Israelul e avertizat, sfătuit, consiliat. I se bate obrazul. E avertizat. Săptămânal. Zilnic. Ceas de ceas. Minut de minut. De la ONU, din Washington, de la Berlin, de la Paris. Și din Londonistan. De te și miri de unde. Și de te și miri pentru ce.
Dar cine sunt sfetnicii? Dar cine sunt avertizorii lui de integritate? Dar ce fac ei, de fapt?
E timpul să-i examinăm. Un pic. Și să analizăm ce fac, de fapt, israelienii, de sunt așa de atent monitorizați. Dar și cele 11 învățături de bază predate în universitățile de elită americane, înainte ca fericiții studenți să le absolve cu brio.
Stânga și Partidul Democrat – apărătorii ”săracilor”? A se slăbi
Mario Torres, un portar hispanic, a încercat să apere clădirea Hamilton Hall a universității Columbia de vandalismul fiului ”student” de 40 de ani al unui miliardar care locuiește într-un palat de 3,5 milioane de dolari. În ripostă, Torres, lăsat singur să apere Hamilton Hall de absenta securitate a Universității, a fost luat ostatic de pro-teroriștii ”studenți” pro-palestinieni, susținuți de congresmena somaleză, antisemită, Ilhan Omar, și de partidul ei democrat de extremă stânga în frunte cu Joe Biden. Acum, bietul portar latino-american, tatăl traumatizat crescând doi copii, se teme că nu poate reveni la lucru, pentru că îl detestă extrema stângă islamistă și rectoratul Columbiei, care le-a cedat simpatizanților Hamas.
Aceasta este acum stânga progresistă, americană, a președintelui Biden: partidul rasist, antisemit, pro-terorist al miliardarilor albi, zis ”Democrat”, care-i oprimă pe imigranții hispanici și de culoare, pentru că aceștia din urmă sunt oameni normali, care încearcă să apere clădirile publice ale unei universități și ale unei democrații liberale atacate de rasiști, antisemiți și antiamericani.
Iată partidul elitei albe care a susținut-o pe Hillary Clinton în campania ei pentru președinție, când nevasta de elită a fostului președinte și-a exprimat disprețul față de americanii simpli, alegători ai dreptei republicane, numindu-i pe cetățenii de rând ”deplorables”, în speță inși ”regretabili”, vrednici de toată desconsiderarea.
Victimele civile ale armatei americane
Exponenții politici ai Partidului Democrat, ca și exponenții stângii europene, au insolența de a da de sus generoase lecții de democrație și de purtat război israelienilor. De pildă cum să facă să evite victime civile în Gaza (unde Hamas abuzează de oamenii luați ostateci și transformați în scuturi umane). Or, ziarul britanic Guardian a publicat nu de mult un articol numărând victimele civile ale SUA. Nu, nu sutele de mii de la Hiroshima și Nagasaki.
Doar zecile de mii din ultimele 2 decenii ale războaielor purtate de militarii americani de la mega-atentatele teroriste ale islamiștilor al Qaidei comise la 9/11 în SUA. Care, raportate la totalul populației, s-au dovedit de 10 ori mai puțin asasine decât ale jihadiștilor Hamas și ale teroriștilor Jihadului Islamic palestinian de la 7 octombrie 2023 în Israel. Potrivit Guardian, și-au găsit moartea, scuipată de atunci de arme americane, între 22.000 și 48.000 de civili.
În 2019, aviația americană a bombardat nuntași afgani. Bilanțul? 40 de civili uciși.
În Jerusalem Post, Micah Halpern evocă racheta Hellfire, care costă 150.000 de dolari, lansată de o dronă americană super-sofisticată de tip Predator, spre a pulveriza un cioban sirian mult urmărit de forțele Pentagonului în nordul patriei sale, pentru că niște analiști idioți ai CIA l-au confundat pe țăranul de 53 de ani cu un activist al teroriștilor al Qaida.
Ucigașilor americani le-a luat un an întreg ca să-și asume funesta eroare. Da, e adevărat că păstorul n-a fost omorât intenționat. În război se mai comit și erori. Dar n-ar fi cazul să se aibă o oarecare înțelegere și pentru victimele neintenționate ale militarilor israelieni?
