Realitatea paralelă. Pe fronturile războiului ideologic și psihologic

Vă mulțumim că ne citiți în număr tot mai mare! Avem nevoie în continuare de sprijinul dvs. Jurnalismul independent e mai important decât oricând, vă rugăm să îl susțineți printr-o donație.

(Din ciclul: Realitatea paralelă, relatare din ospiciul nostru global (VII) Sau 6 motive ale alienării totalitare)

După patru zile de schimburi de focuri israeliano-iraniene, antisemiții, inițial șocați de curajul Israelului de aborda frontal regimul iranian și de anemia evidentă a mullahilor, s-au regrupat și atacă în trombă.

Alături de ei sunt cu trup și suflet stângiștii aliați ai islamiștilor. Căci bătălia dintre terorism islamist genocidar și civilizație care a cuprins recent și Iranul se derulează pe varii paliere, interesându-i îndeaproape pe progresiști. Pe scurt, pe lângă duelul militar al rachetelor, dronelor și avioanelor, căruia va fi greu să i se pună capăt fără dislocări de trupe terestre și un regim change, zboară la joasă înălțime și proiectilele războiului ideologic, propagandistic, psihologic.

Sfaturi pentru păstrarea sănătății mintale a oamenilor onești

Războiul psihologic le dă de furcă și multor oameni inteligenți. Nu puțini sunt la capăt cu nervii. Nu sunt toți experți în Orientul Apropiat. Dar, cu cât sunt mai inteligenți, cu atât văd, simt, intuiesc mai clar că sunt masiv mințiți și dezinformați, terorizați și smintiți de ideologi și propagandiști, ca și de experții războiului psihologic, dar nu știu cum să facă față barajului dezinformator și să-i răspundă adecvat.

Unii își prind urechile căzând în capcana doctrinarilor fanatici, care-i angajează în futile conversații, furându-le lor și celor dragi lor timpul și energia.

Nu cădeți în această capcană, (ademenitoare, pentru că mulți vor să-și etaleze cunoștințele și să-i convingă pe ignoranți) devenind, involuntar, victimele operațiunilor de furt de timp și de energie, de spălare pe creier și de smintire generală. Operațiuni demarate sistematic de dușmanii Vestului, ai democrațiilor liberale, ai Americii și ai Israelului, întru promovarea intereselor totalitare.

Cui i se cuvine rezerva și tăcerea. Și cui nu

Le poți flutura fanaticilor susținători de mișcări și teorii totalitare și-un tramvai. Nu-i vei convinge în veci de justețea argumentării tale, oricât de logic ai articula-o și ai prezenta-o, oricât de evident adecvată realității ar fi argumentația ta. Pentru că pe marxiști, naziști, legionari, islamiști, fanatici woke, toți antisemiți, realitatea nu-i interesează. Îi interesează exclusiv acapararea puterii, fie prin vot, fie cu forța.

Rezervă-ți timpul și energia, a căror nimicire este unul din țelurile propagandei și războiului psihologic, pentru simpatizanții mișcărilor și regimurilor extremiste care nu sunt cantonați complet în narativul totalitar, conspiraționist și antisemit, mai au încă îndoieli și mai sunt, deci, deschiși într-ooarecare măsură argumentelor și adecvării lor la realități, la istorie nerevizionistă și la fapte.

De ce se aruncă mulți în capcană? Șase cauze ale smintirii totalitare

De ce cad mulți în cursele întinse de ideologi totalitari, de falși mesia, de izbăvitori impostori și alți conspiraționiști, cel mai adesea antisemiți? De ce se lasă mulți prostiți de marxism, de ultranaționalism și de antisemitism?

1) Mai întâi, pentru că, resentimentari și speriați de urmările propriilor pofte și fapte rele, speră în salvarea promisă de ademenitori. Și aderă la ea cu zel religios. Și anume, cu atât mai ferm și incasabil cu cât teoria conspirației vândute de falsul mesia și de agitpropul lui îndeplinește mai vârtos rolul de religie surogat.

2)Apoi, pentru că teoria cu pricina, oricât de găunoasă ar fi, le dă neofiților senzația că ar ”ști”, când ei sunt de fapt niște imbecili ignoranți.

3)În al treilea rând, pentru că-i face fericiți și se simt minunat cu senzația de a nu fi idioți utili ci, chipurile, ”mai-știutori”.

4)În al patrulea, pentru că, aderând la o credință pe care fabricile de trolli și de postaci o înfățișează ca și cum ar fi de masă și foarte larg împărtășită, imbecilul frustrat scapă de povara propriei sale ființe eșuate. Greutatea insuportabilă a naufragiului său în viață dispare brusc, o dată cu libertatea, cu răspunderea și cu personalitatea masificatului adept fanatic al noului totalitarism.

5) În fine, pentru că nu suportă presiunea și silnicia de grup, așa-numitul ”peer pressure”, exercitate dureros asupra celor care îndrăznesc să mai gândească și să crâcnească.

6) Last but not least, joacă un rol important varii forme de frică, teamă, angoasă, lașitate și intimidare. Sau teroare. E, între altele, frica de pierderea familiei și a patriei politice, prin anulare culturală și socială. E și teama de pierderea jobului. Sau a suporterilor și următorilor.

