Una caldă, alta rece. Trump îi arată lui Putin degetul mijlociu, după ce dictatorul rus și-a devoalat, indirect, caracterul de crocodil, l-a escrocat pe omologul său american la Moscova, în fața emisarului special al SUA, Steve Witkoff, apoi pe liderul Casei Albe însuși, în Alaska, și a reușit, vai, să-i înșele pe ambii, continuând carnagiul zilnic comis de Rusia în Ucraina.
Temperamental și umoral cum e, Trump a reacționat rapid la presa lui rea, după tragerea sa în piept, la Anchorage, de către Putin. Supărat foc pe reacția cinică a Moscovei, cu bombardamentul rus de azi cu sute de drone, rachete balistice, rachete hipersonice și de croazieră, a mai lovit și Trump o dată. A spus mult ocultatul adevăr.
Adevărul spus pe șleau
A rostit în fine adevărul despre poltronul său predecesor, Joe Biden. Mesajul pro-ucrainean clar și onest al lui Donald Trump pe rețelele sociale deplângea joi faptul că Ucrainei i s-a interzis să atace (în apărare) agresorul, Rusia, actualul președinte acuzându-și predecesorul, pe Joe Biden, de corupție. ”E foarte greu, dacă nu chiar imposibil, să câștigi un război fără să ataci țara invadatorilor. E ca și cum o echipă sportivă grozavă are o apărare fantastică, dar nu îi este permis să joace ofensiv. Nicio șansă să câștigi! Așa e și cu Ucraina și Rusia. Coruptul și super incompetentul Joe Biden nu a lăsat Ucraina să LOVEASCĂ ÎNAPOI, ci doar SĂ SE APERE. Cum a ieșit? În orice caz, acesta e un război care nu s-ar fi întâmplat niciodată dacă eram eu președinte – NICIO ȘANSĂ. Vremuri interesante la orizont!!”
Are Trump dreptate? Evident că are. Biden și cancelarul Scholz au condus statele aliate Ucrainei, refuzându-i din lașitate și comoditate țării atacate de Rusia mai întâi multe categorii de arme și ajutoare, iar apoi dreptul cât se poate de firesc și legitim, în termenii dreptului internațional, de a ataca Rusia. Dacă Ucraina nu e azi în cea mai bună formă militară este pentru că aliații ei occidentali și, mai ales cei de la Berlin, Paris și Washington au trădat-o.
Ce n-a spus Trump? Că e probabil ca nici el să nu dea voie Ucrainei să atace Rusia. Și că a spus ce-a spus pentru a-i semnaliza tiranului de la Moscova ca ”se poate și altfel, dacă te pui pe copitele din spate”.
Cât despre adevărul articulat de președintele american: acesta este, mai nou, războiul ruso-ucrainean:
Putin se teme groaznic de sancțiuni secundare americane și, ca să le evite, joacă teatru maxim, profitând de capacitatea sa de a manipula prin laude, lingușiri și promisiuni de pace un președinte american narcisist, convertit la credință, devenit pacifist, predictibil, și deci slab și lesne instrumentabil. În revanșă, Trump mimează încrederea în crocodilul pe care l-a hrănit la sân, prin nepedepsire, prea mult, iar după ce faptele, presa și aliații îi semnalizează fără putință de tăgadă că s-a lăsat momit, trișat, amăgit și prostit, ridică ștacheta și îi indică dictatorului de la Kremlin că se poate și altfel. Că dacă se supără, îl cheamă pe ”fra-su”, pe văr-su, pe mai știi cine, băieți mari.
La care Putin îl sună și mai joacă o scenetă. Nu, dragă prieten Trump, n-ai înțeles, eu te admir, te laud, nu te-am mințit cu nimic, tot ce întreprinzi e genial, am înțeles mesajul tău, voi face cum zici, vei primi mult râvnitul tău premiu Nobel pentru Pace, dar mai dă-mi un pic de timp.
Iar Trump, care oricum n-avea de gând să se certe cu Rusia pentru ca să nu supere partea extremistă și pro-rusă din MAGA, de care e plină administrația și anturajul ei mediatic, de la Tulsi Gabbard la Elbridge Colby și de la J.D. Vance la Tucker Carlson și Șoșoaca Marjorie Taylor Greene, și mai ales pentru că nu vrea să riște fie și o singură viață de militar american, se preface înduplecat și convins. După care, când nu se mai poate susține ficțiunea unui Putin cu propensiuni pacificatoare, Trump se întoarce pe călcâi. Dar numai verbal.
În reacție, o mare parte din trumpiști și din Vestul ostil agresiunii și dictaturii ruse îl aplaudă la scenă deschisă și prevede o Rusie pe butuci și Ucrainei un mare viitor.
Nu-l va avea, dacă președintele american nu-ncepe să-și bage mințile în cap. Dacă nu începe să exercite presiuni economice reale și masive asupra Rusiei, menținându-le cât timp va fi nevoie pentru ca Rusia să nu mai dea înapoi, lansând următoarea șmecherie.
Cum sunt precondițiile aiuritoare puse de Serghei Javrov alias Lavrov pentru o viitoare întâlnire la nivel înalt ruso-ucraineană. De care Putin fuge, de vreme ce și-a pus sluga, din nou, nu doar să revendice ”buna pregătire a tuturor problemelor care necesită discuții la nivel înalt” – un termen similar sau identic cu al ”paștelui cailor”, ci și să pună iar în discuție ”legitimitatea” lui Zelenski, al cărui mandat prezidențial a expirat în primăvara anului trecut, un nou vot fiind imposibil din pricina războiului. Fapt bine știut de mai-marii de la Moscova. Al căror stăpân, Putin, este nu doar un criminal în masă, ci și un dictator cu legitimitate zero. Ca tocmai unul cu legitimitate zero să ridice problema legitimității interlocutorului său ales democratic e tipic pentru obrăznicia KGB-istă și insolența tipică a liderului mafiot rus.
Rămâne intact un singur mister
Când oare, când va începe Trump să nu-i mai permită lui Putin să-i joace pe nas, înțelegând că nu te poți înfrunta cu tirani de factura asasinului în masă de la Moscova, fără să ai în mână și alături toate armele și atuurile economice, financiare, politice și militare de care dispui? Când? La paștele cailor, d-le Trump? Sau nu mai vrei să intri în rai? Să iei Nobelul? Nu de alta, dar nu știu cât anume vor mai fi în stare apărătorii Ucrainei să se apere, necum să atace agresorul!
Pentru că, în răstimp, războiul de uzură continuă, iar resursele ucrainene – în ciuda noii rachete ucrainene cu rază lungă de acțiune numită Flamingo, care ar putea avea efecte redutabile – încep să se topească. Armata are dificultăți în recrutarea de trupe noi.
Cât despre Putin, mă întreb când vor înțelege liderii occidentali că blufează, că trebuie în fine să trimită trupe proprii în Ucraina, s-o includă în NATO, s-o ajute cu forțe proprii, proaspete, să reziste oricărui tăvălug rusesc și să-și bată joc de toate amenințările aberante ale Moscovei, care nu e în stare nici să înfrângă o fostă republică sovietică, necum Alianța Nord-Atlantică?
Descoperă mai multe la Platformă de jurnalism independent
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.