Îmi pare că s-a mântuit. Și mântuirea n-avea cum să fie ”rea”, cum pretind extremiștii, pacifiștii, împăciuitoriștii, antisemiții. Și nu putea să nu aibă și o dimensiune spirituală. E ceva neîndoielnic mistic, ceva indubitabil divin în eliberarea de amenințarea genocidului nuclear planând asupra Israelului și a lumii iudeo-creștine.
Și-anume, în zilele, săptămâna și luna din calendar, în care evreii din imperiul persan au primit permisiunea, acum 2 milenii și jumătate, să se apere de un Hitler/Khamenei antic, pe nume Haman.
Ce uluitoare coincidență. Una care ne apropie de narațiunea biblică în izbăvirea și binecuvântarea pogorâte asupra lumii libere prin antanta dintre evrei și creștinii americani, reflectată în ceea ce președintele Statelor Unite, Trump, a afirmat a fi înțelegerea sa fără rest cu premierul statului evreu. Pe care l-a numit ”Bibi” Netanyahu. Bi-bi, un soi de B2.
Iată doi lideri la fel de virulent detestați ca Mordehai, omul disprețuit și urât de moarte de teroristul Haman, cioplitorul spânzurătoarei supradimensionate, pregătite pentru victima sa evreiască, de care avea să atârne însă, până la urmă, trufașul ucigaș antisemit.
Știu. Se tem mulți, că dictatorul rus, care comite un genocid în numele zeilor săi ortodoxiști, ar putea avea dreptate, iar bombardarea instalațiilor nucleare iraniene ar fi împins lumea spre mari pericole. Și în buza unei confruntări nucleare. Dictatorul, speriat și necăjit de ce-i pățesc aliații, minte sfruntat. Lumea nu-mi pare în preajma apocalipsei, ci net mai bună decât a fost înainte de primele bombardamente israeliene și americane.
Înseamnă că lumea liberă nu se va mai confrunta cu primejdii? Câtuși de puțin. Dar mântuirea inițiată de niște bombe și rachete nimerind în potențialele bombe atomice ale marilor maeștri ai atacurilor cu rachete, are toate șansele să inaugureze finalul campaniei declanșate de genocidul inițiat de interpușii teroriști ai Iranului în Israel, la 7 octombrie 2023. Ea nu va fi însă completă și durabilă, fără eliberarea poporului iranian. Și a celui încă ocupat, ucrainean.
Încoronarea războiului global, actual, va fi pacea pe care o va aduce eliberarea popoarelor israelian, iranian și ucrainean și înfrățirea dintre iudei, musulmani și creștinii dezbinați de fundamentaliștii persani și de revoluția islamistă, ori de cea ortodoxistă, în numele unui Dumnezeu interpretat de extremiști blasfemic, ca unul care ar iubi violența și crima, zisă, fals, ”martiriu”. Ca Unul ce s-ar desfăta, chipurile, în cultul morții în care se complac orbiții, violenții, torționarii, ucigașii.
De parcă potopul lui Noe nu ne-ar fi lămurit că El urăște violența și nedreptatea. Și că iubește adevărul, dreptatea, buna înțelegere și pacea.
Descoperă mai multe la Platformă de jurnalism independent
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.

Dom Iancu, primul lucru, va vad optimist, si eu sunt. E un pas mare spre inainte. Mare bucurie!
Mai e o negura deasupra si pe asta Bibi nu are cum s-o nimiceasca ca pe precedentele, Dumnezeu sa-l iubeasca. E nemernicul de putin, capula tuturor celor rele, omul negru. 🙃
Va urma timpul lui cat de curand.
Sunt optimist, dar nu-mi pace încetarea prematură a focului, dom Robert.
Interesant, sper sa nu va inghiesui Dom Iancu. Pare ca putin isi spala mainile. Cred ca nu mai are nimic in ele, saracutzu.
https://www.wsj.com/world/russia-putin-israel-iran-trump-4c89855e?mod=WSJ_home_mediumtopper_pos_4
Nu-și spală mâinile, dar n-are nici resurse, nici chef să se pună cu SUA, pe care le amenință (cu succes) pudelul său, Medvedev.
Pudelul deja si-a inghitit cuvintele.