Tumorile democrației americane sunt vizibile de mult. Le-am comentat frecvent, în ultimele decenii și, mai ales, din 2015/16 încoace. Dar cuvântarea rostită joi seara de președintele SUA, Trump, a pus degetul pe rana ei cea mai vădit purulentă.
În chestiune e siguranța alegerilor oneste, votul liber, egal și corect alcătuind, împreună cu libertatea de conștiință, religioasă, de exprimare și de opinie, temelia unei democrații.
Scrutinele americane au încetat de mult să fie sigure
Rezultatele lor sunt, tot mai des, cu răsturnări de scor uimitoare, dacă nu aberante, mai degrabă decât corespunzătoare voinței electoratului. Iar modificările radicale se tot produc în ultima clipă sau mult după ea, după cum s-a constatat în recentele alegeri primare pentru primăria din Los Angeles.
De vină pentru vulnerabilități nu e însă doar China comunistă, așa cum a sugerat Trump în a treia sa cuvântare adresată națiunii, în timpul celui de-al doilea său mandat, ci întregul establishment progresist, democrat. Întreaga suflare de stânga de peste ocean. Cu tot cu ”statul paralel”, despre care președintele american n-a ezitat să vorbească.
Unde vei da peste marea belea?
A spus-o în clar, mai nou, Elissa Slotkin, o tânără senatoare democrată din Michigan.
Potrivit ei, dacă legea securizării alegerilor americane trece, (astfel încât votanții să fie obligați, ca peste tot în Europa, nota bene, să prezinte acte de identitate probându-le, la urne, cetățenia americană) scrutinele ar fi ”manipulate” sau ”falsificate” astfel, încât democrații n-ar mai câștiga niciodată un vot undeva în Statele Unite.
Iată marea frică a unei stângi eminamente extremiste, antiamericane, antisemite, pro-teroriste, pro-islamiste și anti-democratice. Frica de a nu mai câștiga, fără ajutorul demagogiei dezlănțuite, a fraudei, a votanților ilegali, a imigrației, a computerelor aranjate, alegeri libere, în fața unui electorat responsabil, care nu vrea să-și scoată libertatea la mezat. E frica de eșecuri electorale permanente, dacă se adoptă în Congres ”SAVE America Act”, legea securizării alegerilor americane și nu se mai pot aduce la urne mase de oameni fără drept de vot și de buletine falsificate.
Iată de ce ministerul american de interne, condus de Markwayne Mullin, a deschis mai nou o anchetă, după ce New York Post a dezvăluit că a găsit peste un sfert de milion de alegători înregistrați în alegerile federale, care nu sunt cetățeni americani. În speță, 278,000 de non-cetățeni.
Ce face prin urmare extrema stângă?
Ce fac, în contrapartidă, progresiștii? Dar Partidul Democrat, pe care comuniștii au început să-l cucerească, de vreme ce peste o jumătate din congresmenii democrați din Camera Reprezentanților, în speță peste 100, au votat recent o rezoluție anti-israeliană euforic susținută de dușmanii Americii și ai principalului ei aliat din Orientul Apropiat, de la Hamas și Hezbollah la Gărzile Revoluționare, care califică SUA drept ”marele Satan”?
Stânga comunistă, socialistă, islamistă și Partidul Democrat militează masiv pentru renunțarea la prezentarea de documente de identitate care să certifice dreptul votanților de a participa la alegeri.
Ideea stângii radicale e că America trebuie distrusă. Vestul, începând cu Israelul, la fel. de asemenea, lumea iudeo-creștină. Și, evident, democrațiile ei și legile lor. În plus, ea consideră că oricine nu e de părerea ei ar fi împotriva ”binelui” și ”progresului” și că, deci, orice mijloace, inclusiv cele ilegale, apte a-l scoate din joc ar fi deopotrivă ”îndrituite” și ”binevenite”.
Evident că nu sunt. Pentru că într-o democrație veritabilă, scopul nu scuză mijloacele. Dar cui îi mai pasă de democrații și de regulile lor scrise și nescrise? În niciun caz extremei stângi.
Intră în scenă regimul de la Beijing. Și serviciile secrete americane
La toate acestea se adaugă imixtiunea Chinei comuniste.
Ai cărei hackeri au furat, nu întâmplător, 220 de milioane de fișiere și baze de date conținând informații despre alegători. Iar furturile chineze de date cu tot cu numele, adresele, numerele de telefon, opțiunile politice și alte informații sensibile privindu-i pe votanți au început din 2020.
