America scufundată în zahăr pudră. Și fără urmă de presă critică

Campania electorală a Kamalei Harris merge șnur. Nu pentru că Harris ar fi ori s-ar dovedi competentă. Ori simpatică. Iar opțiunea ei pentru Tim Walz ar fi fost o idee bună. A fost catastrofală, dar numai dacă adversarii politici ar fi în stare să profite de monumentala gafă a Kamalei Harris de a-și demonstra slăbiciunea în fața extremei stângi antisemite din partid și de a opta împotriva unui guvernator excelent, popular și realmente moderat, dar evreu, și în favoarea unui extremist de stânga mincinos, impostor și dezastruos ca guvernator.

Dar ne-evreu.

Replici jurnalistice inexistente. Și contraatacuri conservatoare inadecvate

Republicanii din jurul lui Trump nu par să fi găsit însă, pentru fostul președinte, linia optimă de atac, în condițiile în care noul adversar politic e  o femeie de culoare și orice critică e cotată instantaneu în rețelele de socializare și o presă-agitprop ca ”misoginism” și ”rasism”. Singurul care s-a distins e J.D. Vance, care i-a găsit principala bubă lui Tim Walz.

În răstimp, presa main-stream cu pretenții, gen WP, NYT, MSNBC, etc, se arată definitiv, integral și complet arondată și obedientă democraților. Ca atare, evită, de trei săptămâni încoace, să ridice capul și să pună orice întrebare de substanță candidatei democrate.  La posturile tv și în ziarele stângii radicale se ocolește orice chestiune politică, socială sau economică reală. Căci toate ar putea pune în dificultate cuplul Harris-Walz.

Se preferă, ca atare, trâmbițatul unor zilnice doze de fals entuziasm, precum și cuvintele cheie emise de strategi spre a mima un fățarnic optimism, spre a fi apoi repetate în spațiul public ca picătura chinezească.

Walz îl lansase pe primul, incriminând o presupusă ”bizarerie” a cuplului Trump-Vance. Guvernatorul Minnesotei mai preluase, din net, un fake news sub formă de glumă pornografică, despre challengerul său Vance, care a slujit 4 ani ca pușcaș marin în războiul din Irak. Despre Vance, rivalul său democrat a afirmat că ar fi făcut ”amor cu o canapea”. Hahaha!

Impostura lui Walz. Și alte mici sau mari neajunsuri

Or, Walz, un soi de ”ostaș în slujba țării”, a mințit că ar fi un veteran al războiului din Afganistan și ar fi fost pe front, în luptă. Căci n-a fost.

Cum a mințit și despre modul în care a plecat din armată. Pe care a părăsit-o, se pare,  ca să nu fie dislocat în Irak.

Aceste minciuni oribile, tipice pentru un cățărător, alpinist și arivist care nu se dă în lături de la nicio impostură, nu sunt cea mai mică problemă a bilanțului guvernatorului din Minnesota. Pentru că, vorba lui Lucian Blaga, ”te poți împodobi cu penele altuia, dar nu poți zbura cu ele”. Încât, la o privire critică, Walz se va prăbuși rapid din înaltul în care, ca să nu opteze pentru un evreu în stare s-o eclipseze, Kamala Harris l-a propulsat în inconștiența ei.

Îl vor ajuta să pice neajunsurile prea multe, enumerate de New York Post, ca să le pot relua integral. N-am reușit decât să aleg câteva din ciudățeniile carierei sale stranii, de extremist care se dă ”moderat”. Ele se pot trece în revistă in extenso, aici¹. Doar lectura lor, necum a le ascunde, ar da dureri de cap permanente și fără leac oricărui șef de campanie electorală. În condiții de democrație reală, cu jurnaliști critici punând întrebările necesare.

În fapt, bilanțul catastrofal al lui Walz, ca guvernator al unui stat în care, timp de trei zile încheiate, a asistat pasiv la punerea pe foc, de către revoluționari progresiști, maoiști,  a străzilor, firmelor și secțiilor de poliție ale capitalei sale, înainte de a solicita intervenția forțelor de ordine, ar trebui în sine să excludă orice victorie democrată în alegeri. Ca și povestea sa de amor nebun cu China comunistă.

De-ale Kamalei

La toate acestea se adaugă pericolul incomensurabil pentru pacea și securitatea nu doar în Orientul Apropiat, ci și în Europa, reprezentat de o administrație condusă de Kamala, care și-ar lăsa de izbeliște aliatul israelian, cum a sugerat ea când a părut să cedeze reprezentanților unui grup pro-terorist care amenință cu boicotarea alegerilor și cer un embargo militar anti-israelian. Acestora, Kamala le-a semnalizat un probabil acord de principiu, spunându-le că ar fi dispusă (ca președintă) ”să stea de vorbă” pe acest subiect (al embargoului de arme).

Unul impus mai nou, incipient, și de incapabilul guvern laburist britanic, îngenuncheat, parcă, în fața islamiștilor.

Culmea, antisemiții sunt singurii cu care Harris s-a angajat într-un dialog direct. (Și le-a semnalizat că e de partea lor, chiar dacă n-o spune deschis, dar ei ”să tacă din gură, dacă nu vor să câștige Trump”, după cum le-a sugerat ea.)

Căci, fapt fără precedent în istoria Statelor Unite, candidata e protejată de presă de parcă ar fi un bibelou de porțelan, oricând casabil. Iar Harris se rezumă să profite de cultul personalității pe care i-l fac propagandiști deghizați ca jurnaliști. Și să citească din când în când de pe un teleprompter. În schimb, Kamala n-a vorbit niciodată liber ziariștilor. N-a dat conferințe de presă, nici vreun interviu, n-a răspuns nici unei intervenții nepregătite în prealabil de slugi obediente, în trei săptămâni de când, fără să fi fost aleasă, candidează la funcția supremă. Una pentru care a dovedit repetat și cu asupra de măsură că nu e pregătită.  

