Cu Trump la Casa Albă și în pofida înjurăturilor tot mai frecvente și intense la adresa lui, în rețelele sociale, cad, iată, dictaturile. Și cad precum popicele.
Sub impactul crizei energetice (și politice) declanșate la Havana de intervenția americană în Venezuela, Cuba se pregătește să ia calea defunctei URSS.
Lipsită de ajutorul petrolului venezuelean, dictatura cubaneză se clatină și stă să se prăbușească. În muțenia presei occidentale de stânga. Și a celei românești.
Care tace în mare parte apăsat, deși dictatura de la Havana a anunțat ceea ce un observator argentinian, numește o versiune cubaneză de Perestroika, acea ”restructurare” a Rusiei care a rupt gâtul comunismului de tip sovietic. Și a produs, în decembrie 89, fericita eliberare de acest tip de comunism a României.
La 15 martie, un grup de demonstranți cubanezi furioși a luat cu asalt un oficiu al Partidului Comunist cubanez și l-au vandalizat, devalizat și incendiat. Dictatorul, Miguel Díaz-Canel, a criticat acțiunea, dar a manifestat și o oarecare înțelegere, s-a afirmat în context.
Iar vineri, guvernul de la Havana a anunțat derularea de negocieri cu SUA. ”Pentru înlăturarea de diferențe bilaterale”, cum s-a susținut. De fapt, pentru capitulare.
Potrivit informațiilor reluate de istoricul britanic Tom Gallagher, țanțoșul regim marxist de la Havana și-a abandonat semeția și a hotărât, între altele, să permite exilaților cubanezi să-și deschidă firme particulare în Cuba și să întemeieze și ”joint ventures” cu întreprinderile insulei, respectiv să aibă acces la sistemul financiar și bancar al Havanei.
Exilaților li se vor acorda și drepturi de uzufruct asupra proprietăților funciare.
Marxismul? Dă semne să se prăvălească, în fine, în Cuba, după circa 65 de ani de dictatură.
Președintele SUA, Trump, a cerut eliberarea deținuților politici din închisorile cubaneze.
Liderul Casei Albe i-ar fi solicitat dictatorului castrist, cubanez, Miguel Díaz-Canel, să evacueze președinția și să se retragă de la putere.
În tipicul său stil pompieristic, Trump a declarat că ar putea ”avea onoarea de a prelua într-o formă sau alta” Cuba, eliberând-o. Declarația șefului Casei Albe a survenit după amorsarea de negocieri bilaterale, americano-cubaneze, menite să înlăture criza energetică și economică în care se zbate fostul satelit al URSS.
Trump a evidențiat naufragiul economic provocat Cubei, o ”țară frumoasă”, o ”insulă minunată” de regimul extremă stânga de la Havana. ”E un stat eșuat, n-au bani, n-au petrol, nu mai au absolut nimic” a spus șeful statului american. În privința naufragiului unei insule superbe aduse în sapă de lemn de corupție, reprsiune, izolare și, nu în ultimul rând, de ideologia comunistă a revoluției castriste, președintele SUA are, evident, dreptate.
Pare însă că Trump vrea să comită și în Cuba o gravă greșeală antidemocratică. E vroba de eroarea de a permite guvernului comunist să rămână la putere, după înlăturarea dictatorului.
Ideea liderului american e, aparent, ca administrația lui să manevreze destinele insulei de la distanță, ca în Venezuela, după bunul plac al conducerii din Washington, spre a o extrage din antiamericanism și a o pilota rapid, în conformitate cu doctrina Monroe, spre pro-americanism.
Tactic, o astfel de idee are avantajele ei, întrucât înlesnește o tranziție torpilată, altminteri, de securiștii și comuniștii de rang secund și terț, precum și de violențe și zguduiri.
Dar țărilor și popoarelor supuse acestei tactici antirevoluționare, o astfel de schimbare lentă și superficială, ori compromisă, n-are cum să le convină cu adevărat.
LE. Șeful diplomației americane, Rubio, a negat că SUA ar fi cerut înlăturarea liderului cubanez Diaz-Canel.
Descoperă mai multe la Platformă de jurnalism independent
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.