Resimte acum o frică de acest tip euro-deputatul de stânga Nicu Ștefănuță. El și-a șters o postare după ce a stârnit un ”shitstorm”, un scandal mediatic pe Reddit și TikTok.

Ștefănuță, precaut, se afirmase ostil premierului israelian, pentru a clama apoi, temerar, realitatea. În speță, că regimul islamist de la Teheran e unul ”sinistru”, iar căderea lui ar fi un lucru bun, căci Iranul ne amenință pe toți, nu doar pe ucraineni și pe israelieni. Perfect adevărat. Dar atât i-a trebuit, că i s-a sărit, retoric, la beregată și s-a văzut anulat cultural. Iar el, ca mai toți progresiștii al căror Dumnezeu sunt masa și progresul, pare a fi cedat nervos, deși, cum s-a văzut repetat în ultimul deceniu, prăbușirea sa nu-i va aduce vreodată iertarea.  

Tactici ale promovării alienărilor de către adepții mișcărilor totalitare

Eric Hoffer a descris excelent căderea la partid, cum o numea Belu Zilber, alias Andrei Șerbulescu. Antisemiții și aliații lor susțin, în genere cu un aplomb și o insolență demne de o cauză mai bună, aberațiile cele mai mari. Pentru că obrăznicia și agresivitatea pot ține de argument la naivi și se sperie lumea.

Reciclarea metodei s-a tot petrecut în Vest, în ultimul deceniu, prin mișcarea woke. Care nu s-a abținut decât o vreme de la violențele tot mai numeroase din prezent, implicând atacuri marxiste de felul împușcării ”anticapitaliste” a tatălui de familie Brian Thompson, șeful unei Case de Asigurări de Sănătate. Sau tentativele de asasinat asupra lui Trump. Ori violențele de la Los Angeles și cele din epoca manifestațiilor de după uciderea lui George Floyd.

Tactica zbieretelor combinate cu teroare au aplicat-o și comuniștii în România, din 1945, ori naziștii germani, înainte și 1933, până la prăbușirea regimului hitlerist. O aplică de altfel, de aproape o jumătate de veac, și propaganda islamistă a Iranului mullahilor. Ai cărui complici afirmă că ”Iranul n-a atacat pe nimeni din secolul al XIX încoace”.

Nu, serios?

Dar ce-i cu războiul Iranului prin interpuși cu Arabia Saudită în Yemen? Dar ce-i cu oștirile lui teroriste din Irak și până în Yemenul șiiților Houthi, în care Iranul apără un sistem al barbariei și pedofiliei, care face ca bărbații să-și poată lua neveste de 8 ani, nu de 18 sau 28? Cum au susținut ayatolahii cu arme, bani și omoruri regimul criminal în masă al alawitului clan condus până de curând, la Damasc, de Bashar al Assad, care a fugit recent în Rusia?

Am mai auzit-o, între varii enormități și pe asta, o mostră de antisemitism subtil: ”Israelul are dreptul de a se apăra, dar ar fi chipurile ilegal acest război din punctul de vedere al articolul 51 al Cartei ONU, pentru că ”nu” i se s-ar susține pasămite ”caracterul preventiv”. Halal.

Păi oare cum să nu se susțină, după anunțul repetat al intenției iraniene fățișe a anihilării Israelului, cuplat cu atacul deschis al interpușilor săi teroriști din Liban, Yemen și Gaza asupra statului evreu, precum și cu avertismentele tot mai acute ale AIEA. Toate acestea luate separat și împreună, spun totul despre zona din care emana marea amenințare la adresa păcii din unghiul de vedere al oricui nu caută nod în papură exclusiv micii democrații evreiești. Căreia i se aplică veșnic standardele duble, tipice pentru luările de poziție antisemite.

Se articulează, mai nou, și întrebarea cu privire la loviturile chirurgicale ale Israelului, prin care se sugerează, subtil, minciuna genocidului mult invocat, dar imaginar, din Gaza. De ce trage Israelul lovituri chirurgicale în Iran, dar în Gaza situația e ”altfel” și ”se nivelează”?

Situația nu e altfel, doar că Hamas a inclus strategic, ca armă de război, moartea unui număr cât mai mare de civili din neamul propriu, îndărătul cărora teroriștii se ascunde, astfel încât statul evreu să fie condamnat și izolat internațional, pe bază de numere mari de civili uciși. Care, în măsura în care există realmente, sunt însă victimele Hamas, nu ale Israelului. În Iran, comandanții oștirii teroriste stau separat de civili.

Dacă interlocutorul propagandistului antisemit și antioccidental demontează toate pseudo-argumentele și dadarismele agitpropului anti-israelian, fanaticul adept al totalitarismului reîncălzește supa gătită de Hitler, de Stalin și de comuniștii europeni. Se sapă adânc și se extrage din lada de vechituri a istoriei un episod izolat, scos din context și interpretat astfel încât să cadă americanii rău. Căci mantra care ține la mulți, după sute de ani de antiamericanism european și oriental este: ”America este de vină” (de pildă pentru debarcarea regimului iranian al lui Mozadeh în anii 50).

Ca și cum de-atunci încoace nu s-ar mai fi întâmplat nimic.

---