Tot Micah Halpern amintește de cei 10 oameni, inclusiv 7 copii, omorâți în Afganistan, sub Joe Biden, în 2021, când forțele americane care credeau că bombardează teroriști au aruncat în aer automobilul unui afgan ce-i ajutase, riscându-și viața, pe militarii SUA, să supraviețuiască în mediul ostil atacat la baionetă de masele de islamiști talibani.
Drept răsplată, n-a fost scos din Afganistan, ci omorât împreună cu întreaga sa familie.
Pentagonului i-a luat luni și luni de zile de analize laborioase ca să-și recunoască greșeala.
Nu o jumătate de zi, ca Israelului când a bombardat angajații unui ONG de distribuire a alimentelor în Gaza, care fuseseră confundați, în condiții de război nocturn, cu teroriștii.
Pentru că și Israelul și SUA, ori alte democrații, se feresc din principiu să-i confunde pe combatanți cu civilii, așa cum fac lejer și cu necesitate teroriștii.
Dar în loc să aplice jenați politica ciocului mic, ca tot omul care se știe cu musca pe căciulă, oficialii americani se dau mai catolici decât papa în materie de sfaturi adresate statului evreu. Stat despre care ofițeri predând războiul urban la Westpoint, (Academia militară americană), ori fostul comandant al trupelor britanice din Afganistan, admit că e țara a cărei armată are cele mai puține victime colaterale la activ din războaiele tuturor timpurilor.
Alte specimene de fățărnicii și filistinism acut
Aceasta nu e, desigur, unica mostră de ipocrizie cruntă, de care dau dovadă oficialii occidentali când se raportează de foarte sus la ceea ce li se par a fi ”pigmeii” israelieni.
Sau evrei. E pur și simplu siderant cum însuși președintele Biden se simte îndreptățit să adauge invariabil avertismentelor sale împotriva antisemitismului apeluri similare contra unei prezumtive ”islamofobii”, care, ciudat, omite să se manifeste de la 7 octombrie încoace în SUA. Dar care e aruncată retoric în față, întru deturnarea discursului, de către oficiali de stânga și extremă stânga prefăcut îngrijorați, ca să fie echivalată cu antisemitismul, sugerându-se că de vină pentru presupusa ”ură” nejustificată pe musulmani (fie și absentă de pe străzile americane) ar fi, chipurile evreii, israelienii, sioniștii, ori susținătorii lor.
Cum se face credibilitatea presei zob
Nu mai puțin uluitoare e obrăznicia unor oficiali germani și europeni, sau ong-uri care pretind să apere libertatea presei, dar o îngroapă. De pildă când admit închiderea, în Germania și alte țări europene, a unor oficine de propagandă, spionaj și dezinformare, ca Russia Today sau Sputnik, dar cer imperativ Israelului, din nou, de sus, să nu ”cenzureze” presa, închizând bastionul de agitprop al Hamas și Frăției Musulmane care este Al Jazeera. Ca și cum n-ar ști că Al Jazeera practică propaganda islamistă a stăpânilor ei din Doha.
Ce e și ce face Al Jazeera? Postul tv e cotat în statul evreu a fi al inamicilor teroriști, împotriva cărora Israelul poartă război după mega-masacrul și violurile în masă comise de jihadiști în octombrie 2023. Canalul tv din Qatar ignoră acele crime în masă, amenință securitatea statului evreu și uită să reproducă punctul de vedere al taberei israeliene, din a cărei țară transmite știri intoxicatoare, false, exaltând terorismul islamist, în timp ce e doldora de minciuni ale teroriștilor și plin până la refuz de comentarii manipulatoare.
Cu toate acestea, sindicatul jurnaliștilor germani, DJV, aflat la cheremul extremei stângi sau al antisemiților de la Berlin, vede brusc libertatea presei (israeliene) ”în pericol”, uitând de cea germană și de canalele și comunicațiile ostile, rusești, închise în Germania. Ca și cum sindicatul n-ar ști că Al Jazeera practică propaganda islamistă a stăpânilor ei din Doha. Nu altfel s-a articulat și ONG-ul ”Reporteri fără frontiere”, făcându-se plenar de rușine. Căci reporterii fără limite afirmă, delirant, că jurnalismul israelian ar fi integral ”în pericol”.
