Cele mai noi articole · Dosarele Epstein · Istorie · Politică internațională

Ținta Epstein. Dosarele și cum îi apără unii pe islamiștii genocidari

Traversăm vremuri cel puțin interesante. Avem nevoie în continuare de sprijinul dvsJurnalismul independent e mai important decât oricând, vă rugăm să îl susțineți printr-o donație. Vă mulțumim că ne sunteți alături!

Unică
Lunar

Donați o singură dată

Donați lunar

Alegeți suma:

$5.00
$15.00
$50.00
$5.00
$20.00
$50.00

sau puteți introduce suma pe care o doriți:

$

Vă mulțumim pentru susținere și încredere!

Your contribution is appreciated.

DONEAZĂDONEAZĂ

Circulă puzderie de articole, postări și meme despre scabrosul Epstein. Normal. Era magnat (cum îi șade bine evreului ticălos, numai bun de invidiat și demonizat) și iubea adolescentele de 16-17 ani. Deci e ”clar”, nu-i așa, că poate fi etichetat nu doar drept ”pedofil”, ci și drept ”agent al Mossadului”. Și, pentru că, în goana după pornografie și conspirații planetare nu ne-ajunge, îl juxtapunem lui Trump și-l amestecăm dacă putem cu prezumtive ”miliarde de $” pe care, susțin unii, în siajul afirmațiilor sovietologului Francoise Thom, le-ar fi primit de la ruși pentru ”materiale compromițătoare despre elita americană pe care le realiza pe insula lui”.

Întrucât nici asta nu e destul pentru o poveste care să circule întru citirea cu maximă aviditate, mai vârâm la grămadă presupusa ”infiltrare, de către ruși, a Silicon Valey”, pe Musk, David Sacks și alții (spre a le lămuri rusofilia lor apud Thom și țuțării care o preiau pe nemestecate, căci e vorba, nu-i așa, de păpuși ce n-ar gândi cu propriul cap și n-ar fi în stare să aibă intenții, planuri, proiecte și preferințe fără spălarea lor pe creier de către Kremlin.

Asta, în condițiile în care Musk cere de mult declasificarea completă a dosarelor Epstein. Și pedepsirea fără rest a tuturor vinovaților.

Să ne înțelegem. Epstein a comis răutăți și ilegalități pentru care merita să înfunde pușcăria mult și bine. Iar Putin e un dictator agresor infect care, precum KGB-ul de proveniență, nu s-a dat în lături de la nicio porcărie monumentală, de la nicio infiltrare, ticăloșie, trădare. În ultimii ani a trecut chiar la crime în masă. Dar cine nu i-a mâncat oare din palmă dintre dregătorii apuseni? Schröder? Merkel? Hollande? Obama? Biden? David Cameron? Mai toți i-au pupat inelul și papucul, independent de Epstein. Despre ce vorbim aici?

Se poate exclude cooperarea lui Epstein cu spionajul rusesc? Defel. Serviciile secrete rusești au fost mafii și sub comuniștii sovietici și, cu atât mai mult, după prăbușirea URSS. Iar Epstein a fost un personaj cât se poate de sulfuros, despre care nu se știe prea bine cum și-a făcut fabuloasa avere. E deci normal să se presupună ca a avut puternice legături mafiote.

Dar singurul lider occidental investigat cu asupra de măsură, oficial, pentru raporturile sale cu Putin și cu Rusia nemernicului dictator a fost Donald Trump. Procurorul special Robert Mueller, fost șef al FBI, n-a reușit să depisteze în ani de investigație nicio dovadă care să-l incrimineze pe Trump ca agent al Rusiei lui Putin. S-a văzut nevoit s-o lase baltă.

Înseamnă toate acestea că Trump ar fi curat ca lacrima? Defel. Din contră. A făcut la viața lui porcării cu duiumul. Multe se știu.

Dar ce nu pare să remarce mai nimeni e că, sub aleasa lui pentru ministerul justiției, Pam Bondi, autoritățile americane au dat publicității toate dosarele Epstein, neascunzând nimic din mareea de mizerii și obscenități legate de magnatul libertin și de musafirii lui. Între care și Brett Ratner, regizorul ”Melaniei” și un cineast acuzat și în 2017 de nefăcute sexuale.

Între care și fostul ambasador laburist al Marii Britanii la Washington, lordul Peter Mandelson, fotografiat în chiloți, lângă o duduie în halat alb, iar nu lângă soțul său. Culmea, în anii 2003/4 Mandelson a primit extrem de suspecte ”cadouri” financiare – dacă asta sunt – de la Jeffrey Epstein. E vorba de două plăți de câte 25.000 de dolari efectuate către socialistul lord homosexual de pe conturile lui Epstein de la celebra JPMorganChase.

Insul, îmbogățit ilicit de Epstein cu 50.000 de $, afirmă că nu și-ar ”aminti de nimic”. La fel ca Ursula von der Leyen în povestea cu nefăcutele de la ministerul german al apărării și de la Comisia Europeană, când a achiziționat vaccinuri anti-pandemie, dar SMS-urile ei pe subiect au dispărut misterios. La fel ca și neuitarea ei. Amnezia ei în ambele ipostaze n-o depășește decât pe a ex-cancelarului Scholz, lăsat și el de memorie, când, ca ministru SPD de finanțe al landului Hamburg, a trebuit să explice rolul său în scandalul Cum-Ex al băncii Warburg.

