Ne îndreptăm spre o nouă criză bancară și chiar financiară, globală, amintind de cea iscată de prăbușirea Lehman Brothers, acum un deceniu și jumătate?
Sillicon Valley Bank nu s-a prăbușit din senin. Colapsul băncii (și închiderea Signature Bank din New York) se datorează unor rele politici financiare, monetare și economice. O nouă criză bancară nu este exclusă, de vreme ce băncile sunt puternic interconectate și prăbușirea unora ar putea antrena în hău, cu relativă lejeritate, alte instituții financiare.
Prea multă vreme, stânga apuseană a mizat pe lene și, întru compensarea ei, a delocărilor de locuri de muncă, a șomajului și a scăderii nivelului de trai, pe soluții socialiste, pe banul ieftin, pe credite aproape gratuite, pe intervenția masivă a statului în economie și pe datorii exorbitante, care au sporit masiv inflația și au generat necesitatea ridicării dobânzilor, întru contracararea ei.
Panica și combaterea ei
Și pentru că Sillicon Valley nu s-a prăbușit din senin, ci din cauze politico-economice de natură să poată veni de hac și altor instituții comparabile, surparea ei a făcut că întregul sistem bancar internațional să fie străbătut de o undă de șoc, în ciuda apelurilor la încredere și a garanțiilor pentru depunerile chiar și de peste 250.000 de $, articulate de președintele SUA, Joe Biden. Și în ciuda faptului că, în mod salutar, guvernul din Washington s-a ridicat să contracareze panica, anunțând creditarea ieftină a băncilor cuprinse de vertij și de vârtej.
A intervenit Fed. Rezerva Federală (Banca Centrală a SUA) a anunțat că va pune lupa pe ceea ce s-a întâmplat la SVB și a anunțat, din fericire, o nouă facilitate de creditare pentru susţinerea finanţării băncilor rănite.
Mai nou, se emit avertismente. Nu doar peste ocean. Prima pe lista europeană a candidaților la faliment pare a fi banca elvețiană Credit Suisse. Care a descoperit brusc că e grevată de un sistem de control intern deficitar, de vreme ce a detectat, subit, ”carențe esențiale” în rapoartele lui.
Credit Suisse are de luptat, potrivit observatorilor, cu lichidări de conturi și fuga deponenților cu banii. Peste ocean par a fi afectate bănci, precum First Republic, Western Alliance Bancorp., Intrust Financial Corp., UMB Financial Corp., Zions Bancorp. şi Comerica Inc., plasate toate de Agenția Moody’s pe lista instituțiilor supravegheate în vederea unei eventuale retrogradări, din cauza lipsei de soliditate a situației lor financiare, prea dependente de depozite neasigurate.
Or, dacă, panicați, deponenții unui număr prea mare de bănci stând în Statele Unite să se prăbușească își lichidează depozitele și fug cu banii unde văd cu ochii, așa cum au făcut la Sillicon Valley Bank, ura și la gară! Motiv pentru care frica ia proporții. Varii bănci și-au văzut prăbușindu-se, deci, la burse, cursul acțiunilor lor. Unele acțiuni au pierdut ieri zeci de procente din valoare.
Cauzele falimentului
Bancruta lui Silicon Valley Bank (până de curând a 16-a, ca mărime, din America, având active totale de aproape 210 miliarde de dolari utilizate în special în sectorul tehnologic și de proprietarii de start-ups) e al doilea colaps bancar de asemenea dimensiuni din Statele Unite. Ca atare a băgat rău în sperieți și multe alte instituții monetare, precum și firme mici și mijlocii.
Falimentul băncii californiene (care a finanțat convenabil creșterea economică în epoci de bani ieftiniți de reducerea la zero sau la minus a dobânzilor, reducere prin care stânga politică le-a sustras oamenilor banii din economii) a fost finalul unui proces. Unul, în care scumpirea banilor prin ridicarea dobânzilor a împiedicat clienții să se mai finanțeze convenabil, pentru a-și achita datoriile. Clienții s-au văzut nevoiți, ca atare, să-și atace și să-și lichideze depunerile.
Ceea ce a pus piedică băncii. După cum explică experții, banca investise depunerile cu pricina în piața de obligațiuni, cele vechi oferind profituri tot mai reduse în contextul scumpirii dobânzilor. Vânzarea lor în pierdere, întru satisfacerea cererilor de bani ale clienților ei, n-avea cum să nu-i cauzeze băncii din Silicon Valley. La toate acestea s-au adăugat o crescândă neîncredere în sectorul tehnologic și o tot mai redusă infuzie de capital în acest domeniu, care a potențat cererile adresate băncii. Numeroase bănci și firme mici și mijlocii se tem, firește, să nu fie atrase în vârtej.
Prăbușirea băncii Sillicon Valley e al doilea colaps bancar de asemenea dimensiuni din Statele Unite. Falimentul ei va stimula cererile de sporire a activităților regulatorii.
Privirea din retrovizor. Și către viitor
Profesorul William Chittenden de la Universitatea Texas, un expert în finanțe, a depistat parte din vina colapsului pe alt dezechilibru. Cel provocat de banii prea mulți parcați la SVB și alte bănci asemenea în pandemie și de măsurile luate pentru contracararea ei, când multe instituții financiare pluteau în lichidități care nu puteau fi oferite debitorilor, fiind investite, deci, în obligațiuni. Zise sigure.
Or, valoarea lor s-a prăbușit când a început combaterea inflației, prin ridicarea dobânzilor. Banca a pierdut așa aproape 2 miliarde de $. Și nu s-a mai văzut în stare să obțină capital proaspăt. Ceea ce a determinat unii experți să le recomande instituțiilor lor să-și retragă banii din bancă. Bulgărele de zăpadă al neîncrederii a început să se rostogolească, să ia proporții din combinara cauză a pierderilor la piața obligațiunilor și a retragerilor de fonduri, să ia viteză și să nu mai poată fi oprit.
Nimic din toate acestea nu s-ar fi întâmplat, dacă intervenționismul statului (care s-a reamplificat, forțat, în urma colapsului Sillicon Valley Bank) n-ar fi fost atât de intens, dacă banii n-ar fi fost mult timp prea ieftini, dacă inflația nu lua liftul, dacă dobânzile nu trebuiau sporite rapid ca se facă față galopantei deprecieri a monedei americane (și europene). Dar, ce va fi de acum încolo?
Cine va plăti oalele sparte? Nu va fi un bail out, spune administrația Biden. Potrivit ei, nu vor plăti contribuabilii și statul nu va finanța un plan de salvare. Biden și oamenii lui aruncă iar cu praf în ochii lumii. Hai să nu ne amăgim. Fiindcă un lucru e sigur. Banii clienților sunt cei prin care băncile își finanțează contribuția la fondul de asigurări plătind acum banii deponenților pierduți prin bancruta SVB. Și pe spinarea contribuabililor greșesc mai-marii politici programele lor economice, generatoare de crize bancare.
Suntem pierduți? Nu. E caz de panică? Defel. Se duce Vestul pe copcă? În niciun caz. Alunecarea spre criza bancară, monetară, financiară și economică poate fi frânată și oprită. Dar nu prin adoptarea sau perpetuarea de măsuri socialiste, prin finanțarea de fantezii, creștere economică falsă și tipărirea de bani, ci prin revenirea la bun simț politic, monetar, financiar și economic.
Contrar lucrurilor pesimiste prezente peste tot, uitati o stire pozitiva. Sarbatorim macar ceva azi:
https://www.cnn.com/2023/03/14/world/pi-day-facts-history-explained-scn