Cum a fost posibil? Pogrom și diversiuni la Amsterdam

Regele Olandei e devastat. Regele consideră, pe drept, că Țările de Jos i-au trădat pe evreii olandezi în timpul Holocaustului și i-au părăsit din nou, la greu, acum”.

Statuia Annei Frank din fața casei în care a trăit familia ei ascunsă de naziști la Amsterdam trebuie apărată de ură antisemită și de vandalism. E înconjurată cu un gard protector. Ceea ce nu-i împiedică pe mulți să viseze la reeditarea coșmarului prin care a trecut fetița înainte de a fi martirizată la Auschwitz. Doar pentru că era evreică.

Unde a fost poliția olandeză în timpul pogromului de după meciul de fotbal Ajax-Maccabi? Cum s-a ajuns ca israelienii să fie aruncați în canale?

Somaleza olandezo-americană Ajaan Hirsi Ali a stat mult timp în Olanda și e șocată, dar nu și surprinsă. Ea știe. Știe despre imigrația marocană din Țările de Jos. Știe că sunt zone în Olanda în care oamenii nu mai îndrăznesc de mult să intre. Că-și ascund sub șepci kippa-ua, sau stelele lui David de la gât, să nu fie văzute pe străzile țării europene a libertății, de odinioară. Și mai știe că forțele de ordine sunt pline ochi de islamiști. Sau de aliații lor de stânga.

Fapte și reacții

Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a condamnat excesele antisemite comise de gloate așa-zis ”pro-palestiniene”, de fapt teroriste, care, după o partidă a fotbaliștilor de la Ajax și Maccabi, au dezlănțuit azi noapte o vânătoare de evrei pe străzile Amsterdamului.

Filmele din net documentează excesele. E vorba de pietoni, israelieni sau nu, controlați dacă sunt evrei, de oameni loviți pe stradă cu piciorul, în timp ce zăceau, răniți, sau leșinați, pe jos, de altul lovit cu mașina, după cum se vede în înregistrări video. Și așa mai departe.

A fost pogrom, nu doar ”excese”. Pogrom în toată regula. Cu o zi înainte ca Germania să comemoreze pogromul național al celui de-al Treilea Reich, de la 9 noiembrie 1938, zis ”Kristallnacht”.

Premierul Olandei, Dick Schoof, a anunțat prepusa ”pedepsire” a făptașilor atacurilor antisemite, declanșate împotriva fanilor echipei israeliene, Maccabi. Atacuri pe care prim-ministrul le-a calificat drept ”complet inacceptabile”.

Pogromul din oraș se soldase cu rănirea a cel puțin zece oameni și dispariția altor zece. Nu mai puțin de cinci israelieni au trebuit spitalizați.

Poliția, care a arestat cel puțin 62 de persoane, se presupune că și-ar continua investigațiile spre a-i depista pe israelienii ale căror familii anunță pierderea contactului cu rudele lor. Dar ce face această poliție olandeză cu adevărat? Nu e clar. Dumnezeu cu mila.

Filmul debutului pogromului și ”ghid de întrebuințare” extremist

Nu e clar nici cum au început violențele. Adepți ai teroriștilor afirmă că microbiștii, fani ai Maccabi, ar fi ”asaltat arabi din oraș” și ar fi ”vandalizat steaguri palestiniene”.

Aceasta e regula și tehnica antisemiților. Ale tuturor extremiștilor politici. Se organizează să atace și să verse sânge. Nu uită să pregătească și să declanșeze, de regulă o operațiune clandestină, mistificatoare, care să le justifice fărădelegea. Și să dea vina pe victime.

Derulată sub steag fals și cât mai bine acoperită, diversiunea va conține obligatoriu o acțiune sau mai multe, precum cele declanșate de naziști în contra unei stații de radio de la Gleiwitz, în Polonia, spre a legitima invazia hitleristă și declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial, ca presupusă reacție la un imaginar ”atac inamic”.

Nu știm încă, exact, care e, de la un cap la altul, filmul evenimentelor, dar știm că sistemul a clacat. Știm că Olanda a clacat.

Autoritățile olandeze interziseră anterior locația, lângă stadion, a unei demonstrații pro-palestiniene, cerându-le manifestanților să se mute spre centru.

Oficialii israelieni avertizaseră, înainte de meci, autoritățile de la Haga, că se pregătesc violențe împotriva fanilor evrei. Dar poliția și-a pus palma în fund. Fanii israelieni n-au fost apărați.

Consecințe și ecouri

Azi, Israelul a trimis două avioane, spre a-i evacua pe cetățenii statului evreu de pe străzile olandeze, devenite scene de barbarie rusească de secolul XIX. Sau de măcel nazist organizat înaintea exterminării sistematice a evreilor europeni.

Președintele Israelului, Herzog, a reacționat la relatările martorilor oculari despre vânătoarea de israelieni de pe străzile Amsterdamului. Șeful de stat de la Ierusalim a calificat excesele de tip ”Kristallnacht 2” ale huliganilor arabi, musulmani și extremiști de stânga din oraș, strigând ”Free Palestine”, drept ”pogrom antisemit”. Noul ministru de externe israelian, Gideon Sa‘ar, a anunțat că va pleca în curând la Haga.