Dar presa nu s-a dat vreodată de ceasul morții să descopere adevărul despre activitățile celor doi oameni politici. Iar acum nu pare defel interesată să afle de ce Mandelson n-a fost acuzat încă de nimic. Normal. Cine dintre noi ar sesiza că s-a îmbogățit peste noapte cu 50.000 de $? De ce să ne mire că lordul e mai  uituc decât oricine primește în conturile sale zeci de mii de dolari cât ai bate din palme? Poate pentru că, fiind el de stânga și gay, precum și nobil de viță veche, nu se potrivește țintelor de dreapta și evreiești, americane și israeliene, necesare unui shit-storm în mass-media progresistă? Pentru că a-l acuza pe el nu ajută câtuși de puțin la susținerea teoriilor conspirației puse în circulație de extrema stângă întru modificarea percepției publice și, prin ricoșeu, a liniei politice și intențiilor militare ale superputerii?

Căci asta e ideea. Cum să facem să salvăm Iranul, acuzându-i pe evrei. Că Trump n-ar vrea să pocnească Iranul islamiștilor lui Khamenei ”decât” ca ”să acopere zgomotele provocate de  publicarea dosarelor Epstein”. Respectiv că ”Mossadul”, care ar fi constatat că ”președintele american ezită să atace regimul iranian”, ar fi ”îndărătul publicării arhivei Epstein”.

Ca și cum nu Departamentul American al Justiției, condus de Pam Bondi, aleasa lui Trump, ar fi dat publicității dosarele la ordinul președintelui american. Ca și cum Iranul n-ar duce o politică de transpunere a sloganelor sale principale: ”Moarte Americii (Marele Satan) și Moarte Israelului (Micul Satan)”, care, ”întâmplător” e principalul aliat al SUA în Orientul Apropiat.

Spre deosebire de clienții lui din elita politică globală, precum familia al Thani de la cârma Qatarului, putinistul ex-premier al Norvegiei și ex-șef al Consiliului Europei, Thorbjørn Jagland, de Bill Gates și Bill Clinton, Epstein e o minunată țintă falsă. La fel ca ICE și acuzele aberante de fascism și nazism la adresa lui Trump, a autorităților americane, a celor israeliene.

Or, de ce să ne revolte un Iran islamist al ayatollahului Khamenei, care omoară ca naziștii, la Babyn Yar, 30.000 de oameni, un masacru săvârșit în numai două zile, comițând, după comuniștii cambodgieni, al doilea genocid din istorie asupra propriului popor? Mai bine ne scandalizăm artificial pe marginea lui Epstein, că e, ca Weinstein, un prădător sexual evreu, deci ținta perfectă pentru socialiștii aliați cu islamofasciștii lui Khamenei!

Altfel spus, Epstein e mort, dar mulți din cei care au profitat de networkingul lui sexual sunt bine mersi și continuă să exercite o influență abominabilă asupra treburilor lumii, susținând în continuare adevăratul rău malefic planetar. Cel reprezentat de alianța sino-ruso-iraniană.

4 gânduri despre „Ținta Epstein. Dosarele și cum îi apără unii pe islamiștii genocidari

  1. Ehud Barak este steaua israeliana a dosarelor Epstein.
    Potrivit canalului 14, fostul prim-ministru al Israelului l-a frecventat pe Epstein si dupa acesta a fost demascat ca pedofil. Pe langa participarea la sindrofii simandicoase, Epstein i-a mediat lui Ehud Barak afaceri cu Qatarul.
    Chestia nu ar interesa daca Ehud nu ar aparea cel putin saptamanal pe canalele israeliene, teoretizand cum o minoritate bine hotarata de 15% poate cuceri puterea prin forta, prin paralizarea economiei si luarea cu asalt a Knessetului.

    1. Scuzati-mi ignoranta dom Stefan; nu e Barak cel care a recomandat la un moment dat folosirea bombei?

      1. Nu-mi amintesc ca Ehud Barak sa fi recomandat folosirea bombei.
        Politica guvernantilor israelieni de la Shimon Peres incoace a fost echivocatia.
        Confirmarea explicita a posedarii bombei poate duce numai la presiune pentru dezarmare, necesar unilaterala. Sa ajungem ca Ucraina.

        In schimb, intr-o banda sonora dezvaluita ieri, l-am auzit ieri pe Ehud B., fost prim-ministru din partea Partidului Muncii regretand ca David Ben Gourion a adus in tara, imediat dupa Independenta, imigratia „de salvare” din tarile arabe-musulmane, care a facut Israelul o tara majoritar evreiasca.

        Ehud B. propunea anularea monopolului Rabinatului ortodox-evreiesc asupra conversiunilor la iudaism, ca pas necesar catre o campanie de masiva de convertire orientata „selectiv” catre tarile „albe”, „sa zicem Belarus”.

        Aceeasi megalomanie nebuna!

Scrie un comentariu