Avem pentru cine opta? Bineînțeles. Schimbarea e posibilă. Dar cea democratică, în stare să perpetueze libertatea românilor în securitate și prosperitate? Numai cu ea.
Ar fi o schimbare lentă, grea, anevoioasă. Dar schimbarea, incontestabil, s-ar produce, îmbunătățind perceptibil viața, societatea și destinul românilor. Care ar putea fi mândri în mod legitim de România, s-ar putea bucura din nou, din plin, de patriotismul lor.
Or, la bursa de pariuri era dată câștigătoare, la 48 de ore înainte de scrutin, cealaltă Românie, cea a cărei elită dezinforma, afirmând că la 5 decembrie vine Kennedy. N-a venit, firește. Ceea nu exclude ca asupra țării să se abată un tsunami.
Ce-ar fi votatul în favoarea unui mincinos de proveniență neclară, probabil securistă și legionară, care promite marea cu sarea, dar n-a dovedit niciodată că înțelege just realitatea înconjurătoare, că ar fi ceva de capul lui dincolo de bazaconiile debitate, că ar ști ce pretinde a ști, că e în stare de vreo realizare, că nu va duce țara de râpă?
Ce-ar fi opțiunea pentru apocalipsa României libere, democratice și europene, doar pentru că ne dorim schimbarea (mai ales când alternativa schimbării democratice e dată) sau pentru că ne-a apucat pofta de experimente colectiviste?
Nebunie. Tâmpenie crasă. Psihoză colectivă.
O atare schimbare ar duce la o ruptură revoluționară, dar ar fi și o probă de maximă iresponsabilitate.
Ar trăda idealurile celor ce s-au sacrificat pentru libertatea noastră, în 1989.
Ar greva relațiile nostre cu America lui Trump, (care nu e, majoritar, nici antidemocratică și nici antisemită) ar strica raporturile cu NATO, cu Vestul.
Ne-ar muta cu fața la Kremlin și în genunchi în fața celor ce ne-au luat Basarabia, Bucovina, Herța, tezaurul și libertatea.
Ne-ar întoarce și în ceaușism, și în cel mai negru capitol al istoriei naționale. Ar destabiliza România și ar costa țara enorm în materie de prosperitate, demnitate, și reputație internațională. De ce am face așa ceva? De ce ne-am aprinde, singuri, casa?
Pentru că suntem nebuni? Tâmpiți? Psihotici?
Pentru că ne-a prostit și smintit proprietatea partidul comunist chinez, TikTokul, împingând în față varii candidați plăcuți Moscovei și Beijingului? Poate pentru că ”ne-am săturat”?
Sau pentru că ne-am săturat de bine și vrem să punem de o sinucidere New Age, ca sectele pseudo-creștine de peste ocean?
Da, apucate de o stranie alienare, popoarele se mai scufundă uneori și singure în marasm. Nemții au făcut-o în anii 30 ai veacului trecut. Or, nu le-a fost bine deloc, nici în războiul declanșat de ei, atunci, dimpreună cu aliați români fasciști, elogiați și iubiți de extremistul care pretinde președinția, și nici timp de vreo 60 de ani, după dezastrul mondial provocat cu opțiunea lor din 1933.
Mulți români n-au învățat, spre disperarea compatrioților lor, această teribilă lecție. Sau n-au înțeles-o. Se arată ca atare gata și hotărâți să aleagă, veseli și entuziamați, drumul spre cataclism. Dacă-l va hotărî majoritatea, instituțiile democratice românești nu prea vor avea cum să reziste tăvălugului care va urma.
Dumnezeu cu mila
Mulți dintre entuziaștii adepți ai delirului, prostiei vag disimulate, ai putinismului, new-age-ismului, neo-legionarismului, vor plăti oalele sparte din propriul buzunar și cu propria lor viață distrusă.
Ce va fi? Ce va fi ales poporul. Hai să avem încredere în el.
Și să-l ajute Dumnezeu.
Descoperă mai multe la Platformă de jurnalism independent
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
