiembrie – a 263-a zi de război

Update 23:30 Americanii par a se pregăti să compromită victoria Ucrainei, cu aceeași frivolitate cu care i-au permis Rusiei lui Putin să invadeze țara vecină. ”Oficialii occidentali sunt divizați cu privire la exercitarea de presiuni asupra Ucrainei în vederea amorsării de negocieri cu Rusia”, afirmă Wall Street Journal, reluat de Kiev Independent. Potrivit ziarului conservator american, consilierul de securitate al lui Biden, Jake Sullivan, crede că misiunea ”noastră e să-i plasăm pe ucraineni în cea mai bună poziție pentru negocieri” că și ar exista acum ”o oportunitate pentru diplomație”. Doi dregători europeni anonimi sunt citați supunând că Sullivan i-ar fi recomandat președintelui Zelenski să-și ”reconsidere poziția privind recapturarea Crimeei”. Mai aflăm din aceste surse că unele state occidentale ar fi, chipurile, îngrijorate că stocurile lor de arme ar fi golite într-un ritm ”nerezonabil” de rapid.

Ucrainenii au eliberat între timp Makiivka, din Lugansk, oraș situat lângă Lîman. Pe frontul din sud, ucrainenii au eliberat 180 de orașe. În recent eliberatul Snigurivka, ucrainenii au descoperit noi camere de tortură și gropi comune, relevă Ukrainska Pravda.

Toate informațiile despre cele 37 săptămâni de război AICI:

LIVE Ucraina contraatacă – cele mai noi informații – săptămânile 34, 35, 36, 37

LIVE Ucraina contraatacă – cele mai noi informații – săptămânile 30, 31, 32 & 33

LIVE Ucraina contraatacă – cele mai noi informații – săptămânile 25, 26, 27, 28 & 29

LIVE Ucraina sub atac – cele mai noi informații – săptămâna 21, 22, 23 și 24

LIVE Ucraina sub atac – cele mai noi informații – săptămânile 16, 17, 18, 19 & 20

LIVE Ucraina sub atac – cele mai noi informații – săptămânile 12, 13, 14 & 15

LIVE Ucraina sub atac – cele mai noi informații – săptămânile 9, 10, 11

LIVE Ucraina sub atac – cele mai noi informații – săptămânile 7 și 8

LIVE Ucraina sub atac – cele mai noi informații – săptămânile 5 și 6

LIVE Ucraina sub atac – cele mai noi informații – săptămânile 3 și 4

LIVE Ucraina sub atac – cele mai noi informații – primele 14 zile

8 gânduri despre „LIVE Ucraina contraatacă – cele mai noi informații – săptămânile 38, 39, 40 & 41”

  1. Pingback: LIVE Ucraina contraatacă – cele mai noi informații – săptămânile 34, 35, 36, 37 – Petre M. Iancu
  3. Pingback: LIVE Ucraina contraatacă – cele mai noi informații – săptămâna 42 – Petre M. Iancu
  4. Pingback: LIVE Ucraina contraatacă – cele mai noi informații – săptămâna 45 – Petre M. Iancu
  5. Pingback: LIVE Ucraina sub atac – cele mai noi informații – săptămâna 48 – Petre M. Iancu
  6. Pingback: LIVE Ucraina sub atac – cele mai noi informații – săptămâna 51 – Petre M. Iancu
  7. Pingback: LIVE Ucraina sub atac – cele mai noi știri– anul 2 – săptămâna 1 – Petre M. Iancu
  8. Pingback: LIVE Ucraina sub atac – cele mai noi știri- anul 2 – săptămâna 5 – Petre M. Iancu

Lasă un răspuns