Cele mai noi articole · Politică internațională · România

Sorana Cîrstea, vulturii hoitari și anularea ei

Ce-a spus Sorana Cîrstea? ”Faceți bărbații din nou masculini. Faceți femeile din nou feminine. Faceți copiii din nou inocenți”.

Da, și? Care e problema ca bărbații să fie bărbați? Femeile, feminine? Și copiii cum i-a făcut natura, nevinovați?

Cum e posibil ca o banalitate care e la ani lumină de vreo ofensă reală la adresa oricui, să fie abordată ca un furt calificat de la săraci, poate ca un viol sau omor, stârnind controverse aprinse, atacuri la persoană, injurii, ofense vitriolice și desființarea unei sportive complet nevinovate pe rețelele de socializare în care gloata a acuzat-o pe româncă de transfobie, deși Sorana nici în vis n-a pomenit mișcarea transgender sau vreun termen care s-o intereseze? Ori să intereseze comunitatea LGTBQi+, ale cărei drepturi nu le-a negat și de care nici c-o floare nu s-a atins? De unde până unde acuza fantezistă de transfobie? Și atunci: de ce a fost instaneu atacată și anulată de gloată în rețele?

Apoi cine, mai exact, sunt detractorii ei?

Despre ce este vorba

A pune aceste întrebări pare firesc, dar înseamnă a proba naivitate și oarecare ignoranță cu privire la sâmburele ideologic al mișcării extremiste care încearcă să pună pe butuci Vestul. Și care și-a inventat și practică o nouă religie.

E o închinăciune totalitară, a cărei catedrală principală se compune din universități și ale cărei biserici periferice sunt rețelele de socializare. O asemenea credință atee, dar fundamentalistă, nu poate admite nici o deviere de la sacrosanctele ei dogme, pe care, ca doctrină totalitară ce este, se simte obligată să le apere chiar și în fața celor mai nesemnificative banalități. La nevoie prin teroare.

Pentru mișcarea woke, ai cărei aliați progresiști sunt la putere și la Washington și la Berlin, contează, în siaj marxist și postmodern, doar un obiectiv pseudoreligios major: deconstrucția cât mai temeinică a civilizației iudeo-creștine și a democrațiilor ei clasice, liberale, bazate pe libertatea individuală, de conștiință și religioasă, pe libertatea de opinie și de exprimare, pe etica biblică și pe capitalism.

Obiectivele luptei

În virtutea acestei tentative, ținta de atac cea mai profitabilă este celula de bază a societăților democratice liberale și a lumii iudeo-creștine: familia și temeiul ei spiritual, moral și religios. Ca atare, oricine apără valori, afirmații, idei și persoane de natură să fie compatibile cu etica biblică și cu societatea autenticelor drepturi și libertăți individuale, construite cu greutate în ultimele câteva secole, devine inamicul public al nihiliștilor postmoderni care domină copios elitele culturale și politice progresiste. Pentru care religiile clasice sunt ”câh!”. Și încă și mai ”câh” sunt familiile clasice, prin care aceste religii și civilizația edificată pe baza lor se perpetuează.

În acest context, bărbații ”bărbați”ar putea, ce sinistru, sugera că ei le-ar putea iubi pe ele. Or, cum să iubești femei biolgice?! Din cele cu vagin din naștere, iar nu operat? Nu e demodat? Nu e ”patriarhal”!? Nu e exclus, ca nefiind în pas cu timpul și progresul? Ca dând apă la moară bisericii și frățiilor ortodoxe? N-ar putea acești voinici, prea toxic-masculini fiind, să refuze, culmea, să-și petreacă viața masturbându-se? N-ar putea ei, vai, îndeplini prima poruncă a Bibliei și face copii, dispuși fiind ei, totodată, spre dezamăgirea militanților woke, să-și asume și răspunderea creșterii lor?

Cum să nu. Ar putea. Vai!

La rândul lor, femeilor ”feminine” le-ar putea da prin cap ”infamia” să vrea ceea ce extremei stângi îi displace, nu întâmplător, profund: să fie mame. Poate și, culme a ororii, să-și alăpteze pruncii!

În fine, copiii oblăduiți de astfel de tați și de mame, ar putea avea inocența de nu găsi amuzantă și încântătoare ideea de a nu mai avea dreptul să-și numească mama mamă și tăticul tătic! Și să fie obligați să le spună: ”părinte unu” și ”doi”. Le-ar cere apoi, în pas cu lumea, să divorțeze urgent, ca să poată constitui, conform comandamentului postcapitalist, familii ”peticite”, zise în jargon postmodern: ”patchwork families”.

