Rezultatele primului tur al alegerilor franceze, cauze și perspective

Întrebarea la câteva minute înainte de exit polluri era: l-a ajuns oare din urmă Marine Le Pen pe președintele în exercițiu, Macron, pe care l-a talonat îndeaproape în ultimele săptâmâni ale unei campanii electorale la care liderul de la Palatul Élysée s-a crezut prea important ca să se coboare să participe la ea?

Răspuns al exitpollului întocmit de Opinionway: nu l-a ajuns. Rezultatele foarte provizorii și aproximative ale exit pollurilor: 29% pentru Macron (omul fără direcție politică), 24% pentru fosta dreaptă radicală, Marine Le Pen, devenită un soi de dreapta-stânga, 20% extremistul de stânga, Melenchon, 7% pentru noua dreaptă radicală, Zemmour, iar Precresse, centrista, prăbușită la 4,5-5% – înainte de a face, rușinos pentru conservatori și întreaga dreaptă, ceea ce prevăzuse Zemmour: a anunțat că-l susține în turul doi pe Emmanuel Macron. La fel a făcut și Melenchon.

Atât despre dreapta republicană. Care se dizolvă și se dezintegrează, practic, și va trebui să se reinventeze după acest naufragiu al unei candidate complet inepte și incompetente ca Valerie Precresse. Contrastează cu ea succesul radicalismului mult temperat al șefei Adunării Naționale, Le Pen, buna prietenă a Rusiei, decorată cândva de criminalul de război Putin, care nu se poate discuta fără să se abordeze doi factori în afara contraperformanțelor politice și economice ale unui Emmanuel Macron.

Acest președinte promisese acum cinci ani marea cu sarea, dar n-a livrat apoi nimic în afară de aroganță, discuții căciulite cu Putin, datorii exorbitante, inflație, declin economic și industrial, duritate față de protestari, eșecuri și politici esențialmente contradictorii, lipsite de orice linie clară și orientare strategică, dar potrivite să făgăduiască tuturor tot și chiar mai mult decât atât.

Scăderea puterii de cumpărare a francezilor i-a preocupat în final aproape mai mult decât orice pe alegători. Subiectul a devenit tema de căpătâi a șefei RN și a liderului extremei stângi, Melenchon. Amândoi au profitat din plin de adecvarea lor retorică la grijile de zi cu zi ale oamenilor. Care, de prea multe probleme financiare și de altă natură, au uitat puțin de problema islamismului radical și terorist, lăsând în offside mesajul antiimigraționist al lui Zemmour. Oferta lui (care a chemat la susținerea contracadidatei sale, Le Pen, în scrutinul de balotal nu se stinge, cu acest prim eșec, datorat, ca și succesul său inițial, unui mesaj dând impresia prospețimii și onestității antipoliticianiste, dar și senzația radicalismului, care nu câștigă alegeri.

În rest, alegătorii, marcați de insecuritatea generată și de stagflație și de războiul din Ucraina și-au manifestat clar disprețul față de stânga clasică și față de centrismul fad, palid și decolorat, preferând din furie, supărare, frustrare și frică ofertele schimbării, fie ele și radicale sau extremiste.

În același timp, o treime din electorat i-au oferit președintelui în exercițiu un scor suficient să ajungă în turul doi, semn că în epoci de criză și furtuni politice, economice și militare segmente electorale importante se tem să-și substituie căpitanul aflat pe punte deși știu că le conduce nava execrabil și că schimbarea lui s-ar putea, rațional, impune.

Dar pe mulți francezi i-au înspăimântat programele judecate drept insolite și extreme ale altor candidați, așa că, în fața ofertei naționaliste a lui Zemmour și a celei comuniste a lui Melenchon, au preferat, în majoritate, propunerile și narativele vide, dar judecate drept mai moderate, avansate de Macron și Le Pen.

Nimic din aceste propuneri și narative nu sunt de natură să-i liniștescă pe europeni. Franța riscă să continue să navigheze în derivă, între stânci populiste, în ape înșelătoare, învolburate de uri definitive, de clivaje și diviziuni ireparabile, indiferent cine va câștiga scrutinul de balotaj.

Alegerile nu sunt încă tranșate, chiar dacă Macron are, aritmetic, prima șansă, iar contracandidații săi principali, Pecresse și Melenchon au chemat la alegerea actualului președinte. Nu trebuie uitat că peste un sfert din electorat, dezabuzat și scârbit de candidaturi, nu s-a prezentat la urne.