Evreilor israelieni din Olanda li s-au lansat avertismente oficiale, israeliene, să rămână în camerele de hotel, să nu iasă, să nu exhibe însemne evreiești.

Liderul olandez al principalului partid guvernamental, Geert Wilders, a declarat și el că e ”inacceptabil” ce se petrece pe străzile Olandei și a cerut deportarea ”gunoiului multiculturalist” care i-a atacat pe suporterii echipei Maccabi. ”Olanda a devenit Gaza Europei”, a spus liderul de dreapta, calificând violența antisemită a gloatei drept ”pogrom pe străzile Amsterdamului”. Și șefa diplomației germane, Baerbock, o consideră ”profund scandaloasă”. Baerbock nu se întreabă dacă nu și-ar fi putut petrece mai eficient timpul, irosit grotesc în vizite interminabile, perfect inutile, în Israel, spre a chema la ordine și a avertiza democrația liberală israeliană, care se apără de teroriști în Gaza, să ”respecte dreptul umanitar internațional”. Poate ar fi fost mai bine să viziteze Olanda vecină.

Catalizatori de terorism. Și explicația căderii Europei în islamism și fascism de stânga

Și mai aberant se comportă ONU. Condusă de un secretar general ca Antonio Guterres, care și-a articulat după masacrul de la 7 octombrie 2023 înțelegerea pentru teroriștii islamiști, justificându-le, indirect, crimele în masă, ONU n-a reușit decât să-și exprime ”îngrijorarea”.

Nicio condamnare. ONU, care sare ca arsă ori de câte ori IDF se folosește de arme spre a se apăra în Gaza, Liban sau Iran de teroriști și extremiști înarmați, ca și de patronii lor iranieni, condamnând Israelul la orice pas, nu reușește să condamne zilnic decât autoapărarea statului evreu, cel atacat din șapte direcții.

Ambasadorul israelian de la Berlin, Prosor, fost reprezentant al statului evreu la organizația mondială, a reliefat că ONU este o instituție profund anti-israeliană (citește, nota mea: antisemită). Pentru că la Națiunile Unite există trei standarde: unul pentru democrații, altul pentru dictaturi și o a treia pentru democrația liberală israeliană, pentru care ștacheta a fost fixată atât de sus că nu poate fi în veci atinsă. În rest, ”ONU se ocupă fără încetare de demonizarea și delegitimarea statului evreu”.

Iar guvernele statelor vest-europene au tăcut, ani de zile, la această odioasă discriminare. Elitele occidentale și-au exersat ipocrizia și duplicitatea, afurisind, oficial, antisemitismul, în timp ce închideau ochii sau promovau tacit discriminarea evreilor și la ONU, și în propriile societăți, și în presa controlată de ele.

În răstimp, și-au deschis larg, sub Angela Merkel, granițele pentru mase interminabile de tineri arabi și musulmani, care, sub protecția elitelor culturale și politice de extremă stânga, au schimbat compoziția demografică a țărilor în care au emigrat, importând masivă ură pe evrei. Una exportată în lumea arabă și musulmană mai întâi de naziști, prin Gestapo, iar apoi de KGB, Securitate, STASI, polițiile politice comuniste.

Așa au ajuns imigranții, socializați în genere antisemit în țările lor de origine, precum și revoluționarii maoiști, să se adune în Vest. Nu puțini au infiltrat poliția sau au penetrat capetele spălate pe creier ale unora dintre polițiști, inclusiv olandezi. Din care unii refuză, din motive presupus ”morale”, să apere obiective evreiești.

Elita politică și culturală din vestul Europei își frânge acum mâinile. Dar nu pentru că Bătrânul Continent a devenit scena unor gloate naziste vânând pe străzi evrei. Se arată alarmată pentru că Bundestagul a deliberat timp de un an și o lună, după masacrul de la 7 octombrie, cum să se combată antisemitul în Germania și a reușit, în pragul spargerii guvernului berlinez, în pofida avertismentelor progresiștilor și ale aliaților lor islamiști, să adopte o rezoluție fie și puternic diluată, menită să ajute la contracararea urii pe evrei.

Iată ce-a alertat această elită antisemită, cu pretenții democratice.

Una care a intrat în șoc, trepidații și depresie după succesul politic al lui Trump, nu pentru că republicanul ar fi antisemit, ci fiindcă vrea justiție nepolitizată și asanarea de antisemitism a universităților americane infiltrate de agenți iranieni, precum și o rapidă victorie israeliană împotriva terorismului islamist.

Poate că și Europei i-a face bine o schimbare politică, democratică, de amploare, care să expedieze acasă o castă politică europeană de stânga lașă, coruptă și îmbătrânită în rele, care speră să se eternizeze la putere prin alianța tacită cu cele mai gregare forțe și ideologii, astfel încât hrănește balaurul antisemit totalitar, sperând să fie ultima pe care monstrul o halește.