Iranul, dat jos de pe cal. Începutul sfârșitului Iranului islamist?

Ce-și face omul cu mintea lui smintită nu se mai desface. Iranul ayatolahilor era pe cai mari. Ce mari erau caii pe care călărea Khamenei!

Acum a reușit să unească în apărarea Israelului și SUA, și Marea Britanie, și țările arabe din Orientul Mijlociu, în frunte cu regatele Arabiei Saudite și Iordaniei. E un moment epocal.

Regimul său teocratic, islamist, stăpânea Orientul Mijlociu prin interpuși. Silise Arabia Saudită să vină la masa negocierilor. Edificase în Yemen un regim de teroriști și pirați Houthi. Stăpânea, prin Hezbollah, Libanul, și prin milițiile teroriste șiite Irakul și mare parte din Siria. Gărzile Revoluționare iraniene fuseseră transformate de Khamenei într-o oștire de teroriști și de pirați, care furau vesel navele circulând în Strâmtoarea Ormuz. Khamenei încălecase parțial până și executivul american. În loc să țină piept și să descurajeze acest regim terorist, teocratic și totalitar, administrația Biden îi aplicase limbile unui grețos program împăciuitorist, învățat de pe vremea lui Obama, și îi deschisese Iranului accesul nemeritat la multe miliarde de dolari.

Iranul își vindea impenitent petrolul în China, având bani destui să pună de o industrie militară redutabilă, care producea și livra nepedepsit, sub ochii forțelor anglo-americane, drone pentru uzul Rusiei lui Putin și utilizarea lor în tentativa de genocid anti-ucraineană a Kremlinului.  

Apoi, Israelul pare să se fi apărat de generalii teroriști iranieni din anexa ambasadei Teheranului de la Damasc, care coordonau toate activitățile grupărilor teroriste anti-israeliene din Irak, Siria, Liban și Yemen. În mod cât se poate de legitim, anexa a fost bombardată, doi generali ai teroristelor Gărzi Revoluționare fiind uciși dimpreună cu subalternii lor direcți care tocmai se sfătuiau cum să omoare cât mai mulți evrei. Iranul s-a simțit călcat pe bătătura piciorului ayatolahului din scara șeii armăsarului său mare. Teheranul a amenințat cu o lovitură de anvergură. A fost avertizat ferm de americani și de israelieni să se abțină: cei din urmă au atenționat teocraticul regim că agresorii vor fi bombardați pe propriul teritoriu, dacă declanșează de pe el un atac în contra statului evreu.

În mod normal, Iranul islamist ar fi trebuit să-și bage mințile în cap. Dar cu sminteala pseudo-mesianică a unui regim teocratic nu te pui. În seara zilei de mare ghinion pentru regimul Khamenei de la 13 aprilie 2024, Iranul a lansat sute de drone spre Israel. Apoi, trei valuri succesive de rachete de croazieră. Aviațile israeliană, americană și britanică au decolat spre a le doborî.

Nu e clar, cu ce urmări. Regimul iranian ar trebui acum să fie dat jos rapid și de pe ultimul ponei jigărit. Ar trebui făcut să regrete mai repede decât a putut bănui vreodată insolența și trufia declanșării unui atac direct, anti-israelian, după ce a provocat războiul din Gaza și suferințele lui nesfârșite prin interpușii lui jihadiști din fâșie, care au comis la 7 octombrie 2023 un masacru antievreiesc fără egal, de la Holocaust încoace.

Dar m-aș mira mult să aflu că SUA n-au exercitat ample presiuni în ultimele zile asupra Israelului, pentru ca premierul Netanyahu să nu cumva să ordone o bombardare de amploare a obiectivelor militare și a uzinelor, centralelor și instalațiilor nucleare persane.

De altfel, în noaptea de sâmbătă spre duminică s-a auzit că Iranul ar fi anunțat la ONU, ”că atacul asupra Israelului ar fi fost un răspuns la evenimentele din Damasc și că, după valul de drone și rachete de croazieră lansate spre Israel sâmbătă noapte, ”chestiunea poate fi considerată încheiată””.

Ba uite că nu poate fi considerată astfel. Israelul ar trebui să ignore orice eventuale avertismente americane și să distrugă fabricile de armament, cazărmile Gărzilor Revoluționare și, mai ales, amenințarea atomică a Iranului. E o ocazie unică.

Întrucât poporul iranian dă de ani de zile semne clare să fie de partea Israelului împotriva torționarilor și asasinilor iranienilor de la Teheran, o lovitură decisivă dată de Israel regimului ar putea pecetlui soarta lui Khamenei și a regimului său banditesc și totalitar.

Caii mai, deveniți brusc mici sub bombele israeliene și sub biciul iranienilor, ar dispărea cât ai zice pește de sub șaua ayatolahului și ale teroriștilor lui din Gărzile Revoluționare.

Israelul ar trebui să ignore eventualele avertismente americane și să distrugă fabricile de armament, cazărmile Gărzilor Revoluționare și, mai ales, amenințarea atomică a Iranului. Întrucât poporul iranian dă de ani de zile semne clare să fie de partea Israelului împotriva torționarilor și asasinilor iranienilor de la Teheran, o lovitură decisivă dată de Israel regimului ar putea pecetlui soarta lui Khamenei și a regimului său banditesc și totalitar.

E, incontestabil, un moment istoric, un început poate epocal. Un război ar putea dura mult. Dar amenințarea nucleară iraniană ar dispărea. Iranienii și-ar regăsi meritata libertate și râvnita democrație. Rusia și China și-ar pierde un aliat prețios, producător de drone și de petrol. Beijingul și-ar îngropa deocamdată planurile de invadare a Taiwanului.

Rusia și China și-ar pierde un aliat prețios, producător de drone și de petrol. Beijingul și-ar îngropa planurile de invadare a Taiwanului. Spațiul asiatico-pacific s-ar calma. Rusia ar găsi mai puține resurse spre a pune în pericol Ucraina. Circulația comercială s-ar restabili în Marea Roșie. Libanul s-ar vedea eliberat de Hezbollah. Gaza, de Hamas și de Jihadul Islamic. Antisemitismul și-ar reduce sensibil decibelii pe toate meridianele. Orientul Mijlociu ar deveni scena păcii arabo-israeliene. Lumea s-ar liniști. Pacea s-ar reinstala pe glob. Dacă vrea și poate Israelul, acesta nu este un vis.