Atacul cu arme hipersonice asupra liniilor de aprovizionare ale Ucrainei și mai ales militarii uciși cu zecile, dar nu în luptă, ci după un atac rusesc cu rachetă, a deteriorat perceptibil poziția militară a Ucrainei.
Care va trebui să se adapteze rapid la schimbarea evidentă de tactică a regimului rus. Putin a învățat din primele săptămâni de război marcate de atacuri perdante asupra liniilor hotărâte să reziste ale curajoșilor ucraineni. Mai nou își protejează trupele rezistând ispitei de a mai ordona înaintări rusești sub foc inamic care să le decimeze.
În schimb, comandamentul rus recurge la atacuri punctuale, dar extrem de dureroase pentru partea adversă, deopotrivă prin pierderile de militari, ale căror vieți sunt inestimabile și prin distrugerile de armament occidental, extrem de prețioase pentru apărarea oamenilor lui Zelenski.
O rezistență mai eficientă
Ucraina nu e, încă, firește, lovită mortal nici de aceste reculuri grave, nici de pierderea, posibil vremelnică, a accesului la Marea Azov. Dar are a se aștepta la o iminentă ofensivă terestră la Nikolaiev, care să exploateze distrugerea cazărmii și slăbirea perceptibilă a dispozitivului defensiv ucrainean într-un punct cheie pe frontul din sud, într-o zonă de interes strategic pentru accesul la Marea Neagră. Apoi are a anticipa atacuri asupra Odessei și continuarea unor lovituri punctuale menite să întrerupă aprovizionarea din Vest cu arme, combustibil și alimente, a capitalei și a celorlalte fronturi.
Replica imediată trebuie să fie descentralizarea rapidă, dar organizată, a oamenilor și a materialului, astfel încât reconcentrarea și desfășurarea lor să fie oricând posibilă. Iar apărării cât mai eficiente a civililor, expuși noului război de uzură, ucrainenii trebui să-i adauge ofensive rapide ale forțelor speciale, care să fie eficiente și dureroase pentru inamic.
Vestul, care știe că nu-l poate lăsa pe Putin să învingă în Ucraina, trebuie să-și sporească rapid ajutoarele și să dea forțelor ucrainene, între altele, un scut antirachetă eficient (chiar dacă incapabil să facă față armelor balistice hipersonice) dotat cu instructorii aferenți, precum și posibilitatea de a declanșa operațiuni de anvergură, terestre, aeriene, submarine și amfibii.
Ucraina ar trebui să mediteze serios la eventualitatea de a nu se mai rezuma la apărarea pe propriul teritoriu. Ar trebui să se gândească la extinderea operațiunilor ei defensive asupra teritoriului inamic, cerându-i agresorului un preț cât mai piperat pentru perpetuarea dementă a unui război pe care Rusia nu-l mai poate, de fapt, câștiga.
Evaluarea corectă a intențiilor rusești
Pe frontul politic, Kievul și aliații lui trebuie să înțeleagă și să explice limpede că Ucraina nu va avea parte de o victorie rapidă și de o grabnică încheiere a războiului printr-o soluție negociată.
Din analiza declarațiilor lui Putin, care și-a reluat discursul nazisto-stalinist despre un imaginar ”genocid ucrainean” reiese în mod clar intențiile sale. Ele includ epurarea masivă a oricărei opoziții interne, rusești, respingând eforturile de combatere a falsului ” genocid” de care Putin își acuză inamicii. Mai mult decât atât. Inamicul ucrainean trebuie supus el însuși nimicirii, înainte de a a-și putea continua imaginarul ”genocid”. Și întrucât Ucraina (anexa Rusiei cea ”spălată pe creier de americani”), după cum o văd Putin și ideologii săi de rit dughinist s-a orientat spre valorile apusene, e clar că adversarul ”genocidar” care vrea, chipurile ”să nimicească poporul rus” e Vestul.
Prin urmare diplomația – dincolo de acorduri umanitare punctuale – nu are nicio șansă cât timp n-a fost decimată armata rusă într-o proporție, care s-o facă incapabilă de mai orice mișcare în Ucraina. Și diplomația n-are nicio șansă nu doar pe frontul ucrainean. Nici, într-un viitor previzibil, și pe cel occidental.