În schimb, de rățoit la alții știe bine să se rățoiască. ”Acum vorbesc eu”! a țipat Kamala Harris, repetat, ca să se apere de confruntări, judecăți critice și contestări. În plus, știe bine să și mintă. De pildă când a ascuns senilitatea lui Biden. Și când a repetat în fața unui ziarist de stânga, acum câțiva ani, gogorița că, în singura ei misiune serioasă, ca vicepreședintă, de a rezolva problema lipsei de control la frontiera cu Mexicul, ar fi fost la graniță. Kamala și-a repetat apoi minciuna. Căci nu fusese.

Mințitul frumos ca drog și strategie electorală

E un fapt, că popoarele care se confruntă cu probleme realmente mari, cum sunt cele create de ideologia woke, o doctrină antiamericană, anti-ocidentală, neo-rasistă, anticapitalistă, antisemită și anticreștină, sunt rareori dispuse să reziste ispitei de a se lăsa mințite frumos.

Motiv pentru care mulți americani preferă confruntării cu realitatea dură și amară, creată de administrația Biden-Harris, pusul mâinilor pe ochi, pe urechi și pe buze în raport cu faptele și cotizatul la lozincile difuzate periodic, orwellian, de căpeteniile campaniei democrate. Din unghiul cărora totul e ”bizarerie republicană”. În schimb, de partea democrată ar domni ”bucuria”, ”desfătarea”, ”entuziasmul” și ”consensul”, căci problemele SUA ar fi ”dispărut”, iar Barbie de culoare a preluat o lume scufundată în zahăr pudră roz. O lume care e cât se poate de sigur că așa roz și dulce va rămâne în veci pururi, spre a se îndrepta în valț către progres și spre mesia, de vreme ce la pupitru e diriginta ”competentă” și ”omniscientă”, Harris, secondată de păcăliciul jovial, bizar, dascăl de școală nouă, Tim Walz.

În condițiile unei prese dedate minciunii colectiviste, progresiste, nu e de mirare că 33% din americani l-au dat pe Joe Biden, potrivit CNN, ”câștigător” în disputa tv în care Trump și senilitatea l-au distrus pe actualul președinte. Cu o asemenea presă demnă de sovietici, sub  Brejnev, sau de cea românească sub Ceaușescu, e greu ca americanii să fie edificați în timp util, mai ales dacă republicanii continuă să întârzie deșirarea urzelii romantice democrate țesute în cultul personalității lui Harris, prin clarificatoare ieșiri la rampă.  

---

1. Bizarerii la pătrat. Nefăcutele stranii ale lui Tim Walz, desemnat de Kamala să-i fie vicepreședinte dacă ea ar câștiga alegerile. Walz a devenit notoriu cu declarația că Donald Trump, alesul său pentru vicepreședinție, J.D. Vance, și ceilalți republicani ar fi ”bizari”. New York Post evidențiază bizareriile din contul foarte încărcat al lui Walz. Ca guvernator al statului Minnesota, Walz a ordonat să se plaseze tampoane menstruale în toaletele băieților. Ca dregător democrat al cărui partid se autoproclamă apărător al democrației, Walz a acceptat ca el și șefa lui să ajungă să concureze pentru președinție fără alegeri democratice preliminare.
   
   Walz a asistat cu mâinile în sân, timp de trei zile, cum era demolată și incendiată capitala statului său, Minneapolis, înainte de a chema Garda Națională să facă ordine în orașul distrus în timpul revoltei rasiste, de extremă stânga, organizate de teroriștii marxiști ai BLM. Tot Walz a abandonat o circă de poliție luată cu asalt și incendiată de teroriștii de extremă stânga. Cărora le-a tolerat faptele ca să nu ”prigonească” răsculați ”având în spate generații de durere”. Deși bate retoric toba ”libertății”, Walz ”a fost cel mai autoritar guvernator american în timpul pandemiei. Unul care a luat timp de 15 luni măsuri dintre cele mai draconice de restrângere a libertăților civice. Tot el a creat un oficiu pentru turnătorii ale vecinilor în Minnesota, menit să strângă delațiunile vecinilor în timpul epidemiei de covid. A introdus în acest context pandemic cenzura. Tot el a semnat legi permițând mutilarea genetică a adolescenților fără consimțământul părinților și a autorizat despărțirea celor din urmă de copiii lor, dacă nu erau de acord cu tratamentul hormonal și schimbarea de sex pe cale chirurgicală. Bizareriile lui Walz nu se opresc aici. Guvernatorul Minnesotei a adoptat o lege nouă a orientării sexuale din care a eliminat o excepție privind pedofilia”. Până și un deputat transgender a denumit legea ”o splendidă ciudățenie”. 
   
   Conform New York Post, Minnesota a devenit ”Mecca avorturilor” efectuate inclusiv în luna a 9-a. În plus, Walz e îndrăgostit de China, unde și-a petrecut luna de miere și pe care a vizitat-o de circa 30 de ori, căsătoria lui având loc pe 4 iunie, ziua brutalei înăbușiri în sânge, în 1989, sub șenilele tancurilor comuniste, a florii studențimii chineze, care milita pentru democrație în Piața Tien An Men din Beijing. Pentru Walz ”socialismul unuia este buna vecinătate a celuilalt”. 
   
   Bizareria maximă: Walz l-a certat pe Trump pentru încălcarea legii, în timp ce el a prezidat un stat în care s-a delapidat în voie, sub ochii săi, iar numărul delictelor penale a luat liftul. ↩︎