Cum se ajută Regatul Unit pe sine? Așa cum ajută o democrație liberală înconjurată de dușmani extremiști și agresată de totalitarismul și terorismul islamist. Hotărând să-i suspende niște licențe de export de arme.
Deci să-i oprească o parte din livrările de armament. ”Partea” care ar risca, potrivit guvernului laburist de la Londra, ”să fie folosită la încălcarea serioasă a dreptului internațional umanitar sau s-o faciliteze”.
Nu, serios?
Așa te comporți cu aliatul tău?
Acesta e exemplul pe care-l dai, UK, semnalul pe care-l lansezi, Britania?
O democrație liberală, cu o justiție independentă ca a statului evreu, care, pe baza eticii ei biblice, nu ezită să-și judece și să-și condamne la închisoare și premierii, și miniștrii, nu doar generalii sau militarii de rând, riscă să încalce dreptul internațional umanitar într-o ordine mondială pe care anglo-saxonii au instituit-o și o păzesc de sute de ani?
Atunci oare cui îi mai putem vinde arme? Inamicilor? Lui Putin? Chinei? Iranului? Și decidem că democrația evreiască nu ar fi vrednică de ele imediat după asasinarea de către Hamas, autorii masacrului antisemit maxim, de după Holocaust, a șase tineri ostatici israelieni, civili răpiți din satele și orașele lor, a căror singură ”culpă” a fost faptul că erau evrei?
Acesta e răspunsul guvernului britanic dat terorismului și islamismului? Omorâți, terorizați, organizați masacre antisemite, că veți fi răsplătiți din abundență, cu un boicot militar al statului evreu? Că vi se vor satisface revendicările și vă vom lăsa să ne încălecați, să ne violați, să ne exterminați?
Cui prodest decizia stângii britanice?
Păcii? Libertății? Democrației? Sau îi stimulează pe inamicii lor, înăsprind soarta celor circa o sută de ostatici din Gaza și a milioanelor de ostatici creștini, hinduși, animiști, ori budiști captivi islamismului dezlănțuit sălbatic în lume?
De ce a sucombat Londra laburistă terorismului?
Motivul esențial pentru care guvernul progresist de la Londra a adoptat această decizie de indelebilă rușine și dezonoare pe blazonul Regatului Unit e presiunea la care se simte supus de islamiștii din Marea Britanie, de electoratul lor, de antisemiții din propriul partid, precum și de cotizarea la religia stângii, care este una nu doar antisionistă, ci și anti-Netanyahu.
La idolul religiei anti-Netanyahu care se dovedește mai puternică decât s-ar fi putut vreodată bănui, se ploconesc nu doar leftiștii britanici, americani, australieni, canadieni și neo-zeelendezi. Sau vest-europeni.
Ci și numeroși evrei.
Lor, oboselii lor de război (după cel mai îndelungat conflict de acest tip al Israelului și nenumărate promisiuni americane fără acoperire), lor și slăbiciunii lor, ca și impotenței ”aliaților” lor nominali, în speță extremiștilor de stânga de la Washington și de la Londra, le-a dedicat Hamas masacrul celor 6 martiri evrei împușcați în ceafă în catacombele din Rafah. Când jihadiștii, aflați la capătul puterilor și presați rău de israelieni, au simțit nevoia unui gest dramatic. Unul în stare să le scoată iar în stradă, în metropolele occidentale, suporterii. Și apt să le procure câteva guri de aer politic în fața militarilor IDF.
Mesaj în sticlă pentru învrăjbirea evreilor
Israelienilor surmenați de conflictul militar, gata să se lase amăgiți și dezbinați după pofta inimii ayatolahilor și să cedeze terorii, lașilor și defetiștilor, ca și celor care se leagănă în iluzia că ar fi puternici, că armistițiul ar fi la latitudinea lor, pentru că războiul, chipurile, n-ar ”putea fi câștigat”, iar în joc n-ar fi, cum de fapt este, ”însăși supraviețuirea statului evreu”: lor li s-a pus la picioare acest masacru al Frăției Musulmane palestiniene.
Pentru că pe ei, pe inteligența și părelnica lor etică, pe slăbiciunea și poltroneria lor, pe capacitatea lor de-a dezbina și învrăjbi poporul evreu, ca și pe mai-marii extremei stângi apusene se bazează ultima speranță a jihadiștilor, a întregii suflări islamiste, cu patroni la Teheran și cu șefi miliardari în Qatar și la Ankara, care au cumpărat Rusia, China și părți ale Americii și ale universităților ei și vor să evite, in extremis, înfrângerea în Gaza.
Din banii Chinei, Qatarului și Iranului se finanțează războiul actual global împotriva libertății și a drepturilor individuale. Care însângerează cu tăieri de beregate de copii, cu nemiloase călcări de oameni cu mașina și alte soiuri de crunte atentate teroriste și Regatul Unit.
Așa cum a însângerat și Israelul, la 7 octombrie 2023. Sau tunelul din Rafah în care teroriștii lui Yahiya Sinwar i-au executat pe ostaticii israelieni pentru că armata statului evreu, frânată de comandanți inepți și, mai ales, de ștabii de la Washington, n-a ajuns la timp la ei.
Cu masca medievală a rușinii pe față
Estimp, guvernul de stânga laburist sucombă antisemitismului din propriul partid și presiunii voturilor islamiste din Marea Britanie și decide un parțial boicot militar împotriva Israelului atacat de jihadiștii interpuși ai Iranului. Rușine veșnică, dizgrație și dezonoare perpetuă, Keir Starmer!
Chiar crede guvernul Starmer că-și poate cumpăra pacea și liniștea politică vânzându-și prietenii și aliații? Chiar cred progresiștii și extremiștii de stânga de la Londra și de aiurea, că nu vor plăti prețul trădării cel târziu la următoarele alegeri și, foarte probabil, înainte de ele?
Se înșală cumplit, dacă se amăgesc așa. E dusă cu pluta elita progresistă care speră astfel de ”cai verzi pe pereți”! Realitatea îi va ajunge din urmă pe toți. Furia populară nu-i va ocoli. Vai de steaua și de rușinea lor. Pentru că oamenii cinstiți nu-i vor uita.
Descoperă mai multe la Platformă de jurnalism independent
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.

Cum bine spunea cineva pe X, UK o sa fie primul califat islamic.
vai.
Îmi plăcea alta data ce scrieți. Dar ați rămas tare în urmă
1. Stânga și dreapta nu există
2. Lăsați-ne cu evreii. Ne-am plictisit până peste cap
Adrian Fanaca, daca subiectele Petre Iancu te plictisesc, n-ai decat sa nu-i citesti blogul. Nimeni nu te obliga.
Daca aveti timp, puteti sa ma lamuriti? „Stânga și dreapta nu există”
Chiar sunt curios sa va aud opinia; nu cred nu aveti ceva argumente.