Alternativa SUA și a popoarelor din Vest
E, deci, momentul ca popoarele lumii libere să adopte o decizie strategică. Vor să-și cumpere un interval scurt și înșelător de liniște pe cât de vremelnică, pe atât de pernicioasă în fața unei Rusii care a pornit pe drumul războiului apocaliptic împotriva unui Occident chipurile ”anticristic”?
Sau se grăbesc să scurteze și reducă dimensiunile tragediei prin care trece lumea liberă, din voia lui Adolf Visarionovici Putler și a ciracilor săi din servicii, oligarhie și din fruntea Bisericii Ruse? Va înțelege oare Vestul ce-i explică în ”The Economist” fostul ministru de externe al Rusiei, Andrei Kozyrev? Potrivit lui, ”Putin nu trebuie ținut de mână în situația asta. El s-a băgat în războiul ăsta și el singur va găsi o ieșire, dar numai dacă miroase înfrângerea”.
În acest caz, Vestul îl va ajuta s-o miroasă.
Căci războiul ”metafizic” cum l-a numit patriarhul Kiril, n-are cum să nu continue, după o eventuală capitulare a Ucrainei. Și pentru că nu poate continua cu arme nucleare (care ar însemna, eventual și nimicirea poporului rus), se va perpetua convențional împotriva statelor NATO. Mai întâi împotriva celor din prima linie, cu promisiuni false de cruțare a celor din a doua (ca Germania) iar apoi prin cucerirea restului Bătrânului Continent. Dacă Europa și Vestul stau cu brațele încrucișate și asistă pasiv ori insuficient de activ la mărunțirea, depopularea și distrugerea Ucrainei.
Dacă nu, își vor pune economiile și decidenții pe picior de război. Vor ataca problema pendinte împreună, coordonat și eficient. Și nu se vor mai mulțumi cu jumătăți de măsură.
Vor sista orice raport economic sau comercial cu Rusia. Vor institui blocada comercială cerută de polonezi.
Ce-ar mai fi de evitat. Și de făcut
Nu vor încerca să-și pună ouăle în coșul chinez. China comunistă, care detestă valorile occidentale la fel de virulent ca Putin, nu e defel entuziasmată de aruncarea în aer a dreptului internațional de către Kremlin, care-i strică lucrativele schimburi comerciale. Dar Xi va face tot ce-i stă în puteri să împiedice căderea Moscovei și o victorie a Vestului, deci o stabilizare a vechii pax americana postbelică, atacată de ruși. Totuși, chinezii au învățat ceva din victoria militară ucraineană a primelor trei săptămâni. Știu că nu-și pot permite să gândească o eventual atacare a Taiwanului ca pe o plimbare de sănătate. Și știu că sunt vulnerabili la izolarea de către americani.
Dar SUA vor trebui să înceapă să vorbească în clar. Și să detalieze că vor pedepsi China riguros și dureros dacă-l ajută pe Putin. Vor informa și Rusia că-i vor replica dur, cu aceeași monedă, pentru cazul în care Moscova se hotărăște să schimbe radical datele strategice ale problemei și să folosească în Ucraina arme de distrugere în masă.
Odată deșteptați din semisomnolența lor actuală, occidentalii vor trimite arme de ultimă generație, dacă nu și forțe speciale în Ucraina.
Vor edifica o zonă de interdicție de survol, asupra Ucrainei. Vor elibera litoralul ucrainean. Vor sili armata rusă să se retragă în Federație.
Vor elibera Belarusul de dictatorul său actual. Vor aștepta ca armata rusă, repatriată cu pierderi grele, să se revolte și să-l debarce pe Putin, deferindu-l justiției internaționale.
Vi se par toate acestea o utopie? Nu e neapărat. Dacă Vestul, dotat cu guvernanți adecvați, începe în fine să înțeleagă ce e în joc, cine e de partea cealaltă a baricadei și ce anume vrea.