Ce-i trebuie Moldovei? Și care-i diferența dintre electoratele moldovenesc și românesc?

Hai să avem încredere în Diaspora. Căci e clar că știe ce face. Și face (în genere) bine.

În genere, dar nu mereu. Cea moldovenească a ridicat pe scut PAS, opt din zece basarabeni din Vest optând pentru pro-europeni.

De ce? Resorturi ale diferenței opțiunilor politice ale celor două diaspore românești

De unde votul pro-european al multor basarabeni din Vest, în contrast cu cel naționalist și putinist al multor români din Apus? Din care 70% au votat AUR numai în Italia?

Din existența în Occident. Faptele vizibile ale Rusiei, în Ucraina și aiurea, le-au deschis orizontul multor moldoveni. În covârșitoarea lor majoritate, cetățenii Republicii Moldova au înțeles câtă ne-libertate, ne-prosperitate, sălbăticie, barbarie, agresiune, hoție și ipocrizie ar domni în Europa și în țărișoară, dacă Russkiy Mir s-ar extinde definitiv asupra Basarabiei.

Și dacă imperiul lui Putin s-ar reancora pe veci în estul cât de cât europenizat al continentului.

Înseamnă această luciditate că moldovenii ar fi orbi? Că n-ar vedea neajunsurile woke provocate de mișcările ultra-progresiste și globaliste Vestului, neajunsuri care i-au determinat pe mulți români speriați de ele să voteze în Diaspora AUR?

În niciun caz.

Cetățenii din Diaspora ai Republicii Moldova le-au văzut la fel (doar că prin alți ochelari) ca diasporenii din țara-soră. Primii, crescuți într-o sărăcie cruntă, sunt net mai puțin răsfățați decât cetățenii României postcomuniste.

Pe moldoveni îi conduce un lider extrem de competent, dedicat și onest, precum Maia Sandu, iar nu un KWI, Iliescu, sau Dan. Ori, ca pe postsovieticii din Belarus, un Lukașenko.

Iar pericolul rusesc pentru Republica Moldova li s-a părut moldovenilor, pe drept, net mai acut, decât românilor din Vest primjedia putinistă pentru România. Căci, după cum s-au liniștit unii din naționaliștii de carton ai AUR și din protestatarii care-și doreau o schimbare nu doar reală, ci radicală, dar nu voiau neapărat aderarea la URSS, România e membră a UE și NATO. Și e, sau li s-a părut a fi, prin urmare, apărată, prin ele, de amenințarea Moscovei. Ceea ce le-a permis alegătorilor români din Vest să se joace la urne cu focul extremist.

În plus, pe românii protestatari din Vest îi îngrozesc și propriile eșecuri frustrante în carieră, în democrații liberale care le-au oferit șansa marelui, dar ratatului succes, dar și caracterul liberticid, anti-creștinismul și globalismul elitei politice și culturale de extremă stânga din Occident. Unul anemiat și de neo-marxiști, și de islamiștii cu care extrema stângă s-a aliat, ignorând că soarta progresiștilor, în regimuri teocratice, musulmane, ar fi moartea.

Ce-i trebuie de acum încolo Republicii Moldova?

Să fie o țară bine apărată. Moldovenilor le trebuie o țară cu instituții funcționale, la adăpost de corupție, eliberată realmente de ocupație și manipulare putinistă. O țară liberă și unificată, nu scindată grav, ca acum, între pro-europeni și rusofili.

Le trebuie, deci, o Românie care să ajute Moldovei să-și consolideze independența de Rusia, nu s-o atragă spre Kremlin, prin suveranism imbecil sau subtil, ori prin servicii secrete ineficiente, corupte sau trădătoare. Și le le trebuie să-și convingă periferia și marginile rurale pro-ruse că e mai bine în Europa decât sub cizma lui Putin.

Mai presus de orice, îi e necesară o Ucraină liberă și tare. Fără de care n-ar exista o protecție eficientă de ingerințe rusești. Și de marea corupție. A căror combatere implică autentice valori iudeo-creștine, cuplate cu identitate clară și coeziune. E deci nevoie de o Europă liberă, neantisemită, pro-americană, atașată valorilor apusene reale, nu celor pretinse, false, ipocrite, ale mișcării woke, în stare să ajute Ucraina să fie o țară liberă și tare. Și să furnizeze protecție eficientă de amestec rusesc.

Ce are, ce n-are Republica Moldova?

Are o imagine excelentă. Poate nemeritat de bună, în Vest.

Dar Moldova n-are popor acasă. N-are armată. Nici arme suficiente.

Are servicii secrete aparent net mai bune decât cele românești. Dar e loc de mai bine.

Și n-are destui bani. Căci, vorba lui Trump, banii tind să realizeze chestii. Și le realizează nu doar în Orientul Apropiat.

E Moldova prea mică pentru ca să se poată apăra?

Ei, aș! Nici pomeneală.

Finlanda și Israelul au dovedit cu asupra de măsură că și țări mici se pot apăra de dușmani mari și foarte mari.

Dacă vor. Dacă manifestă curaj. Dacă reușesc să-și păstreze intacte democrațiile, nu să le lase să se erodeze. Dacă izbutesc să se organizeze bine, sunt și viteze, și harnice, fac eforturile necesare dezvoltării tehnologice și apărăii, nu se lasă descurajate, dezbinate, manipulate în exces și nu-și permit conduceri lașe, smintite, descreierate.