Otrava subversiunii ideologice demarate de regimul comunist de la Moscova și întreținute decenii la rând cu ajutorul serviciilor secrete aliate al STASI și al Securității, își face efectul constant, dar și în periodice crize acute izbucnind când ți-e lumea mai dragă în Vest.
Subversiunea a continuat (operată fiind de urmașii KGB-istului din Dresda, Putin) și are loc sub ochii noștri. Partea ei mai puțin vizibilă a documentat-o, mai nou, o investigație a agenției REUTERS. Potrivit ei, în Germania operează o rețea de agenți de influență ai Rusiei care încearcă să modifice politica guvernului de la Berlin.
Obiectivul operațiunilor acestei rețele e obținerea unei reduceri a susținerii acordate Ucrainei prin recursul la tradiționala rusofilie nemțească și la antiamericanismul unor părți ale societății germane, relevă raportul.
Conform lui, rețeaua încearcă să mobilizeze și imigranți de origine germană sau de alte origini din Rusia. Informațiile provin de la un grup de investigație al agenției, potrivit căruia rețeaua ar avea și legături cu grupuri de extremă dreaptă din Germania. Guvernul social-democratului Scholz, un cancelar care, în tinerețea sa de june militant și lider socialist din Vest, făcea frecvente și cordiale vizite uteciștilor și comunistilor estgermani, cu care s-a înțeles de minune, a refuzat să răspundă la întrebări detaliate în această chestiune.
Elemente de istorie a unei subversiuni mai vechi
Rusia sovietică a pus pe picioare, cu ajutorul poliției politice și a serviciile secrete aliate cea mai amplă, îndelungată și sistematică operațiune din istorie, de propagandă și dezinformare, precum și de cosmetizare a sistemului totalitar propriu.
Transfugi importanți din serviciile secrete comuniste, de pildă generalul Pacepa sau ofițerul KGB Yuri Bezmenov au depus mărturie și au divulgat o cantitate impresionantă de detalii semnificative legate de această operațiune, în continuare trecută sub tăcere în unele țări postcomuniste ca România.
Subversiunea marxistă promovată în Vest și întărită de cea postmodernă, inventată de intelectuali din stânga franceză, ea însăși masiv infiltrată de ruși, nu s-a soldat doar cu o elită socialistă și comunistă apuseană al cărei zeu e antidemocrația anticapitalistă, antiamericană, ci și cu o galopantă corupere rezultând într-o vastă răspândire a ipocriziei și neonestității intelectuale.
De aici la sistematizarea ideologică a acestei lipse de onestitate prin extremismul zis corectitudine politică, apoi teorie rasială critică, justiție socială, studii postcoloniale, ideologie transgender și mișcare woke, n-a mai fost decât un pas mărunt. Care s-a făcut. Și care subminează capacitatea societăților occidentale de a combate excese împingând țara spre barbarie și extremism.
Revelion german cu inflexiuni arabe
Asemenea excese reeditate periodic sub forme tot mai violente s-au repetat chiar zilele trecute în vestul Europei. Disciplinata Germanie și-a petrecut un nou revelion șocant față în față cu hoarde de tineri care s-au distrat la Berlin, în noaptea Anului Nou, trăgând cu pistoale de alarmă și rachete pirotehnice, lansate de revelion, în poliția, pompierii și echipajele de pe ambulanțe. Atacați nu doar ca să se provoace dezordine și haos, ci ”ca să se ucidă”, cum afirma credibil un polițist, martor ocular.
Cu doar câțiva ani în urmă, Germania se trezise traumatizată de hărțuirile în masă aplicate de o gloată de tineri arabi imigrați din nordul Africii care au agresat de revelion fete și femei coborând din tren, la gara din Köln. Zile în șir, autoritățile și, mai ales, presa, mesmerizate de imperativul de a nu cumva să fie percepute ca promovând rasismul și xenofobia, au tăcut chitic. Evenimentele au fost nu doar trecute sub tăcere vinovat, ci li s-a răpit și orice șansă de a servi ca lecție de viitor, femeile fiind deliberat puse în pericolul de a fi din nou agresate, hărțuite sau chiar violate într-o manieră similară.
În același spirit, noul guvern de stânga de la Berlin a decretat că marele pericol la adresa democrației germane ar fi extremismul de dreapta (care e într-adevăr periculos) dar pare miop sau orb la excesele deloc mai puțin frecvente ori mai puțin amenințătoare și puternic învrăbitoare ale extremei stângi ecologiste, ori maoist-comuniste, sau ale delincvenților musulmani și islamiști.
