Ne-am liniștit. Am aflat că situația de la granița Ceutei s-ar fi destins. Și ”rezolvat”.
Halal ”rezolvat”. Nu s-a prea ”rezolvat” neapărat pentru zecile de mii de tineri disperați care au simțit nevoia să-și ia lumea în cap și să traverseze, prin apă, cum a cerut Curtea Supremă a Spaniei, frontiera dintre lumea a treia și lumea ”dintâi”. Ca să ajunge în UE.
S-a ”rezolvat” întrucâtva, pentru că Marocului i s-a făcut milă de vecinii de la nord de Mediterana și de Spania (și de propria visterie, umplută de Madrid și de Bruxelles ca să nu-i lase pe emigranți să ia Europa cu asalt). Căci altfel spaniolii n-avea încotro: ar fi fost siliți să-i preia pe migranții din Ceuta. Așa că oficialii de la Rabat i-au reprimit pe bieții emigranți. Care căutau o viață mai bună pe Bătrânul Continent. Dacă nu cumva fugeau de poliția marocană și algeriană întrucât fac parte din oștirile de islamiști care încearcă să arunce nu doar Israelul, ci întregul Vest în aer. Și care beneficiază în această ”opera magna” a totalitarismului islamic de sprijinul generos și neprecupețit al întregii suflări occidentale de stânga și de extremă stânga.
Dar de ce încasează Marocul acești bani din buzunarele noastre europene?
De ce și Turcia islamistă a Frăției Musulmane, păstorite de tartorul Erdogan, și-a făcut o afacere extrem de rentabilă din extorcatul de fonduri din trezoreria europeană, în scopul reținerii de valuri de refugiați din lumea musulmană?
De ce nu-și poată apăra Europa granițele proprii?
Aud? Despre dureri europene ar fi vorba
Aud că Bătrânul Continent (și mai ales Spania) ar avea mare nevoie de mână de lucru, Din cea ieftină.
O fi având, n-avem de ce nega. Europa a îmbătrânit. Îi e tot mai greu să pună osul la muncă.
Iar ”valorile” ei postmoderne sunt în răspăr cu duratul de familii, cu făcutul de copii și construitul de civilizație. Deci, cu întineritul Europei.
Sunt în schimb pe linie cu deconstruitul ei, cu uciderea libertății, a eticii și tradițiilor, cu nimicirea lumii libere. Așa că îi ”trebuie” aparent urgent niște tineri care să-i dea o mână de ajutor la demolat. Să nu muncească, dar să stea pe banii statului, în numele ”justiției sociale”, poate distrându-se din când în când cu fetițe albe, creștine, pe care să le îmbete și să le drogheze, înainte să le abuzeze în grup, ca bătrânii violatori pakistanezi din Anglia (1).
”N-ai lăsa să-ți intre în casă un colocatar care urăște tot ceea ce te reprezintă. Oare de ce dispare această logică la graniță?” – se întreba cineva, citându-l pe psihologul canadian Gad Saad. A cărui teorie despre ”empatia sinucigașă a Vestului” am explicat recent de ce nu funcționează într-o lume occidentală în declin nu atât pentru că ar suferi de prea multă milă și compasiune pentru ”victime” reale, ci din exces de ură de sine, din oikofobie.(2)
Dar Saad are perfectă dreptate să observe că e absurd să lași să-ți intre în țară imigranți ”care disprețuiesc temeliile ei”. Axiologice și culturale. Și le combat fanatic, propovăduind nu integrarea, ci nimicirea.
Intervine agitpropul
La fel de adevărat e că oamenii îi verifică pe viitorii lor chiriași mai sever decât unele din autoritățile europene pe tinerii pe care-i lasă să le penetreze țările.
În fața acestor evidențe și raționamente de bun simț s-a ridicat încă din prima clipă a crizei din Ceuta propaganda, mincinoasă și toxică până la cotor. Conspiraționistă și masivă.
Odată cu luarea cu asalt a coastei la Ceuta, au inundat internetul talazuri de făcături islamiste, rusești și chinezești, in corpore antisemite și antiamericane. Unele doar aparent pro-spaniole și pro-europene, căci țelul lor e să apere distrugerea Bătrânului Continent, distrăgând atenția de la adevărata problemă. Nu să apere Spania torpilată de coruptul ei guvern de extremă stânga. Ci să-i accelereze decăderea.
Konstantin Kisin a adunat o mică parte din ele.
„Cueta nu e în Africa, deci nu e în realitatea Spania”. Pe bune? ”Și Pearl Harbor e în Pacific, deci nu e America, nu-i așa?”.
Pe urmă, ”s-a rezolvat. Mulți au plecat acasă”. Nu serios? ”Dacă 60.000 îți intră în casă prin efracție și pleacă înainte de s-au instalat definitiv nu e nicio problemă, pentru că n-au spart-o?”.
Cele mai tari nu sunt afirmațiile ecologiste (”sărăcuții, de criza climatică fug” – dar atunci, vorba lui Kisin, ”unde erau copiii și soțiile lor” – ci aserțiunile care ne consideră total smintiți, cretinizați sau ignoranți. Cum e declarația funambulescă potrivit căreia Marocul i-ar fi făcut-o Spaniei din trumpism și filosemitism. De parcă poți obliga niște tineri să ia cu asalt granițele unei enclave străine, așa, pentru că li s-a ordonat. Și de parcă nu Curtea Supremă a Spaniei i-ar fi învățat cum să devină europeni (traversând frontiera prin apă).
Ca și cum grănicerii spanioli ar apăra granița, iar legile sociale nu sunt atât de laxe, în Europa și, mai ales, în Spania lui Sanchez, încât să le permită imigranților să trăiască bine mersi, fără muncă.
În fine, am mai auzit-o și pe asta. Că între Ceuta, pe coasta nord-vest-africană, și între sudul andaluz al Spaniei ar fi ”apă”. Și o graniță. Așa că migranții n-ar ”putea”, chipurile, ”veni”.
Imigrantul Kisin, venit din Rusia în Regatul Unit, știe mai bine cum stau lucrurile cu cei câțiva kilometri de mare din Maroc până în Gibraltar. Coastele Marii Britanii sunt luate zilnic cu asalt de ambarcațiile africanilor sosind din nordul Franței, după ce-au traversat Canalul Mânecii.
Care-i diferența dintre familia Kisin, mutată în Anglia, din Rusia, cu micuțul Konstantin, și nou-veniții din nordul Africii și Orientul Apropiat?
Simplu. Emigranții est-europeni și-au căutat o patrie în care să se integreze, preluându-i sincer valorile. Nu combătându-le la sânge.
Ce-i de făcut?
Ce-au făcut Statele Unite când au eliberat Europa, mai întâi de imperialiștii nemți, apoi de nemții naziști ai lui Hitler, iar în final de comuniștii ruși și esteuropeni: de exportat libertate. Și etică iudeo-creștină, fără de care nu prea funcționează democrațiile.
”Nu mai suntem în vremurile acelea”? Ce-ar fi, atunci, să revenim la ele?
Note
(1) Vezi recentul raport independent Lowe, care vorbește de cel puțin 250.000 de fete albe, creștine, violate în răstimp de ani și decenii, sub ochii binevoitori și pasivi ori complici ai autorităților britanice.
(2) Vezi scrierile lui Roger Scruton
Descoperă mai multe la Platformă de jurnalism independent
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.