N-a trecut o zi de când uraganul Milton a distrus o substanțială parte din Florida, după ce, la începutul lui octombrie, s-a abătut asupra Americii furtuna ”Helena”.
Rău înfuriata Helena a ucis pustiit sud-vestul SUA și nu doar Florida, ci și vaste porțiuni mai ales din Carolina de Nord, dar și din Georgia și Virginia, înainte ca și mai furiosul Milton să doboare ce lăsase ea intactă.
În peisajul mediatic american se vorbește mult de tradiționala ”surpriză a lunii octombrie”. Perplexitatea cu pricina desemnează evenimente neașteptate, influențând, în luna a zecea anului, atât de puternic știrile presei, încât schimbă radical peisajul politic și modifică, adesea, rezultatul așteptat al alegerilor prezidențiale de la 5 noiembrie.
Surpriza acestui an ar putea fi modul în care s-a acționat și s-a reacționat la aceste uragane la vârful politic al SUA și al statelor federale, la FEMA (Agenția SUA pentru managementul situațiilor de urgență), precum și subiectul zecilor de miliarde necesare reconstrucției. Toate acestea constituie un amalgam care, după eșecul democraților în dezabterea ”vicepreședinților”, Vance și Walz, ar putea da lovitura de grație campaniei electorale a vicepreședintei Harris.
Cel puțin în anumite regiuni, americanii sunt foc și pară pe administrația Biden Harris
Pentru că, în urma pustiirilor provocate de primul ciclon a izbucnit o uriașă controversă despre ajutorarea sinistraților. Pentru care FEMA nu mai are destui bani ”spre a face față necesităților în restul sezonului cicloanelor”, după cum a susținut ministrul de interne Alejandro Majorkas, reluat de Axios, New York Post și de restul presei americane.
Majorkas ar trebui să știe foarte bine despre ce vorbește, căci ministerul său deține jurisdicția asupra Agenției FEMA.
Instantaneu, criticii administrației de stânga de la Washington au atras, în contextul uraganelor, atenția asupra costurilor exorbitante ale cazării și întreținerii imigranților ilegali, în condițiile în care imigrația s-a cvadruplat sub Joe Biden și Kamala Harris, iar FEMA și-a folosit fondurile ”pentru a aloca, din toamna anului 2022, 1,4 miliarde de dolari abordării crizei migrației”. Încât a rămas fără destui bani. După cum nota, între alte surse, New York Post. Și asta, chiar dacă a primit recent 20 de miliarde de la Congres, pe termen scurt.
În urma ciclonului Helena, care s-a năpustit ucigaș asupra Americii la 26 septembrie, guvernatorul statului Georgia, Kemp, a criticat cu mare asprime reacția administrației Biden-Harris. Autoritățile în frunte cu Biden au declarat inițial a fi în situații de urgență doar 11 comitate ale ținutului, în care furtuna ucisese 25 de oameni, pentru ca, după o săptămână, numărul comitatelor să crească la 41. Din 90 de comitate sinistrate. Or, doar declarațiile prezidențiale de dezastru autorizează FEMA să accepte cereri de ajutorare a zonelor sinistrate și să furnizeze fonduri destinate reconstrucției.
Politicianismele Kamalei
Au urmat furioase dezmințiri ale puterii, ale Partidului Democrat și ale presei de stânga care o susțin vehement pe Kamala Harris. S-a spus că ar fi vorba de ”dezinformări”. S-a afirmat că FEMA ar avea fonduri suficiente. S-a mai susținut că n-ar fi dat banii ca să aplaneze criza migrației (una edulcorată, dar clar pricinuită de actuala administrație Biden-Harris, care a iscat-o, revocând imediat după accesul la putere deciziile administrației precedente, Trump). Șamd.
Dar tema imigrației și a visteriilor publice golite spre a fi investite în aplanarea crizei n-a mai părăsit spațiul public. Întrebată de un jurnalist de stânga la emisiunea postului tv CBS, ”60 de minute”, dacă a fost o greșeală că nu s-a îngrădit din capul locului migrația și dacă n-ar fi trebuit intervenit mult mai rapid, iar nu după 3 ani, (după ce valul imigraționist s-a mărit de patru ori), Harris a dat din colț în colț. Evitând să răspundă clar, ea afirmat că imigrația ar fi fost ”înjumătățită” sub ea. (Ceea ce ar însemna, logic, că, tot sub ea, s-a dublat față de numărul celor imigrați sub Trump).
