Cum își desființează progresiștii statele de drept

Sunt maoismul și islamismul deja la putere? Așa îmi pare, tot mai des. M-am mirat vineri că democrații liberale, sau ceea ce păreau a fi democrații solide în Belgia, Luxemburg și Finlanda, au votat să i se suprime Israelului dreptul de a se apăra.

În Consiliul ONU zis ”pentru Drepturile Omului”, care e de fapt pentru drepturile Hamas și ale stăpânilor săi iranieni, ca și ale altor teroriști islamiști, s-a cerut și acceptat să se suprime livrările de arme către statul evreu. Rezoluția pro-teroristă adoptată vineri de majoritatea antisemită și totalitară, în pofida opoziției unui grup de 13 state, între care SUA și Germania, e și profund imorală, și ostilă singurei democrații liberale autentice din Orientul Mijlociu.

Dar de ce mă mir? Am realizat, instantaneu, că și alte guverne de stânga din Vest și-au nimicit, sau sunt pe cale să-și distrugă propriile democrații și state de drept. Și anume rapid.

Cazul britanic

În Scoția a intrat în vigoare la 1 aprilie o lege ”a urii” care pedepsește atât de draconic opinia liber exprimată a oamenilor aflați în dezacord cu dogmele pseudo-științifice ale extremei stângi woke, inclusiv între cei 4 pereți personali, încât poate fi cotată drept totalitară.

J.K.Rowling a protestat deschis împotriva draconicei reglementări extremiste a guvernului premierului scoțian Humza Yousaf, un musulman de origine pakistaneză.

La Londra și în alte metropole britanice, antisemitismul musulman, susținut de extrema stângă de ani, de când tot crește numărul violențelor și fărădelegilor antisemite, s-a dezlănțuit plenar, după 7 octombrie 2023. Acest antisemitism se manifestă deschis, mai ales în Londra primarului pakistanez Sadiq Khan și în agresive demonstrații pro-teroriste, pro-Hamas, precum și în amenințările cu moartea la adresa politicienilor neobedienți diktatului progresisto-islamist.

Până și un gânditor ateu ca Richard Dawkins, care și-a petrecut întreaga viață argumentând împotriva religiilor iudeo-creștine, s-a arătat îngrozit că Ramadanul e promovat în locul sărbătorilor creștine – inclusiv în locul celei mai importante, Paștele – deși Marea Britanie e sau a fost o țară creștină, din punct de vedere cultural.

Ramadanul a fost inaugurat La Londra cu luminițe aprinse oficial de primar și echipa lui. În schimb, sărbătorile pascale au fost ignorate de primarul anglo-pakistanez. Iar BBC, care a cerut în repetate rânduri iertare pentru comentarii antisemite ale jurnaliștilor postului public britanic, a renunțat la tradiția transmiterii pe canalul său principal a slujbelor creștine din Sâmbăta Mare. Anterior, în Vinerea Mare, BBC a decis ca sărbătoarea creștină să fie comentată ostil, de către un ateu. Dawkins, care s-a declarat „creștin din punct de vedere cultural”, a afirmat că, deși nu crede în Dumnezeu, ar prefera oricând creștinismul religiei musulmane, în principal din cauza ostilității fundamentale față de femei a celei din urmă.

Și mai importantă e curajoasa luare de poziție a scriitoarei britanice J. K. Rowling. Feminista, creatoare a celebrului ”Harry Potter”, a devenit în ultimii ani figura de proră a femeilor britanice cu vieți sau cariere distruse de legile transgender favorizându-i pe bărbați, care le discriminează și le pun în pericol. Luni, 1 aprilie, Rowling a provocat autoritățile scoțiene s-o aresteze pentru crima de a numi ”bărbați”, bărbații care se pretind a nu fi infractori, ci ”femei”. În speță: ”femei transgenderi”. Autoritățile de extremă stânga de la Edinburgh au reacționat, afirmând că n-o vor aresta pentru delictul de incitare la ură împotriva unor grupuri pe bază de ”vârstă, handicap, religie, orientare sexuală, identitate transgender și variații ale caracteristicilor sexuale”. Așa—i zice legii.

În baza ei, denunțurile și delațiunile tipice pentru turnătoriile regimurilor comuniste și serviciilor lor secrete au început să curgă. Poliția scoțiană a primit peste 3000 de plângeri numai în prima zi de la promulgarea ei, spre bucuria violatorilor cu penis care abuzează fete sau le siluiesc în toalete și vestiare, profitând de faptul că li s-a dat dreptul să se intituleze ”femei” (transgender) fără să facă operații de schimbare de sex. Nu mai puțin periclitată e siguranța femeilor din închisorile Regatului Unit și ale SUA unde s-au impus demențele extremei stângi.

J.K. Rowling primește constant amenințări cu moartea și e acuzată de un nou delict numit ”transfobie”. Premierul conservator Rishi Sunak a susținut-o, afirmând că Marea Britanie are o lungă tradiție a libertății de expresie și că nimeni nu ar trebui să fie inculpat „dacă spune lucruri de bun simț despre sexul biologic”. Sunak se înșală.

Libertatea de conștiință, de opinie și exprimare – pietre de temelie ale democrației

Într-o democrație nimeni nu trebuie să fie inculpat vreodată pentru un delict de opinie, indiferent dacă părerea lui e de bun simț, sau nu. Doar în dictaturi e incriminată opinia. Doar în regimuri totalitare se pedepsește gândul liber și exprimarea lui.

