România? La Papa Ioan Paul al II-lea, țărișoara era ”Grădina Maicii Domnului”.
Cea politică de la nenea Iancu încoace amintește de ”îmi place trădarea, dar urăsc pe trădători“, vorba lui Plutarh, reluată de Farfuridi, un orator de ”geniu”, amintindu-ne etern de cei mai sforăitări, penibili și imbecili ”influensări” dîmbovițeni. Și de politicieni de factura celor care, ca Simion, afirmă că ”PSD a jefuit România”, dar n-au probleme să voteze moțiunea alături de liderul pesedist Grindeanu. Autor de cărți imaginare, inexistente în vreo bibliotecă, librărie sau mână de cititor.
Cine, în afară de șofer, va vota moțiunea?
Cine va agrava criza, cenzurând guvernul Bolojan, într-o țară care a evitat până cum cu maxim succes reformele vitale necesare, iar acum pare, sub conducerea fripturiștilor, să-i ia și ultima șansă de a le transpune și de a evita să se sufoce, sugrumată de privilegiile elitei paleo-neo-securiste?
Nu e clar. E vot secret.
Dar e sigur că în toate taberele se vor găsi unii de părere că, „din două una, dați-mi voie: ori să se revizuiască, primesc! dar să nu se schimbe nimic; ori să nu se revizuiască, primesc! dar atunci să se schimbe pe ici pe colo, şi anume în punctele… esenţiale”.
Partea cea mai tragică rezidă în faptul că țara chiar e într-o criză și într-o Europă în care numai de Farfurizi, Cațaveici și Brânzovenești nu mai e nevoie.
Descoperă mai multe la Platformă de jurnalism independent
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.