Un război are unele fețe vizibile și altele ascunse. Cele dintâi sunt în bună parte militare. Cele tăinuite, adesea sinistre, țin de uneltiri din spatele frontului și de narativele care până la urmă se impun și au impact asupra moralului, elanului și inițiativei pe câmpul de luptă.
Rusia și aliații ei, care-i includ pe împăciuitoriști, birocrați și policieni detestându-i din rărunchi pe luptătorii veritabili ca Zelenski, încearcă din răsputeri să acrediteze că președintele Ucrainei ar fi iresponsabil, că ar avea tendința să acționeze visceral și fără cap și c-ar fi mințit, chipurile, deliberat în privința rachetei ucigașe aterizate în Polonia, ca să atragă NATO în conflict cu Rusia.
Ce se ascunde în fața unei tot mai conturate cooperări ruso-americane, sugerate de întâlnirea din Turcia a șefilor serviciilor secrete rus și american, Narîșkin și Burns? Sau din declarația purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Peskov, care a afirmat că ”Washingtonul poate să aducă Kievul la masa discuțiilor, pentru că SUA a(u) înțeles îngrijorările ruse”?
E verosimil ca Zelenski să mintă?
Nu pare teoretic imposibil ca Zelenski să mintă intenționat. După nouă luni de război și distrugeri pare, dimpotrivă, plauzibil și normal ca o țară supusă războiului de agresiune, terorii, distrugerii permanente și genocidului, care e împiedicată de aliații ei, prin limitarea furniturilor de arme, să-l învingă militar definitiv pe agresor, să vrea să nu mai fie singură în fața unei puteri cu resurse ca Rusia.
Dar nu ține de psihologia unui lider luptător, catalogat de lumea civilizată ca erou, să mintă (deliberat) și să-și compromită astfel, singur, credibilitatea, blazonul și renumele. Zelenski știe bine că ar avea mult de pierdut dacă ar minți. Și totuși se arată sigur că e cum spune el, nu cum susțin SUA și NATO.
Cum e cu adevărat? Cum afirmă alianța nordatlantică în frunte cu America lui Biden? Dar atunci de ce e lăsată Ucraina să se roage de statele NATO să i se permită accesul la investigațiile despre care se afirmă că ar indica (sau chiar proba) că racheta ucigașă din Polonia ar fi fost nu a trupelor invadatoare, ruse, ci a forțelor antiaeriene ucrainene? Ca să se ascundă adevărul nu tocmai convenabil împăciuitoriștilor din Vest și Est care fac în pantaloni de frica Rusiei și a unui nou război mondial, grăbindu-l poate, involuntar, tocmai prin această irațională teamă? Ca să se dea apă la moară putinismului? Ca să se alimenteze teorii ucrainene ale conspirației?
(LE) Într-un târziu, președintele Zelenski a anunțat că ”specialiști ucraineni au fost invitați să ia parte la investigațiile circumstanțelor căderii rachetei în Polonia”. De ce a durat zile în șir ca să se ia această decizie? După repetate solicitări ucrainene? ”Până la completarea investigațiilor nu putem spune cu siguranță ce rachete ori părți din ele au căzut în Polonia. Dar am văzut diametrul craterului polonez. Nu poate să fi fost creat doar de o rachetă antirachetă”, a adăugat Zelenski.
Pe câmpul de luptă
Rusia lui Putin e disperată. Cum era și Germania nazistă în final de război mondial, când Himmler încerca să negocieze cu aliații. Moscova speră prin urmare că poate lua bătaie pe câmpul de luptă și birui, totuși, prin bombardamente care să întoarcă Ucraina în epoca de piatră. Și prin ajutor secret, american.
Am reliefat în varii analize că, în actualul război asimetric cu Rusia, refacerea ordinii mondiale va depinde de înfrângerea regimului Putin. Înfrângere care e posibil să presupună ca Ucrainei să i se permită să refacă simetria conflictului, dându-i-se armele și dreptul să atace teritoriul statului agresor cu rachete și drone echivalente în forță destructivă și arie de acțiune celor deținute de Moscova.
Concomitent, e obligatoriu ca forțele armate ale regimului Putin să fie învinse decisiv. Kievul și guvernele care înțeleg necesitatea înfrângerii în războiul ucrainean a Rusiei lui Putin ar face bine să interiorizeze că, în actualele operațiuni militare, viteza e decisivă. Iarna are multe fețe. Frigul încetinește operațiunile ofensive. Și oferă armatei bătute timpul de a se reface. Mai ales, dacă i se refuză celei învingătoare armele necesare ca să-și continue contraofensiva.
America lui Biden e departe de a acționa just. Pare a prefera refacerii ordinii internaționale și victoriei democrațiilor în fața alianței dictaturilor, să pună batista pe țambal și să coopereze cu Rusia, ca să asigure perpetuarea la putere a elitelor de stânga din Vest și de peste ocean. Dacă nu cumva oamenii administrației Biden, trași în jos și de semnele de senilitate ale președintelui, sunt pur și simplu incompetenți și nu realizează ce impresie execrabilă fac, înlănțuite, acțiunile și declarațiile lor.
Secretul succesului
Or, ar fi catastrofal să se meargă pe linia sugerată de generalul american Mark Milley, șeful statelor majore americane reunite, care, în proverbiala sa incompetență, plenar afișată în dezastruoasa retragere a trupelor SUA din Afganistan, a sugerat Kievului să facă o pauză de iarnă și să se așeze la masa negocierilor. Nu doar pentru că nu e nimic de negociat cu un regim criminal ce nu-și respectă nici propriile semnături pe tratate, ci și pentru că ar prelungi la nesfârșit o confruntare militară depășind deopotrivă resursele și puterea Ucrainei, ca și pe ale unora din națiunile care o ajută.
Generalul Surovikin a încasat o bătaie serioasă la Herson, dar pare mai abil decât predecesorii lui. Nici el, nici trupelor lui nu trebuie să li se lase vreun respiro. Cum nu trebuie să li se dea o mână de ajutor diplomatic unora ca Putin, Lavrov, Narîșkin și Peskov.
Oricât de greu le e trupelor ucrainene să înfrunte depotrivă iarna și dușmanul, e imperativ ca ele să se folosească de elanul lor actual spre a nu da din mână inițiativa și a recaptura rapid teritoriile invadate, furate și ocupate de inamicul rus. Ucraina și Vestul trebuie, concomitent, să nădăjduiască în opoziția rusă din interiorul oștirii și serviciilor secrete ale federației lui Putin.
Oricât de firavă ar părea, această opoziție internă există și trebuie masiv încurajată, nu combătută prin ”dialoguri” mimate sau autentice și prin susținerea falselor narative ale Kremlinului. Fiindcă e oricând posibil să devină un factor hotărâtor în dinamica acestui război tot mai puțin calculabil, tot mai distrugător și cu actori importanți, chiar decisivi, tot mai vădit trădători.
Susțin în totalitate și cu tărie punctul de vedere al autorului Petre M Iancu.
Mă tem de trădarea unora din SUA care acționează la ordinul Rusiei, așa cum au făcut-o mereu, încât s-a ajuns ca America și lumea să fie bolșevizată!
Acum este momentul să fie nimicit imperiul rus, cauza tuturor relelor din lume, prin ajutorarea Ucrainei cu tot ce are nevoie, inclusiv și mai ales cu armele de ultimă generație care pot lovi tot teritoriul rus!