Realitatea este că pretinsa ”înjumătățire” e un mit, susținut doar de faptul că actuala administrație americană a legalizat rapid, prin varii subterfugii legale și administrative, o mare parte din imigranții intrați în masă ilegal în țară. Așa că imigrația, care a luat proporții colosale din 2021, inundă în continuare Statele Unite. După ce și-a atins apogeul ultimilor patru ani nu în 2022, sau 2023, ci, sub Harris, în ianuarie 2024. Și ei i se dăduse sarcina de a rezolva problema.
Realitatea
Alta nu i s-a dat. Și totuși a eșuat. Iar ca să-și acopere eșecul dă vina pe Trump, pe Congres și pe refuzul republicanilor de a susține un proiect de lege democrat care nu rezolva, cu adevărat, chestiunea.
Cine plătește pentru casa și masa acestui număr absolut record de nou-veniți, din care nu puțini delincvenți? Contribuabilii americani. Statul. America în fruntea căreia e Harris. O țară căreia nu-i merge, economic, prea bine, trecută printr-o inflație fără precedent în ultimele decenii, aflată și în ochiul ciclonului geopolitic iscat de abulia și de împăciuitorismul administrației Biden-Harris în fața unor tirani ca Putin, Xi și Khamenei, din care doi sunt principalii vinovați pentru agresiuni și războaie în Ucraina și Israel. Tirani care au stat cuminți în anii președinției Trump.
Încât imigrația debordantă și necontrolată, acceptată și promovată chiar de varii decizii adoptate de Biden și Harris, ca și de autoritățile democrate, nu e singurul subiect care, în ciuda interviului la un post tv de stânga, fervent susținător al democraților și critic al republicanilor, a determinat-o pe vicepreședintă să se împleticească și să se piardă.
Ori să scoată din ea obișnuitele salate de cuvinte înșelătoare sau flagrant mincinoase. Harris s-a împotmolit și în refuzul de a numi un aliat puternic, asaltat pe 7 fronturi de dușmanii islamiști ai Americii și Israelului, ”un aliat puternic”. E vorba de premierul Netanyahu. Iar asta în ziua în care statul evreu și Statele Unite comemorau un an de la cel mai amplu masacru terorist, islamist, antisemit, palestinian, din istoria genocidelor de după Holocaust.
Atitudinea ei ostilă față de liderul legitim, democratic ales, al unicului stat de drept și al singurei democrații liberale din Orientul Apropiat și Mijlociu e bizară și contraproductivă, de vreme ce, în majoritatea lor, americanii sunt pro-israelieni. Dar nu e o surpriză. Căci Harris e o și mai înflăcărată adeptă a religiei anti-Netanyahu, decât Joe Biden și stânga din SUA.
Zvonuri, conspiraționisme. Și un reality check la bursele de pariuri
Harris a mai pretins că, ”dacă Trump ar fi fost la Casa Albă, rușii ar fi fost la Kiev”, reîncălzind astfel, sugestiv, vechea ciorbă a dezinformării practicate de stânga sub titulatura de ”Russiagate”.
E vorba de o teorie a conspirației care a fost demascată ca falsă între altele de incapacitatea procurorului federal și șef al FBI, Robert Mueller, de a găsi în doi 2 ani de investigații asidue dovezi pentru acuze privind relația Putin-Trump, scoase din burtă de inamicii politici democrați ai președintelui republican. Pe care stânga l-a învinuit obsesiv, convenabil, conspiraționist și contrafactual, că n-ar fi ajuns la putere decât cu ajutorul lui Putin. Iar nu prin alegeri corecte.
Kamala încearcă să relanseze peste ocean aceste acuze, vehiculate intens mai ales în Europa.
Incompetența retorică, inconsistența ei fără leac, speculațiile, erorile și salatele ei de cuvinte, pe care insistă să le reproducă tot mai frecvent la televiziunile prietene, pe măsură ce realizează că nu stă cine știe ce grozav în sondaje și caută publicitatea presei, nu doar că n-o ajută pe Kamala. O distrug, pe măsură ce dă tot mai frenetic interviuri și gafează fără oprire, după ce a tăcut îndelung, săptămâni în șir, refuzând interviurile, de frică să nu cumva să greșească.
Or, după fiecare interviu, îi scade perceptibil cota la bursa de pariuri. Și bursele de pariuri nu s-au înșelat în ultimii 64 de ani decât de două ori, când favoriții pariorilor au pierdut lamentabil în fața lui Jimmy Carter. Și a aceluiași Donald Trump.