Toate tunurile polemice pe Siegfried Mureșan?

Ce-o fi vrut să zică Valeriu Nicolae când l-a făcut cu ou și cu oțet pe Siegfried Mureșan? Că e greu de înțeles. Da, democrația implică și ceartă. Cearta bine și corect argumentată, firește.

Propunerea propulsării în rol de viitor ”Bolojan” a lui Siegfried Mureșan, pe care partidele reformiste PNL, USR și UDMR îl vor instalat premier până în aprilie viitor, când ar urma să preia PSD conducerea rotativei, a stârnit, instantaneu, gâlcevi. Că așa e în România.

Poți să-l propui și pe vreun sfânt într-o funcție înaltă, că se vor găsi legiuni de ”sfinți” mai mari și mai tari la vorbă și kompromat, să se repeadă să-l conteste dur. Și foarte dur.

Și se mai sare în context și calul. Că radicalismul retoric dă bine la public și aduce mult râvnitele like-uri. Și share-uri. Ca și orice narativ extremist și conspiraționist.

Mănușa aruncată de Valeriu Nicolae

Pe Mureșan s-a trezit să-l conteste nu ”magaioții”, care-o obsedează pe Rodica Culcer, nu hitleriștii, nu rasiștii. Nici comuniștii woke, rasiști anti-albi. Ci taman Valeriu Nicolae. De care nici cu o floare nu te poți atinge fără să se supere domnia sa și să te bănuiască de cine știe ce nefăcute. Ce l-a supărat pe luptătorul anti-corupție Valeriu Nicolae la tânărul Mureșan, care, la numai 45 de ani, e unul dintre cei mai experimentați oameni politici români? Și în Europa poate cel mai influent?

Că Mureșan n-ar fi condus ”până acum nimic”.

Nu înțeleg. Să fii șef adunct al PPE, deci al partidului creștin-democrat european înseamnă a nu conduce nimic”? Chiar ”nimic, nimic”?

Mai știe Valeriu Nicolae ce înseamnă cuvinte în genere simple ale limbii române, în care scrie și vorbește nu arareori bine? Ba chiar excelent? Mai are el proprietatea cuvintelor? Și dacă nu, de ce nu? Ce s-ar fi întâmplat oare dacă ar fi venit cineva la el, Valeriu Nicolae, să-i propună lui, marelui critic, conducerea guvernului? Și-ar fi revizuit Valeriu Nicolae carierea de mare conducător de oști, înainte să accepte înalta funcție guvernamentală?  

Dar hai să vedem totuși cum comentează el pe FB decizia partidelor de a opta pentru el: ”SIEgfried Mureșan -nu cred că se putea un nume mai bun decât ăsta ca propunere a PNL-USR-UDMR. În 2004 domnul Mureșan, student, era deja la Summit-ul de la Istanbul organizat împreună cu NATO. Că se știe că pe vremea aia a lui Năstase și Geoană erau promovați oameni pe merit și nu oameni în atenția serviciilor sau rude de securili. În 2014 era susținut de Tomac la comanda lui Băsescu, fost turnător la securitate, pentru Parlamentul European. Siegfried Mureșan și-a petrecut ultimii 20 de ani în afara României. ȘI el a lins atent pe oricine care îi putea asigura sinecura aia în Parlamentul European. Nu a condus în viața lui nimic, nimic, este un zero absolut în mediul de afaceri sau orice altceva care contează cu excepția gargarei bruxeleze, S.M e o propunere perfectă de prim ministru pentru o clasă politică de rebuturi, panarame și sinecuriști.ȘI apoi ne mirăm că lumea votează extremiști. Doamne ferește! Bre, nebooonilor cum să conducă SM România, ce știe domnul de la Bruxelles despre problemele României, ce a făcut în România care să justifice propunerea asta? Nu îl propunem Comisar European, ci premier dușilor!”

Mănușa ridicat de Caramitru

Merită semnalată și reacția lui Andrei Caramitru la săritura peste cal a preopinentului, mare maestru al învinuirilor prin asocieri: ”nea Valeriu demonstrează azi ca e total pe arătură, ba chiar ticălos”. Din păcate, sare calul și Caramitru, bănuindu-l fără probe pe Valeriu Nicolae.

