Război la Belgorod. Ce-a fost în mințile decidenților ucraineni și occidentali?

După trei zile de ”eliberare a regiunii ruse Belgorod” cele două părți își numără bobocii, morții și răniții. Rușii pretind a fi omorât 70 de ”sabotori”. Ucraineni, se înțelege. Corpul Voluntarilor ruși, precum și mai obscura Legiune a Libertății Rusiei neagă pierderile.

Ucraina (pentru uzul cancelariilor occidentale) nici usturoi n-a mâncat, nici gura nu-i miroase. Kievul neagă orice implicare. Dar e clar că a jucat un rol cheie. Bine că l-a jucat.

Îngrijorat e în schimb Vestul elitelor ”educate” progresist în universități de Ivy League, întoarse axiologic pe dos de ”lungul marș” marxist ”prin instituții”, propus cândva de Gramsci.

Factorul occidental

Aceste elite și-au luat prea multe decenii lumina de la Moscova, ca să mai iasă lesne de tenebre și să înțeleagă că nu mai trebuie să mizeze pe regimul Putin nici acum, nici după un război care nu mai e gestionabil nicăieri. Nici la Moscova, nici la Kiev sau Varșovia și nici măcar la Washington.

Pentru că după aproape un an și jumătate de război se vede clar că ura mutuală (și tentativa de genocid la adresa Ucrainei) au luat proporții efectiv existențiale și nu vor mai permite, probabil, o pace negociată. Va trebui așteptată epuizarea uneia din tabere. Iar cea ucraineană nu va fi lăsată de Vest să se epuizeze.

Dar Vestul nu-i dă Ucrainei nici instrumentele necesare să învingă, de vreme ce nu-i furnizeză (încă) armele și muniția trebuincioase întru lansarea cu succes a unei contraofensive bucurându-se de rezervele obiligatorii ale unei campanii decisive, de foarte lungă durată și, mai grav, în răspăr cu dreptul internațional, îi cere Kievului să se abțină de la atacuri pe teritoriul Rusiei.

Condiționarea armelor occidentale de imunizarea teritoriului rus e nu doar ilegală, din unghiul dreptului internațional, e pernicioasă în cel mai înalt grad din perspectiva luptei ucrainene. În interesul căreia este întinderea până la rupere a liniilor de comunicații ale armatei ruse. Care nu poate fi permanent peste tot. Și care are un imens teritoriu și un regim infect de apărat.

Considerente tactice ucrainene

Lipsa efectivelor, a unui arsenal ucrainean suficient și absența acțiunilor de comando pe teritoriul rus, pe care acest blog le-a calificat de mult drept necesare, a permis mercenarilor Wagner să beneficieze de condițiile necesare să înainteze la Soledar și Bahmut și să cucerească teritorii tactic și mai ales strategic importante.

Atacurile de la Bolgorod sunt revanșa unui morcov mare. Unul introdus adânc în interioriul minții putiniste. Acest morcov pune capăt, deocamdată, imunității prezumate a teritoriului agresorului. Operațiunea din Belgorod demonstrează conducerii de la Moscova că Rusia e, securitar, mai vulnerabilă decât crede pe propriul teritoriu.

Concomitent, conducerea ucraineană încearcă să convingă Kremlinul, că și mercenarii ori înlocuitorii lor din Bahmut sunt tot mai periclitați de riscul încercuirii în flancurile orașului,astfel încât cotropitorii să înceapă să fie înclinați să-și retragă unitățile avansate din teritoriile ocupate, spre a întări o tot mai vulnerabilă apărare a teritoriului rus și a ținuturilor cucerite.

Căci e știut că Rusia (și Belarus) au de apărat frontiere cu Ucraina lungi de aproximativ trei mii de kilometri.

În plus, asemenea operațiuni ofensive, costisitoare în materie de imagine pentru un dictator care mizează pe renumele său de cuceritor, au nu doar scopul, evidențiat neobosit de propaganda Kremlinului, de a îndulci gustul amar al pierderii Bahmutului, ci și de a scutura, trezi și înfricoșa poporul rus. Care se credea foarte departe de conflict și s-a trezit în ultima decadă a lunii mai că nu mai poate fi sigur deloc că va rămâne scutit de ororile războiului pe propriul teritoriu. acum chiar va avea motive de a protesta.

Că Moscova a înțeles mesajul reiese din comunicatul foarte belicos al lui establishmentului militar. Ministrul rus al apărării, Șoigu, a amenințat că Moscova va răspunde pe viitor ”prompt și extrem de dur” unor atacuri precum cele efectuate în Belgorod. Potrivit lui Șoigu, ”în operațiunea antiteroristă” ar fi fost ”uciși peste 70 de membri ai unităților naționaliste”. Nimic din ce afirmă Moscova nu e credibil. În schimb, e garantat că un comunicat redactat în acest ton documenteză puternica nervozitate a regimului Putin.

Chestiuni de viitor

Problema pentru Ucraina rezidă pe de o parte în repetarea cât mai eficientă și în adâncime a unor astfel de acțiuni, iar pe de alta, în dezamorsarea îngrijoarea elitelor apusene.

Care fie se tem și de propria lor umbră, nu doar de bomba atomică a Rusiei, fie, vanitoase la culme fiind, se mai amăgesc, parțial, că pot controla, prin pârghia și șantajul armelor, un conflict care a scăpat de fapt de sub controlul tuturor, inclusiv al lui Putin, declanșatorul său în mare măsură iresponsabil.

În plus, ucrainenii au nevoie rapidă de succese militare palpabile, care, pe de o parte, să facă uitată foarte jenanta înfrângere de la Bahmut, iar pe de alta, să demonstreze lumii și, mai ales, propriei populații, că armata lui Zelenski e capabilă de reale progrese în recucerirea teritoriului ei ocupat.