Asta, în timp ce parte mare din presa occidentală acreditează existența unei echivalențe morale și a unei simetrii false între teroriști islamiști asasini și violatori în masă și o democrație violată și supusă genocidului. Una care e evident că protejează viețile civile ale inamicilor ei, dar i se cere totuși, apodictic, să respecte o ipotetică ”proporționalitate”. Când nu i se reclamă să renunțe la dreptul ei de a se apăra de fanatici asasini și barbari, care au ales, din senin și neprovocați agresiunea, dar sunt protejați de aliații lor neo-marxiști.
Ce sunt toate aceste mostre de ipocrizie cruntă? Ce săvârșesc ele?
Filistinismul elitei politice și culturale apusene livrează în serie probe ale unei sordide neclarități morale și ale idioției etice. În cel mai bun caz. În cel mai rău, sunt dovezi ale antisemitismului și superbiei progresiste, ca și ale orbirii ideologice neo-marxiste. Ele se află la baza confuziei de valori și a degringoladei axiologice, alcătuind platforma de lansare a smintirii Vestului și a războaielor globale contemporane.
Nu cred că, în absența lor, s-ar fi produs agresiunea Rusiei lui Putin în Ucraina și a teroriștilor islamiști, interpuși ai Iranului ayatolahilor și Gărzilor Revoluționare, în contra statului evreu, unul din pilonii din linia întâi ai democrațiilor liberale și ai civilizației iudeo-creștine.
Confuzia etică, orbirea ideologică, prostirea intelectuală și smintirea emoțională pun în pericol nu doar libertatea presei (incapabilă să mai distingă binele de rău) ci alimentează și marea zăpăceală globală, pe care se bazează dictatorii ca să omoare în masă cu impunitate.
Mă miră confuzia, prostirea, smintirea cu pricina?
Defel, de veme ce scriu despre prăbușirea în tâmpenie stângistă a universităților americane de mulți ani de zile, avertizat fiind de o carte din anii 80 semnată de nemuritorul Allan Bloom: The Closing of the American Mind. Ce-a produs ”ocluzia minții americane” în universitățile cotropite de neo-marxism, antisemitism, rasism antialb, fanatism anti-creștin, și idiosincrazie anti-heterosexuală?
Publicația americană Babylon Bee rezuma recent producția nemuritoare a universităților de elită ale SUA definind cele 10 mari învățăminte aduse acasă din campusurile, bibliotecile, sălile de seminar și aulele școlilor de Ivy League gen Columbia, Yale și Harvard, de absolvenții lor fericiți. Le reproduc mai jos într-o versiune vag modificată:
1. cum să plagiezi teze de licență;
2. cum să instalezi un cort standard, cumpărat de Soros de la Walmart pentru protestatarii antisemiți și pro-teroriști din universități;
3. cum să cânți în cor, repetând la nesfârșit melodia liderului;
4. cum să-i urăști pe oamenii ”răi”, aceștia fiind definiți ca ”răi” de Führer-ul protestatarilor absolvenți;
5. cum să omori la 100 de metri distanță cu duhoarea propriului corp;
6. cum să faci amor homosexual pentru Palestina, apreciat de oamenii din Gaza într-atât, încât să nu mai vrea să-i arunce pe amorezi de pe acoperiș;
7. cum să definești conflicte între țări pe care ești incapabil să le localizezi pe hartă;
8. cum să transformi o diplomă care te-a costat jumătate de milion de dolari într-o slujbă lucrativă de vânzător de cafea la suprapreț;
9. cum să tratezi bolile venerice contractate pe câmpul de luptă al campusurilor;
și 10: cum să-ți faci părinții să abandoneze dragile lor de valori de stânga, cultivate o viață, spre a vota pe vecie dreapta conservatoare.
La care aș adăuga eu:
11. cum să intri în serviciile secrete americane și, când nu le trădezi de-a dreptul Chinei, Rusiei și Iranului, să te arăți în stare să transformi comunitatea de intelligence într-o adunătură tâmpitizată de buimaci și de cretini.
Descoperă mai multe la Platformă de jurnalism independent
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