Inocența victimei față cu ireductibila dușmănie a denigratorilor ei

Sorana Cîrstea n-a știut în ”cine” a nimerit cu nevinovata ei postare. A crezut că se poate exprima liber. Că-și poate articula inofensiva și fireasca dorință de reedificare unei societăți defecte. Care, odată reparată, să nu fie neapărat intactă, sau musai perfectă, dar măcar funcțională. Să fie capabilă, deci, grație bărbaților bărbați, să se apere, iar grație femeilor feminine să se reproducă și să aibă alt viitor decât cel de laborator propus de dezaxarea progresistă.

Ca sportivă de performanță și ca om liber, Sorana Cîrstea și-a închipuit că nu e mare lucru să-ți dorești normalitatea unor copii inocenți. Nu neapărat din eprubetă. Cu mame și tați, nu cu ”educatori” biologi, extrași din distopia lui Huxley, Brave New World, care-i programează și îi îndoctrinează din maternități și clinici, anulându-le pe veci libertatea.

Întrucât a îndrăznit să-și exprime astfel de dorințe pioase, Sorana Cîrstea a devenit vrăjmașa de moarte a marilor preoți ai progresistei religii seculare, care ne cer să credem în noile lor dogme în numele unei presupuse ”științe”, care numai știință nu e. Sorana a devenit dușmanca pentru eternitate a ideologilor woke, transgender și a acoliților lor, promotori ai rasismului anti-alb sau ai nimicirii lumii și omenirii în numele naturii, pe criterii climatice și ecologice.

De aici încolo, nimic nu o va mai reabilita în ochii acestui cler fără de D-zeu. Și cu atât mai puțin vreun regret exprimat, vreo cerere de iertare. Dimpotrivă, orice virtuale expresii de căință ale Soranei n-ar face decât să-i incite pe inchizitori să-i prelungească și chinurile, și tortura, și execuția. Cât privește lumea indignată de tratamentul care i se aplică?

Luările de poziție care-i sar în apărare se vor lovi invariabil de vechile metode comuniste menite să demonteze orice argument, oricât de constructiv și de moderat. Se vor vedea supuse falselor etichetări de transfobie, extremism, fascism. Acolo unde aceste etichetări nu ajută suficient la anularea preopinenților, se va sări la bătaia retorică împrumutând, pe post de ”bâte”, acuzele imaginare de ”prostie”, de ”neștiințificitate” și compromiterea prin asociere (cu fascismul) a autorilor conservatori.

Celor din urmă li se vor amalgama argumentele cu luările de poziție ale unor organizații, asociații, secte sau biserici cotate pe drept sau pe nedrept ca ”extremiste”. Va fi suficient să se afirme cu tremur indignat în glas și mare oroare în scris: ”ai văzut cine a aprobat-o pe Sorana Cîrstea? Fasciștii ăia!”, pentru a tăia pofta oricui să se regăsească în aceeași barcă, sau de aceeași parte a baricadei cu ”fasciștii ăia”. Ca și cum conservatorismul ar fi, chipurile, fascism. Când, în realitate, tocmai extremismul de stânga se distinge, date fiind politicile sale identitare, prin rasism, fascim și nazism!

Cât despre acuza progresistă de prezumtivă ”prostie” sau așezare ”în răspăr cu știința” a argumentării conservatoare? Pe mulți asemenea învinuiri insolente, de nimic susținute, îi intimidează și îi determină să spele putina. Greșit.

De ce se comite frecvent această greșeală? Pentru că prea puțini înțeleg cine sunt, de fapt, detractorii.

Cine sunt calomniatorii?

Cine sunt denigratorii și anulatorii și anihilatorii culturali ai unor oameni ca Sorana Cîrstea. Care nu e nici prima, nici ultima și nici cea mai proeminentă victimă a lor. Adunarea inchizitorială din internet e convocată de gardienii comunicării ”utile” presupusului ”progres”. Primul gatekeeper e rapid urmat de camarazii săi propagandiști, intelectuali frustrați și vindicativi, arând harnic ogorul noii religii seculare în speranța avansării lor în rang de preoți.

Demolatori metodici ai vechii lumi iudeo-creștine, acești doctrinari ai ”progresului”, mesianici salvatori prezumtivi aaducând pe pământ paradisul unui viitor utopic, clericii noii religii vituperează împotriva ”normalității” pentru că deconstrucția prezentului, la care s-au angajat, e frânată doar de ”normele” firii, în raport cu care se instituie ”normalitatea”, exprimând firescul. Unica norma a demolatorilor: anihilarea normelor, pe care o apără cât pot de agresiv. Și căreia îi dau, diabolic, nume conotate pozitiv, precum ”modernizarea”, ”știința”, ”educația” și ”iluminarea”.