Tocmai aceasta este marca unei democrații liberale autentice, în genul celor pe care stânga tocmai le desființează galopant în Vest: să se poată afirma liber și lucruri detestabile, fără că ura exprimată să fi penalizabilă prin amenzi, închideri, sau ostracizări, atâta timp cât nu se comite delictul incitării la violență împotriva unor oameni sau grupuri.

Deloc de mirare că noua lege totalitară a fost condamnată și de personalități ca Elon Musk și Joe Rogan. Și ceea ce se întâmplă în lumea anglo-saxonă are loc și pe continent.

Alunecarea în dictatură a nemților

Guvernul german de stânga s-a angajat de asemenea într-un proces de desființare a statului de drept. Guvernul Scholz a reinventat ”dreptul”, suprimând obligația statului de a dovedi vinovăția acuzaților, spre a-i putea pedepsi. Desființarea statului de drept are loc în Republica Federală pe baza reglementărilor profesionale destinate polițiștilor germani, obligați mai nou, conform noului ”drept disciplinar”, să-și dovedească nevinovăția, ca să nu fie cotați drept ”extremiști de dreapta” și îndepărtați, dacă sunt conservatori, de pildă, din rândul forțelor de ordine, fără vreun verdict în justiție. Polițiștii astfel demiși nu se mai pot adresa justiției. Ceea ce contravine drepturilor lor fundamentale. Noua reglementare ”e vulnerabilă celor mai diverse măsuri arbitrarii”, a reliefat, în context, ziarul elvețian Neue Zürcher Zeitung. În Germania ministrei de interne Nancy Faeser s-a inventat și criminalizarea neototalitară a criticilor la adresa guvernului sau statului.

Această criminalizare fără precedent are loc prin ceea ce e un prezumtiv ”delict” de opinie neoficial, nepedepsit în justiție, numit, halucinant, ”delegitimarea statului relevantă constituțional”. Or, statul de drept n-ar exista, dacă statele anterioare n-ar fi fost criticate. Sau ”delegitimate”.

Nici regimurile comuniste n-au avut în codurile lor penale o asemenea infracțiune-delict de opinie complet imprecisă, precum și pompieristic formulată, menită să dea serviciilor secrete și statului supraponderal posibilitatea de a-i prigoni ca adversari politici pe oamenii suspectați de ea. S-a ajuns de asemenea să se califice profesori drept ”anticonstituționali” doar pentru că au criticat măsurile luate în pandemia de corona.

Sau au demonstrat împotriva lor. Faeser a impus și extinderea enormă a paragrafului care incriminează ceea ce se numește, de asemenea extrem de imprecis, ”instigarea la ură (xenofobă)”.

Mai nou, e posibil să se repete ceea ce s-a întâmplat în Scoția, care și-a desființat de asemenea statul de drept. ”Persoanele care consideră că nu există decât două genuri, bărbat și femeie, au a se teme că vor fi incriminați și condamnați în baza acestei legi” (împotriva instigării), scrie publicația elvețiană. Și mai grav, dispozițiile noului ”drept disciplinar” îi privesc și pe judecători.

Aplicarea lor ar permite epurarea politică a justiției. Guvernul a inventat și obligația loialității politice pentru funcționarii publici pensionați. Ceea ce pare a fi, potrivit NZZ, o ”lex Maassen” menită să-l pedepsească pecuniar pe fostul șef al serviciului german de contraspionaj, devenit, politic, ”persona non grata”, mai ales de când a preluat conducerea unui grup conservator, creștin-democrat, de la dreapta CDU și candidează în alegeri.

Ce e în capul elitelor occidentale?

Sunt trepanate? Nu. Poate spălate pe creier de veacuri de relativism, de decenii de îndoctrinare marxistă, de ani grei de postmodernism, de un secol de politici identitate naziste și staliniste și deci și de antisemitism, anticapitalism și antiamericanism. Dar nu e, desigur, doar atât.

Progresiștii au descoperit o metodă de a se menține la putere și după ce bagă economiile țărilor lor în pământ și provoacă nemulțumiri ample. Ca în Germania, unde sondajele indică faptul că aproape 80% din cetățeni se declară supărați pe alianța guvernamentală de stânga a cancelarului social-democrat Scholz.

Dar cum se pot câștiga alegeri în astfel de condiții? Se pune presa sub control. Se marginalizează sistematic vocile critice. Se practică forme subtile sau brutale de cenzură. Se criminalizează opoziția. Se deschid procese. Se incită la frică împotriva adversarului politic, calificat drept ”inamic” ireductibil al democrației, chiar și dacă rivalul demonizat, contestatar al puterii, se arată gata să intre în dialog, adecvându-se votului și proceselor democratice.

În răstimp, apar în ziare (de pildă, mai nou, în Financial Times) articole care deplâng faptul că ”fascismul nu e mort” și se analizează detaliat paiul naționalist din ochiul dreptei, dar se omite sistematic confruntarea cu bârna antisemită, islamistă și maoistă din al stângii.

Nu e de mirare că mulți europeni au dificultăți între a mai deosebi propriile regimuri și ce este, sau li se pare a fi tirania lor, de unul de-a dreptul criminal în masă ca al Rusiei lui Putin.  

---