Vă mulțumim că ne citiți în număr tot mai mare! Avem nevoie în continuare de sprijinul dvs. Jurnalismul independent e mai important decât oricând, vă rugăm să îl susțineți printr-o donație.
Și-a bătut joc premierul israelian de președintele Statelor Unite? Știa Trump sau a fost luat prin surprindere de lovitura dură aplicată fabricilor iraniene de bombe atomice?
Reacțiile președintelui american sunt clare și lipsite de echivoc. Trump a amintit Iranului că i-a dat acum două luni ”60 de zile” ca să ajungă la un acord. ”Azi e a 61-a. Au poate, acum, o nouă șansă…”, a adăugat șeful executivului american.
E evident că Trump știa și a aprobat lovitura. E evident, între altele, și pentru că Israelul n-ar fi îndrăznit să-și efectueze operațiunea fără lumină verde din Washington.
Prea tare e dependența unei țări ca statul evreu, aflat în război de trei ani și jumătate împotriva unor inamici din 7 țări, e ajutoarele militare și financiare americane, în condițiile în care Israelul e serios grevat economic de efortul său militar, mai îndelungat decât oricând.
Pentru că Israelul are o armată de rezerviști, de cetățeni care trebuie sustrași economiei naționale, când e nevoie de ei pe front.
Dar opoziția de stânga, democrată, de peste ocean este devastată. La fel, mișcările progresiste antisemite din vestul Europei și liderii lor. Cum să explice oare ei succesul istoric al unor lideri de dreapta, ca Trump și Netanyahu?
Operațiunea militară israeliană prea a fost de succes și sunt prea mulți antisemiți în Partidul Democrat, pentru ca stânga americană să nu fie rău iritată și să nu încerce să-l zugrăvească pe președintele american drept ”un om forte foarte slab”, după cum s-a exprimat un activist al partidului democrat. Și să delireze despre o prezumtivă ”bruscare” și ”vexare” a lui Trump, de către un Netanyahu care n-ar fi ascultat de dorința pașnicului președinte american de a da prioritate negocierilor și de a se abține de la un bombardament asupra instalațiilor nucleare iraniene. Ori să nu încerce să relativizeze izbânda extraordinară a aviației israeliene și a serviciilor secrete ale statului evreu. De pildă, afirmând că programul nuclear iranian nu s-ar putea, chipurile ”opri” manu militari.
Adevărul e la antipod.
Doar manu militari putea fi oprit programul militar, nuclear, iranian. Și așa va fi oprit.
La fel, stânga antisemită, pro-teroristă, din Vest a exagerat masiv, cot la cot cu mullahii și cu ayatolahii forța militară iraniană.
Realitatea militară iraniană?
Jalnica ripostă iraniană a constat din 100 de drone doborâte toate în drum spre Israel.
Dar ar fi mare nevoie, acum, de ajutor american pentru lichidarea completă a programului nuclear iranian.
Dacă Teheranul ar avea un dram de minte în capul plin de islamism și de ură antisemită al unor ayatolahi precum Khamenei et comp, s-ar repezi să asculte de Trump și să anunțe negocieri și concesii radicale, în loc de răzbunări cumplite.
Or, n-are. Iar operațiunile militare israeliene vor continua probabil până la eliminarea amenințării.
Problema însă nu va avea o soluție durabilă decât dacă poporul iranian se ridică și alungă de la putere regimul islamo-fascist condus de Khamenei. O participare americană la efortul israelian ar avea darul extraordinar de a încuraja poporul iranian să se ridice și să pună capăt terorismului și totalitarismului islamist din Iran.