Președintele Ucrainei, Zelenski, se află de ieri la Washington. Azi se vede cu omologul său, Trump. E previzibil că a făcut călătoria degeaba.
Kievul cere rachete de croazieră de tip Tomahawk. Or, Rusia lui Putin a mai obținut o păsuire de la administrația americană, de vreme ce întâlnirea dintre dictator și Trump ar urma să aibă loc la Budapesta abia peste două săptămâni. Convins aparent iar de către Putin să mai cedeze o dată, Trump a afirmat că ”n-ar fi acum momentul potrivit pentru noi sancțiuni”.
Realitatea e la antipod. Putin nu înțelege decât limbajul forței. Orice permisivitate îl încurajează.
Iar Trump se înșală. Iar. Și grav. Tocmai noile sancțiuni și presiuni militare ar fi singurele demersuri care ar putea muta căruța păcii din loc, cum vrea și cum subliniază că vrea președintele SUA. Narcisist și multilateral ignorant cum e, Trump e foarte vulnerabil la campaniile de lingușeli, de promisiuni goale și ditirambice elogii ale Kremlinului. Putin îl învârte pe Trump pe degete. Și nu doar pentru că îl laudă abundent. Îl joacă pe degete și pentru că președintele american, un tip rudimentar și intelectual, și psihologic, e citit ca o carte deschisă. A fost radiografiat și a ajuns să fie o ghicitoare definitiv dezlegată de psihologii și de politologii Moscovei. Spre paguba lui, liderul Casei Albe devine pentru a enșpea oară victima propriei sale obsesii de a nu vrea să riște niciodată niciun soldat american și de a se manifesta cât mai pacifist, cu o credulitate demnă de o cauză mult mai bună.
E predictibil că, în următoarele două săptămâni, Rusia va inventa noi motive pentru care nu va putea face pacea imediat. pentru care un acord mai trebuie amânat. Doar câteva zile. Poate două săptîmâni. Și tot așa.
Pentru că Putin se teme de pace mai mult decât de război. Finalul conflictului militar cu Ucraina i-ar aduce pe militarii Rusiei acasă, dându-le șansa de a-i cere socoteală dictatorului. Putin n-o va admite, dar e probabil să plănuiască să-l mai ducă mult timp cu zăhărelul pe ”amicul” său, Donald, tot promițându-i proxime pacificări care nu vor veni.
Trump e pe punctul de a pierde însă nu numai pariul cu Rusia, ci și pe cel din Orientul Apropiat. Planul său de pace riscă să se destrame grabnic. Planul de 20 de puncte stă să se destrăme și să se prăbușească, pentru că Hamas nu-și depune armele. Și pentru că teroriștii islamiști suniți din Gaza nu sunt siliți să se dezarmeze.
Axa sunită moderată, compusă între altele din Arabia Saudită, EAU și Bahrain, au avertizat administrația Trump că planul președintelui SUA riscă să eșueze rapid, câtă vreme Hamas își păstrează armele, scria vineri Israel Hayom. Guvernele arabe s-au plâns de îngăduința excesivă manifestată față de Hamas de către mediatorii din Qatar, Turcia și Egipt. Această indulgență le permite teroriștilor să-și facă de cap în Gaza. Administrația Trump stă și se uită și dă din gură.
Greșeala ei principală, dincolo de neajunsurile președintelui, rezidă în creditul excesiv acordat de un emisar naiv de felul lui Steve Whitkoff în aliații din umbră ai Hamas din Qatar, Turcia și Egipt. Care se dau ”mediatori”, dar sunt regimuri fundamentaliste, musulmane, dominate de Frăția Musulmană, care au de fapt în vedere nu dezarmarea și debarcarea Hamas (ce face parte din aceeași Frăție) ci salvarea grupării teroriste islamiste, ca vârf de lance al unei viitoare reluări a șantajului, sau chiar războiului și genocidului anti-israelian.
La rândul său, dictatorul egiptean al Sisi profită din plin de pe urma contrabandei cu teritoriul controlat de Hamas și n-are niciun interes în redresarea, stabilizarea și reconstrucția fâșiei.
Descoperă mai multe la Platformă de jurnalism independent
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.