De pildă că ar fi derapat ”posibil(…) la ordin că altfel așa ceva nu îmi explic. Vine și îl face praf până și pe Siegfried Mureșan. Zice că nu a condus nimic în viața lui domne. Trebuia probabil nu știu să conducă minim un Siemens sau Anthropic ca să îl recunoască nea Valeriu care ce să zic are mari realizări de management în viață. După îl porcăie ca nu știu a făcut poză cu Udrea în trecut. Huooo…Bă low IQ ce ești – ăla face bugetul negociază tot bugetul întregii UE. De mulți ani de zile. E vicepreședinte la tot EPP, cel mai serios partid din Europa. Au toți ăia din toată Europa încredere în el. A furat vreun ban? Are cea mai mică problemă ? Sau nu ? Ia zi tu. Cine e mai recunoscut în sistemul extern decât el dintre români aud?”

Nu, domnule Caramitru, Valeriu Nicolae nu e ”low IQ”. Are merite incontestabile în materie de publicistică și de luptă împotriva marii corupții. Incontestabile.

Și n-ar fi fost cazul să fie jignit nici dacă nu le-ar fi avut. Ajunge să se evidențieze că, în chestiunea Mureșan, Valeriu Nicolae a plecat cu pluta. Mânat de frustrare? De invidie? De incapacitatea de a-i arăta el pisica și acestui om politic român, ca atâtor altora? Nu știu.

Semnalizatorul propriei virtuți

Înclin să cred că pe Valeriu Nicolae l-a ajuns din urmă pedeapsa trufiei. Prea se crede, pesemne, intangibil și de neînlocuit. Prea crede că deșteptăciunea și originea socială și etnică temerar asumată îi permit orice insolență, orice transgresare a normelor, orice încălcare a bunului simț, de vreme ce-și însoțește virulente atacuri retorice cu exerciții publice de umilință.

Gen: ”greșesc că folosesc cuvinte prea dure. Am justificări grămadă dar justificările nu mă ajută să rezolv nimic. Chiar și atunci când scriu măscări râzând, tot măscări sunt. Acum nu pot să promit că nu o să mai scriu niciodată măscări, căci pentru asta ar trebui fie lobotomie fie o echipă care să mă cenzureze de fiecare dată când am chef să scriu”.

Asemenea manevre publice de pus cenușă în cap dau bine, desigur, căci sugerează eficient modestia, dar nu constituie vaccinuri apărându-l pe vanitos de păcatul semeției. Dimpotrivă.

Un pic de context

De aici, incapacitatea sa de a înțelege impactul criticilor sale neargumentate. De aici iresponsabilitatea lui Valeriu Nicolae, de a pune paie pe foc unde ar fi fost bine să fie mai precaut și să înțeleagă că nu face niciun serviciu societății românești, aruncând cu lături într-unul din puținele nume cât de cât curate din viața politică dâmbovițeană, în condițiile unei societăți minate moral și politic de neîncrederea generală, indusă de propagande.

Al căror scop e convertirea mefienței întru bulversarea democrației și promovarea terorii și tranziției la dictatură, la un regim totalitar, de felul celor legionare, securiste, comuniste și islamiste.

Înseamnă că Valeriu Nicolae e o sculă extremistă? Sau că ar fi ilegitim să se pună la îndoială capacitatea lui Siegfried Mureșan de a conduce un guvern, precum cel românesc, în condițiile unei crize grave și de amploare, politice, dacă nu și de stat?

Nu e ilegitim defel, dacă se argumentează persuasiv de ce să-l repudiem pe un om care, în cariera sa personală, a știut să se orienteze excelent. Și de ce trei partide aparent reformiste precum PNL, USR și UDMR, care nu par integral la mâna securimii și seculegionarilor, au investit încredere în el.

Eu unul, care l-am cunoscut personal și intervievat repetat pe Mureșan, inclusiv în stradă, la protestele împotriva marii corupții dragniote de acum 8-9-10 ani, nu pot decât să susțin, în ciuda rezervelor mele față de birocrația de la Bruxelles, decizia celor trei partide vexate de un Nicușor Dan deplasat. Care l-a trădat odios, spre paguba sa și a României, pe Ilie Bolojan.

Pe scurt, într-o țară devalizată, în care furtul, marea corupție, o justiție strâmbă și rămânerea în urmă feudală constituie cele mai mari probleme, chiar cred că Mureșan ar putea fi viitorul Bolojan. Dacă nu cade, ca premier, în ispita de a demara politici antiamericane, cum îl îndeamnă susținătorii diviziunii transatlantice, niște cozi de topor conștiente sau inconștiente ale Kremlinului. Chiar cred că merită să i se dea o șansă. Și că o merită net mai mult decât un trădător ca Nicușor.

Ar fi fost soluții mai bune? Poate. Dar nimic nu pare mai puțin sigur.