Modus operandi progresist
Orbirea indusă de progresismul unor autorități ele însele școlite, ca și elita publicistică germană, de stânga radicală, 68-istă, n-avea cum să rămână fără efecte dintre cele mai pernicioase. Încurajați de giugiuleala oficialităților și presei, bande de migranți se adună la diverse ocazii și demolează orașe ori cartiere întregi, distrug magazine, bat, molestează, incendiază și, la rigoare, ucid. Urmează, invariabil, o avalanșă de apeluri sterile, cerând să nu se ”generalizeze” ci să se manifeste clemență și toleranță față de străinii, majoritari, care nu comit delicte.
Nu le comit, dar nici nu le pot zădărnici fără ajutorul autorităților. Care le încurajează, tăcând. Sau alintându-i pe teroriști. Iar după crimele acestora, distrag atenția de la cauzele fenomenului demarând o falsă dezbatere, de natură să inducă în eroare: mai nou, despre prezumtiva ”necesitate a interzicerii artificiilor”.
Münchner Merkur tematiza miercuri ”caracterul incontestabil al faptului că orgia de violențe (de la Berlin, din noaptea revelionului) a fost comisă de hoarde în marea lor majoritate de tineri de origine arabă”. Iar publicația din capitala Bavariei reliefa în context problema cheie nu doar a violențelor debordând într-un oraș ca Berlinul (condus, nota mea, de o primărie de stânga) ci a neintegrării străinilor, grevând Germania. Ziarul münchenez nota că, ”dacă nu li se spune faptelor pe nume, nu poate avea loc o dezbatere cu privire la cauzele și consecințele violenței”. La Berlin s-a manifestat plenar disprețul față de un stat perceput ca sat fără câini, ca o entitate slabă și lipsită de apărare și, cum scria gazeta bavareză, a ”reprezentanților lui în uniformă”. Dar cum de a ajuns statul să fie perceput astfel? Întrucât Münchner Merkur n-o spune, să identificăm aici problema.
Făptașii, mobilul, torpilarea oricărei tentative de rezolvare a problemei
Problema nu e, cum mincinos pretind ideologii stângii, una esențialmente socială. Nu se revoltă tineri săraci și discriminați, al căror sindicat al oprimaților îi mobilizează la lupta de clasă. Violențele nu sunt doar simptomul plictiselii și al răzmeriței generate de existențe lipsite de sens, ci și efectul unei duble carențe, axiologice și de autoritate. Acestea sunt palierele corelate ale problemei: una valorică și alta generată de un stat perceput ca anemic, rizibil, găunos și vrednic de dispreț tocmai pentru că e condus de elite care n-au niciun Dumnezeu în afara propriei puteri și o exercită pe cea din urmă inechitabil și laș, închizând ochii tocmai la cei care-o contestă mai brutal.
Falsa analiză a fenomenului și tabuizările conceptuale, culturale, religioase și lingvistice, ”politic corecte”, împiedicând numirea migranților, arabilor, musulmanilor și africanilor dindărătul acestor contestări și fărădelegi, fac parte integrantă din problema neintegrării generatoare de violențe, extremism și terorism de toate felurile în Germania și în vestul imigraționist al Europei.
Frankfurter Allgemeine Zeitung a rezumat recent subterfugiile progresiste menite să descurajeze orice dezbatere onestă a chestiunii violențelor migranților: ”nu doar migranții sunt de vină”, ”nu vrem țapi ispășitori”, ”să nu manipulăm”, să ”nu dăm apă la moară dreptei conservatoare”.
Cu cât se prelungesc aceste false analize și tabuizări, cu atât mai greu e să se procedeze la definirea și rezolvarea problemei pendinte. Care e eminamente religioasă, de vreme ce un motiv cheie pentru refuzul integrării este neacceptarea, de către vaste segmente ale populațiilor imigrate din Orientul Apropiat și Mijlociu, a unei societăți iluministe, postcreștine, atee, care nu poate oferi credința, pentru mulți oameni esențialmente liniștitoare, în nemurirea sufletului și învierea trupului.
Cine a contribuit savant la accelerarea secularizării occidentale? La răspândirea relativismelor? A expansiunii actualui newspeak progresist care șterge prin sărăcirea programatică a limbii capacitatea perceperii realității și ocolește sistematic neajunsurile reale ale societăților apusene, cerând pedepsirea draconică a celor ce încalcă viteaz consemnul extremei stângi? Elitele marxiste, încurajate, susținute, finanțate, promovate de polițiile politice comuniste, dirijate, pe bază de ample fonduri, de KGB. Serviciul secret al cărui șef adjunct al rezidenței din Dresda a fost Putin.