Operațiunea de compromitere a datelor cu privire la alegeri ”e cea mai amplă breșă de securitate a datelor electorale din istorie”, a ținut să sublinieze președintele american.
”Timp de ani de zile, americanii au fost mințiți în mod flagrant cu privire la securitatea infrastructurii noastre electorale, inclusiv a aparatelor de vot electronic și a sistemelor de numărare a voturilor. Dăm publicității o serie de evaluări ale comunității de informații a SUA – clasificate anterior – și alte rapoarte care demonstrează că guvernul nostru știa de multă vreme că aceste sisteme sunt extrem de vulnerabile la atacuri. După cum se precizează într-o astfel de evaluare: „estimăm că adversarii SUA – inclusiv, cel puțin, Rusia, China, Iranul și Coreea de Nord, precum și grupări non-statale – au capacitatea de a compromite infrastructura electorală a Statelor Unite”, a mai declarat președintele american.
CIA a detaliat o tentativă elaborată a regimului Maduro din Venezuela de fraudare a sistemului electronic de vot de la alegerile prezidențiale din 2020, a mai spus Trump.
Care s-a arătat, pe bună dreptate, alertat de măturarea sub covor, de către o parte din serviciile secrete americane, a informațiilor deținute despre imixtiunea electorală a Chinei comuniste. Nu e singura nefăcută a serviciilor secrete ale SUA.
Poliția politică a statului paralel
Sub administrația americană precedentă, de stânga, procurorul special, Jack Smith, a făcut poliție politică. El a pus sub observație și urmărire secretă întreaga elită politică republicană, încercând să-l înfunde pe Donald Trump. Între cei prigoniți s-a numărat senatorul Ted Cruz. Sute de oameni politici au fost supravegheați probabil ilegal, la decizia judecătorului de extremă stânga James Boasberg, care a autorizat uriașa operațiune de poliție politică pe banii contribuabililor și a interzis companiei de telefoane AT&T să-i spună adevărul, timp de un an, senatorului Cruz, după cum releva New York Post.
Cruz și alții au cerut demiterea judecătorului abuziv. În cadrul așa-numitei operațiuni ”Arctic Frost”, divulgată de whistle bloweri, sute de oameni și de firme au fost puse sub urmărire. Prigonitorii politici au folosit un agent secret implicat și în alte acțiuni împotriva opoziției de dreapta americane, fiind autorizați de dregători probabil corupți, precum ministrul justiției, Merrick Garland, șeful CIA, Wray, și de procurorul special, Smith. În vizor s-a aflat și mass-media conservatoare.
Media de stânga a măturat scandalul sub covor, prea puțini aflând de dezvăluirile făcute marți de senatorii Charles Grassley și Ron Johnson. Or, e vorba de un scandal de proporțiile afacerii Watergate, care a dus la demisia lui Richard Nixon. Afacere devoalată de jurnaliștii Carl Bernstein și Bob Woodward. Celui din urmă îi plăcea să reia o vorbă a judecătorului Damon Keith, potrivit căreia ”democrația moare în întuneric”. Sloganul împodobește frontispiciul ziarului Washingon Post.
Or, iată că moare și în puterea zilei, de vreme ce presa de stânga și influencerii ei refuză să se revolte și să facă lumină într-o nouă și sordidă afacere Watergate. Căci Smith a condus o operațiune (ilegală) de ”pescuit” împotriva adversarului politic căutând la întâmplare orice eventuale delicte de pus în cârca opoziției), după cum a estimat respectatul decan de vârstă al senatorilor americani, ”Chuck” Grassley, contrazicând pretențiile de ”legalitate” avansate de Smith. Culmea, au fost spionați și adversari republicani ai lui Trump, ca vicepreședintele Pence, care a rezistat cu brio tentativei blocării, cerute de președinte, a validării scrutinului prezidențial soldat cu victoria lui Joe Biden.
Alte ticăloșii ale spionilor
Există probe atestând complicitatea unor agenți ai FBI la punerea sub obroc a informațiilor legate de imixtiunea Chinei comuniste (probabil și a altora, cum e Iranul, Qatarul, Rusia și Venezuela) în procesele electorale americane și în influențarea lor prin măsuri active.
Unele din aceste probe au fost depistate în saci destinați distrugerii. Sigur, China contestă acuzațiile, dar probele sunt clare și credibilitatea comuniștilor e pe bună dreptate egală cu zero.
La 250 de ani de la naștere, democrația americană e sub asalt. Inamicii o atacă din afară și din interior. Deloc de mirare că a ajuns cu un picior în groapă. Nu e clar ce-o va mai putea salva.
Descoperă mai multe la Platformă de jurnalism independent
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