La afișata (și adesea falsa) lor indignare, stârnită aparent de postări banale ca ale Soranei Cîrstea, se adaugă apoi rapid idioții utili și cretinii, care se cred de partea bună a istoriei, precum și, mânați de lăcomie, varii influenceri a căror nemernicie constă din pofta de câștig pe spinarea victimelor și adevărului, (sau frica de a-l pierde) cuplate cu indiferența față de soarta societății și civilizației proprii.

Ce ajută cu adevărat

Unii dintre detractorii ”soft”, care nu înjură victima suburban, se alătură profitabil anchetatorilor teroriști pe margine. Detractorii ”civilizați” și ”politicoși” pun întrebări în aparență nevinovate în legătură cu noima precisă, cu sensul concret, cu ”rostul” mai adânc al unui tweet în fapt banal, ca al Soranei.

De ce? Pentru ca să se urce în propria bulă către un număr superior de like-uri și să le semnalizeze inchizitorilor propria virtute, în speță faptul că ei se află de partea bună a baricadei, că nu trebuie suspectați și cu atât mai puțin anulați.

Împreună, această șleahtă care dă buluc să anuleze personalități, precum la stârvuri vulturii hoitari hrăndinu-se cu hoituri, excremente și insecte, formează uneori o gloată de proporții apreciabile. Poate impresionante.

Dar n-are forță decât atâta câtă i se dă.

Mânia proletară a procurorilor maoiști – mari preoți ai culturii anulării – se stinge brusc când acuzatorii woke sunt confruntați concret și la obiect cu inconsistența lor logică sau etică și cu tâmpenia neștiințifică a lozincilor lor pseudoreligioase. Care neagă, de pildă, absurd și intenabil, incontestabile fapte biologice, matematice, științifice.

Prin urmare, ce mai ajută? Bunul simț. Logica. Afirmarea fără frică a faptelor și adevărurilor universale. Demnitatea. Nițică onoare. Și curajul asumării libertății și valorilor proprii.

4 gânduri despre „Sorana Cîrstea, vulturii hoitari și anularea ei

  1. Faceți o confuzie esențială.
    Mesajul “naiv” al Soranei s-a aliniat unei retorici care a început cu mișcarea “pentru familie” și a continuat cu anti-vaccinism, iar acum susține mișcarea teroristă rusă. Este aceeași grupare care spune că Putin este un înger care ne apără de decadentul Vest.
    În contextul ororilor din Ucraina, orice apropiere de doctrinele putiniste sunt sancționate automat de toată lumea.

    Și doi, gândiți-vă: nu mai sunt copii inocenți? Trebuie să vină cineva să-i refacă inocenți? Totul are logică, Nicio legătură cu Cancel culture și alte aberații.

    1. Nu fac nicio confuzie. Dvs faceți o confuzie între chestiuni care n-au nicio legătură, dar pe care le-ați ”aliniat” dvs ideologic. A bon entendeur

    2. Dom Dan,
      Amestecati lucrurile. Ca sa incerc sa clarific, pornesc de la niste principii, urmeaza. Nu mi-o luati in nume de rau. Si ca sa destind atmosfera, voi cita din intelighentia amerindiana.
      1. Cand castorul inoata la adancime, va fi frig
      2. Cand caprioara sta lesinata la umbra,va fi cald
      3. Cand pasaretul zboara jos, va fi furtuna
      4. Cand e luna plina, va trebui sa luptam cu un alt trib
      ETC.
      Toate astea sunt niste adevaruri. La fel cum Dl Iancu le-a expus pe ale lui.
      Acum daca vedem o caprioara jucandu-se cu un castor, e altceva.
      M-ati inteles?

  2. parerea mea esta ca dv. faceti o confuzie si ma intreb cat ati inteles din text.

    Din mesajul dv. inteleg ca Sorana sustine miscarea terorista rusa… nu stiu, o fi sustinand-o, nu am detalii. Dar textul dlui. Iancu era despre altceva, era despre ura cu care este atacata o persoana care exprima un mesaj simplu si inofensiv despre normalitate. Pentru ca nu este vorba despre mesajul in sine, ci despre inchiderea gurilor celor care voit sau nevoit exprima o parere care contravine sau ar putea fi inteleasa ca si contravenind unei ideologii. E vorba pur si simplu despre intoleranta. E vorba despre rasturnarea lucrurilor cu fundul in sus, despre albul care devine negru si despre care nu au voie nici sa gandesti ca ar putea totusi inca fi alb.
    Ma intreb la ce ne va duce ideologia asta, care a prins radacini in vest si il distruge… are societatea occidentala capacitatea sa dezvolte anticorpii in ceasul al 12-lea?

Scrie un comentariu