În fața scrutinului de duminică: Republica Moldova e în mare pericol

Își va păstra Republica Moldova stropul de independență dată de orientarea ei actuală spre Europa? O va acapara Putin? O va băga în buzunar, prin vot cumpărat ori smintit în favoarea alianței pro-ruse, federația ruscistă, care a invadat, imperialist și genocidar, Ucraina vecină?

Iată chestiunea esențială a scrutinului legislativ de duminică. Vor da basarabenii lumină verde reînglobării, pe model georgian, a Moldovei în imperiul putinist? Dacă vor avea mintea de pe urmă a românului, vor evita s-o dea, vor ocoli cu oroare așa-zisul ”Bloc Electoral Patriotic”, BEP, care e vândut Moscovei, dar a știut să confiște noțiunea de patriotic (așa cum putiniștii au furat termenul de ”suveranist”.

Dacă au minte, moldovenii vor vota PAS și alianța pro-europeană.

Puțini moldoveni și români înțeleg însă just pericolul. Puțini îl intuiesc în întreaga lui dimensiune. De o Rusie ruscistă se va scăpa probabil, pe viitor, și mai greu decât de cea comunistă, de faimoasa Uniune Sovietică a tătucii Stalin, idolul actualului potentat de la Kremlin.

Or, această Rusie ruscistă, pentru care Republica Moldova face parte din ”Russki Mir” și care controlează chiar și acum două din regiunile țării – Transnistria și Găugăuzia –  va desființa tot ce-a mai rămas intact din identitatea românească, moldovenească a basarabenilor. Care vor fi probabil încălecați, înrobiți și rusificați accelerat de minoritarii ruși din republică. Șefa statului moldovean, pro-europeana Maia Sandu, a acuzat Rusia recent că a cumpărat până la 300.000 de voturi. Nu puțini vor opta pentru Rusia și pentru că s-au lăsat spălați pe creier.

Una din problemele cele mai spinoase e slăbiciunea actuală fără precedent a Europei. E surmenajul unui Vest apărat încă, de bine de rău, de Ucraina. Acest Vest e umbra Occidentului de odinioară. E un Apus laș încă, în parte, față de Moscova și sfâșiat interior de o bătălie pentru viitorul civilizației și al democrațiilor, scindat de efortul ajutorării Kievului și de explozia de antisemitism și anti-sionism, ca și de varii oștiri de inamici ai Occidentului.

Vrăjmașii democrațiilor liberale apusene le subminează în slujba Rusiei, Chinei, Qatarului, Turciei și Iranului, pe de o parte, dar le anihilează și din interior, în serviciul extremei stângi și a islamismului imigrat pe de alta.

Toți acești potrivnici lasă Vestul fără aer și din cauza sufocantei încleștări dintre progresismul pseudo-religios tot mai radical cu dreapta religioasă și conservatoare care a demarat, în America, un soi de Reconquista, o revoluționară campanie de recucerire creștină. Ea s-a manifestat plenar la funeraliile publice dedicate martirului creștin Charlie Kirk, răpus de un extremist de stânga în SUA. La fel, și-a făcut apariția la Londra, la o recentă demonstrație anti-imigraționistă mamut, expresie a crescândului protest civic împotriva sugrumării libertăților în numele antioccidentalismului de extremă stânga.

În aceste condiții, la Bruxelles, alegerile din Moldova sunt urmărite cu mare și justificată angoasă. O teamă, o anxietate pe bună dreptate mai intensă decât oricând.

Vestul, care nu mai câștigă de peste trei sferturi de veac războaie și cu atât mai puțin pe cele hibride, psihologice și de propagandă, dar s-a obișnuit să piardă teritorii acaparate de Rusia, are toate motivele să tremure.

Pentru că, după ce l-au încurajat decenii la rând pe Putin, guvernele de stânga vest-europene au înțeles că trebuie să-și intensifice eforturile de a apăra ce n-a încăput încă, precum Georgia, în buzunarul Kremlinului, dar nu par să aibă vlaga necesară să întreprindă ce-ar fi nevoie spre a ține Rusia la respect.

Altfel ar fi autorizat de mult doborârea nu doar de drone, ci și de avioane militare rusești care încalcă tot mai agresiv spațiul aerian al statelor europene. Și ar fi silit țări, precum Turcia, Ungaria și Slovacia să renunțe la insolentele lor importuri de petrol din Rusia.  

Și totuși, moldovenii care țin la demnitatea, libertatea și prosperitatea Moldovei, nehotărâții și cetățenii ei din Diaspora, care ar avea motive să protesteze împotriva multor neajunsuri din patrie și din Vest, ar fi înțelept să opteze pentru Europa, iar nu pentru răzbunare și protest, deci pentru Rusia. De ei, în primul rând de diasporeni va depinde direcția în care o va lua țara. Pentru că pro-rușii sunt acum majoritari în interiorul Republicii.

Dacă o va înghiți nesătulul de la Kremlin prin intermediul blocului socialist-comunist și cu ajutorul infect al altor trădători, niciun ”protestatar” nu și-ar mai putea ierta votul pro-rusesc în veci.