Se ivesc detalii ale operației de război psihologic rusesc care i-a determinat pe americani să-și distrugă reputația cu rușinea de plan de ”pace” de 28 de puncte (reduse între timp la 19).
Șmecherul emisar al Kremlinului, Kirill Dimitriev, un intim al lui Putin, i-a aburit pe Steve Witkoff și pe Jared Kushner la Miami, din octombrie, relevă New York Post.
Moscova, care e clar că nu vrea pacea, l-a luat apoi prin surprindere pe șeful diplomației americane, Rubio, scurgând planul către jurnaliști, astfel încât să pară că lista de revendicări și doleanțe ale dictatorului, un agresor și criminal în masă, ar fi un plan ”american”.
Sau ”ruso-american”. În fapt, nu e decât încercarea lui Putin de a nimici Ucraina prin intermediul unor State Unite fraierite și smintite, care pendulează precum cetățeanul turmentat între extrema stângă și cea dreaptă americană, și-a pierdut nordul și s-a predat ticăloșiei totalitare rusești, de parcă a-i ceda lui Putin i-ar aduce lui Trump un loc călduț și glorios în cartea de istorie. În realitate, îl face iremediabil de rușine și pe el și proiectul său de refacere a unei ”Americi mărețe”.
Mai îngrijorător chiar decât narcisismul fără leac a președintelui american, cel ahtiat de premiul Nobel pentru Pace și de un fotoliu în paradis, e lupta dintre un Rubio totuși responsabil și gașca izolaționistă, antisemită, putinistă și de extremă dreaptă, din care face parte, sau către care înclină, vai, vicepreședintele Vance.
Pentru că J.D. e moștenitorul desemnat al actualului președinte și ar putea prelua peste trei ani șefia Casei Albe. El dă semne că are mari probleme de adecvare a judecății sale politice.
Sunt de notat pe de o parte ușurința cu care Witkoff și Kushner (precum și Vance) s-au lăsat păcăliți și convinși de Putin prin intermediul trimisului Moscovei, precum și, pe de alta, punctele asupra cărora a ținut să insiste Dimitriev la Miami. Puncte, care spun totul despre adevăratele intenții ale Rusiei.
După cum citim în foarte bine informatul New York Post, Kremlinul a stăruit ca Ucraina să nu poată accede la NATO și să-i fie reduse masiv forțele armate, două puncte indicând cât se poate de clar intenția Moscovei de a-și asigura lumina verde din America, pentru o viitoare reluare a invaziei și o desființare fără rest a Ucrainei independente. Căci doar apartenența la NATO, sau armate eficiente și suficiente pot descuraja poftele anti-ucrainene ale Moscovei.
Întru îndulcirea hapului amar administrat oficialităților din Washington, mai-marii Rusiei putiniste l-au momit pe Trump cu bani. Au semnalizat Statelor Unite dorința încheierii de acorduri economice care să faciliteze afaceri bilaterale rentabile.
Frunza de smochin acoperind rușinea nudității diplomaților americani care s-au lăsat prostiți în mod jenant de ruși o reprezintă afirmația că ar fi încercat, de bună credință, să câștige bunăvoința Kremlinului, fără să abandoneze complet Ucraina. Ceea ce ar reclama concesii și compromisuri tuturor. Or, fostul ministru ucrainean al apărării, Rustem Umerov, chemat și el la Miami, le-a explicat lui Witkoff și Kushner că planul lor favorizează Rusia.
Dar în presă, dezinformatorii Kremlinului au scurs minciuna, potrivit căreia Umerov ar fi aprobat planul. În speță capitularea țării sale.
Rubio ar fi aflat de detaliile rușinosului proiect (de încoronare a agresiunii și invaziei Rusiei prin capitularea Ucrainei) abia la 18 noiembrie, în timpul vizitei la Washington a liderului saudit Mohamed bin Salman. După care le-ar fi spus unor senatori republicani că planul în 28 de puncte e, în esență, unul rusesc. Și această informație s-a divulgat, determinându-l pe umilitul Secretar al Departamentului de Stat să ascundă stânjeneala și ocara politicii externe americane, dezmințind că știrea ar fi autentică. Deși e cât se poate de clar că era autentică.
Dată fiind căderea și dezonorarea Americii și ușurința cu care administrația Trump admite să se lasă prinsă în toate cursele și capcanele întinse de războinicii psihologici ai Kremlinului și ai aliaților islamiști și chinezi ai Rusiei lui Putin, e clar că Vestul e într-un pericol imens.
Pericolul e cu atât mai mare, cu cât Europa a lăsat ultimii 11 ani și, mai ales cei aproape 4 scurși de la cotropirea întregii Ucraine, fără să ia măsurile necesare înarmării și consolidării economice europene și întăririi rezistenței ucrainene, necesare descurajării agresiunilor Rusiei. Cu America potențial de partea Moscovei, goliciunea și neajutorarea Europei, obsedate să condamne legitimele măsuri de apărare ale Israelului împotriva altei agresiuni teroriste și totalitare, inspirate de Kremlin și declanșate de aliații lui Putin, sunt înspăimântătoare.
Ar fi însă greșit să se condamne în bloc și fără drept de apel eforturile occidentale și americane de aplanare a războiului ruso-ucrainean. Și Ucraina e aproape de epuizarea resurselor ei, iar fără armele americane ar putea deveni o pradă ușoară. E clar că Europa trebuie să se consolideze rapid, refăcându-și nu doar potențialul defensiv militar, menit să descurajeze Rusia, ci și pacea internă prin eliminarea pericolului islamist și câștigarea războaielor psihologice, antioccidentale, purtate de ani de zile de alianța puterilor totalitare.
Dar NATO și Bătrânul Continent nu se pot lipsi încă de America și de administrația Trump. Cum nu se pot lipsi nici de ajutorul informațional și militar israelian. Cel din urmă a ajutat esențial la dejucarea unor recente tentative de atentate teroriste islamiste, iraniene și ale Hamas, filiala palestiniană a Frăției Musulmane, în Austria, Germania și Danemarca.
Poate se aude la Berlin și la Bruxelles.
Descoperă mai multe la Platformă de jurnalism independent
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.