Șefa CE, Ursula von der Leyen, a reacționat relativ rapid la incidentul în care, tot joi, platforma românească de extracție de gaze, Neptun Deep, a fost pusă în pericol. Potrivit ei, incidentul face parte dintr-o serie constituind ”o campanie tot mai intensă de amenințări”. Inutil de subliniat că are dreptate.
O dronă marină care nu era, potrivit MApN, ucraineană, dar era încărcată cu explozibil a fost distrusă de aviația NATO cu arma de la bordul F 16 românesc, la doar 80 de metri de platforma de gaze Neptun Deep. Platforma e primul mare proiect de gaze naturale offshore, de mare adâncime, din România.
Șeful MApN, Radu Miruță spus, fiind reluat de G4Media, că ”a fost creată o celulă de comandă la nivelul MApN, care a solicitat la nivel NATO preluarea comenzii la nivelul Armatei Române. În urma analizelor efectuate și în coordonare cu Președintele României, pentru a proteja viețile celor câteva sute de oameni care lucrau pe platformă și pentru securizarea infrastructurii critice, a fost luată decizia de distrugere a dronei. Pentru rapiditate, două avioane de vânătoare F-16 românești au fost ridicate de la sol, cu ordin de tragere. Drona a fost distrusă în siguranță…”
Radu Hossu nota pe pagina sa de FB că”Neptun Deep se află în zona economică exclusivă”, românească a Mării Negre, care nu ar fi ”protejată de NATO. Zona asta exclusivă se învecinează la nord și nord-est cu Ucraina. Doar că bucata de nord-est este de facto controlată de Rusia, fiind ZEE a peninsulei Crimea. Neptun Deep se ocupă cu extragerea de gaz și transformarea României în cel mai mare producător și exportator de gaze din Uniunea Europeană. Cine credeți că este cel mai afectat economic de acest lucru? Ați ghicit: Rusia”. Comentariul său evidențiază cui prodest, cui folosește atacul.
Cine l-ar fi putut lansa?
Potrivit comandorului în retragere Sandu-Valentin Mateiu, reluat de Adevărul, ”e foarte greu de crezut că o dronă maritimă ajunge în proximitatea unei platforme, unde există infrastructură critică, din întâmplare. Hai că putem spune cu resturile de la dronele aeriene, purtate de curenți, ar fi o situație. Atunci am avut și situația în care erau resturi de drone aeriene în derivă, în proximitatea platformelor, dar la fel și pe tot litoralul. Acum avem o dronă care nu este ucraineană, cu încărcătură, care apare în proximitatea platformei. De aceea, foarte probabil putem vorbi de o situație în care drona a fost condusă acolo. Ucrainenii au declarat că nu e a lor, așa că aparține unei terțe părți.…”
Există ceea ce se cheamă ”deniability”. Rusia poate nega, eventual, că a atacat platforma românească, afirmând de pildă că ucrainenii ar fi organizat o diversiune, că ar fi deviat drona cu mijloace electronice, că mânuitorii s-ar fi înșelat… Și câte și mai câte.
Dar Marea Neagră e o mare mare. Până la 80 de metri de un punct strategic cheie să se apropie ”din greșeală” o bombă navală dirijată din Rusia (dacă nu provenea din Ucraina)? Mai degrabă nimerești câte 6 numere câștigătoare în două extrageri succesive ale unei loterii.
Tacticile Moscovei
Rusia nu se rezumă să-și continue războiul fierbinte și hibrid, tratând statele NATO ca dușman, ci îl intensifică, spre a-i intimida și slăbi economic pe prietenii și aliații Ucrainei agresate, invadate și suspuse tot mai frecvent crimelor de război, întru compensarea usturătoarelor eșeceuri militare suferite de trupele Moscovei pe front.
Nu e exclus, pe de altă parte, ca atacul probabil rusesc asupra platformei Neptun Deep să fie un act de avertisment sau de represalii.
NATO a lansat recent o operațiune aeriană de amploare în regiunea din jurul enclavei rusești Kaliningrad, din Prusia orientală, implicând numeroase aeronave de recunoaștere și avioane de vânătoare americane, precum și neobișnuit de multe aparate de zobor anti-submarin atât în largul coastelor britanice, cât și în Marea Baltică.
E clar că Rusia, obișnuită, cum e, cu împăciuitorismul occidental, s-a simțit călcată pe bătătură de îndrăzneala Pactului defensiv Nord-Atlantic de a-și apăra interesele în fața unei Rusii avansate în inima Europei și a fostului teritoriu german, Königsberg, patria filosofului german Kant, rebotezat ”Kaliningrad” de bolșevicii lui Stalin. Ai căror urmași de la Moscova continuă să țină ocupată abuziv enclava, la fel ca insulele Kurile, aparținând Japoniei.
Lecțiile NATO
Fapt e că, până de curând, alianța nord-atlantică a fost, din păcate, excesiv de pasivă în reacție la provocări rusești.
Or, cât timp SUA și NATO refuză să ia în serios înțepăturile cu drone, rachete, submarine și flote fantomă ”rătăcite” ale Rusiei, Kremlinul se va simți încurajat și stimulat să-și continue operațiunile de intimidare a aliaților Ucrainei.
E bine că românii au acționat eficient și la timp. Dar protejarea flancului estc al NATO trebuie întărită.
E nevoie de o masivă sporire a măsurilor de apărare europene și americane și de alte riposte rapide și cât mai ferme la incidente de felul celui din Marea Neagră, care a amenințat să pună pe butuci importante interese strategice românești. Și e nevoie de represalii. Căci în lipsa lor, Rusia lui Putin ar putea să considere astfel de atacuri cu atât mai binevenite, cu cât sunt mai puțin costisitoare.
Dacă v-a plăcut acest articol, nu uitați că ne puteți susține printr-o donație.
Donați o singură dată
Donați lunar:
Alegeți suma:
sau puteți introduce suma pe care o doriți:
Vă mulțumim pentru susținere și încredere!
Vă mulțumim pentru încredere și susținere!
Descoperă mai multe la Platformă de jurnalism independent
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.