Trump a solicitat degeaba unei Curți de Apel din New York și Curții Supreme să amâne ședința de condamnare a sa, în procesul pentru cumpărarea tăcerii unei cocote, pentru o prezumtivă contabilizare frauduloasă a plăților.
Ședința a avut loc, iar Trump s-a trezit, cum era de așteptat, condamnat. Dar și ”eliberat necondiționat”. Pe scurt, președintele ales a rămas complet nepedepsit. Nu i s-a pus în cârcă nici măcar o amendă. Necum închisoare, sau alte forme de sancțiune sau condiționare.
Ce fel de osândă este?
Una istorică. Pentru că e prima condamnare penală a unui președinte american.
Dar condamnarea sa fără pedeapsă este doar simbolică. Și politică.
Fiindcă unica ei utilitate veritabilă va fi să le servească ideologilor extremei stângi și dușmanilor Americii să atace autoritatea președintelui american.
Altfel spus, miza ședinței de condamnare, de la 10 ianuarie, într-un proces în care stânga l-a implicat pe liderul dreptei americane a fost nici mai mult nici mai puțin decât autorizarea ștampilării președintelui ales, pe veci, ca ”infractor” condamnat.
Juridic, chestiunile sunt departe de a fi fost lămurite
În cel mai absurd proces intentat, potrivit bunului simț, din motive politice, de stânga americană, lui Donald Trump, cel de la New York, pentru inexistentul delict al plății de bani în vederea cumpărării tăcerii unei prostituate, judecătorul a stăruit să-l dea de pământ pe președintele ales al SUA. Judecătorul Juan Merchan a ales să respingă cererea lui Donald Trump de amânare a pronunțării verdictului și să-l declare vinovat.
Or, există o sentință a Curții Supreme care l-ar fi obligat să se abțină de la a condamna faptele unui președinte în funcție. Judecătorul a ținut să ignore această sentință și, cu dinadinsul, să fie magistratul care l-a condamnat penal pe președintele SUA, în ciuda deciziei judecătorilor supremi, conferind în mare măsură imunitate șefului statului american.
Cumpărarea tăcerii unei curve profesioniste nu e interzisă în Statele Unite. Or, Trump plătise târfei banii (perfect legal) în timpul președinției sale (în baza unui acord încheiat anterior). Iar cele 34 de plăți presupus ”ilegale”, pentru care a fost condamnat în mod hilar de tot atâtea ori, de un juriu politic vădit ostil, au avut loc în timpul președinției Trump, inculpatul părând deci să fie acoperit de imunitatea conferită de sentința Curții Supreme.
Un judecător cât se poate de problematic
Culmea absurdului acestei halucinante vânători de vrăjitoare, cum pe drept par s-o vadă și Trump și mulți juriști americani, s-a dovedit deliranta argumentație a lui Merchan, care a declarat că Trump ”nu e încă inaugurat în funcție” și deci pasibil de condamnare.
Din start, miza n-a fost atât ca Trump să ajungă după gratii, cât să i se păteze, durabil, blazonul, astfel încât să i se ridice insurmontabile obstacole în calea președinției.
Ar fi fost la latitudinea judecătorului să evite condamnarea președintelui SUA, astfel încât șeful statului american să nu fie prejudiciat intern și extern. Merchan a ales calea opusă, ceea ce arată cât ”patriotism” e în el. Concomitent, se întărește, prin această stranie condamnare simbolică și politică, impresia că Merchan s-a dovedit scula politică a stângii. Așa cum a părut și în timpul procesului, când a afișat un comportament șocant.
A admis acțiuni și mărturii absolut aiuritoare și complet inadmisibile în timpul audierilor. Acum vrea să intre în istorie ca omul care s-a luat în piept până la capăt cu Trump, și să merite cei 30 de arginți luați pentru vânzarea lui Iosif, de către frații său, sau a lui Isus, de către Iuda.
În fond, cum reliefa publicistul american de la Free Beacon și Commentary, Matthew Continetti, în războaiele politice duse prin intermediul justiției, pedeapsa e însuși procesul.
Showul spectacolului judiciar menit să demoleze prestigiul celui vânat prin curți și tribunale, trebuia dus până la capăt, astfel încât Trump să ajungă la Casa Albă cu cazier și nu oricum.
De ce n-a oprit Curtea Supremă acest spectacol imund?
Pentru că nu era un proces civil, și nu federal, iar instanțele superioare detestă intervenția în timpul proceselor derulate la cele inferioare. Ca atare evită orice aparență de ingerință care să poată să pară că nu e principială și să întrerupă lanțul normal al verdictelor, apelurilor, sentinței. Și pentru că știau că președintele va fi eliberat necondiționat, că, altfel spus, nu va fi pedepsit decât cu vorba, nu cu fapta. Doi din judecătorii conservatori s-au alăturat, aparent, celor de stânga, astfel încât pare să se fi ajuns la un vot de 5-4 în defavoarea lui Trump, în ideea că verdictul actual de condamnare nu i-ar impune o povară ”substanțială”.
Or, tocmai aici s-au înșelat cei cinci judecători care, spre deosebire alți 4, conservatori, au hotărât că povara condamnării lui Trump pentru ”34 de” prezumtive ”delicte penale” n-ar fi ”substanțială. Căci este. Și încă foarte. Pentru că împovărează toată America, funcția ei prezidențială și, pe cale de consecință, întreaga lume liberă.
Rezultatul?
O rușine pentru poporul american, pentru președintele lui și pentru întregul Vest. Condamnarea, la 10 zile înainte de inaugurare, a celui de-al 47-lea șef al statului, nu va rămâne fără urmări pentru sistemul juridic american. Trump a acuzat Departamentul american al Justiției de implicare vinovată, politică, în ceea ce mulți experți independenți calificaseră drept procesul juridic cel mai subțire și slab argumentat din câte i s-au intentat lui Trump, astfel încât să i se bareze drumul spre o nouă președinție.
Trump nu se va declara mulțumit cu etichetarea lui ca infactor. O va contesta, va apela la căile de atac formale, existente. Care vor dura luni, poate ani de zile. Dacă va fi achitat, vor avea loc anchete, investigații, demersuri, procese care vor prelucra cele întâmplate și modul în care ele au afectat democrația și statul de drept american.
Descoperă mai multe la Platformă de jurnalism independent
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
Toata suita de procese inscenate presedintelui Trump indica carente ale sistemului politic si judiciar american.
Situatia este asemanatoare, dar mult mai grava, in Israel, unde procesul inscenat premierului Netanyahu se desfasoara din 2020, si nici un factor nu-l poate opri, desi de mult e deja clar ca acuzatiile sunt ridicole, bazate pe documente falsificate de politie si procuratura si pe marturii false stoarse prin torturi sistematice, barbare, inspirate din metodele KGB-ului sovietic.
Concomitent, aflam ca Consiliera Juridica a Guvernuluim Gali Baharav-Miara, a musamalizat fiului ei, ofiter in IDF, furtul unei veste ceramice in valoare de 2700 de dolari, care a disparut impreuna cu munitia furata. Consiliera Juridica a Guvernului este functia cea mai inalta in sistemul juridic israelian, responsabila peste procuratura.
Furtul a fost surprins pe camere de luat vedere de securitate, si a fost recunoscut de fiul cucoanei, care insa a refuzat sa inapoieze vesta posesorului legitim, pe motiv ca a „abandonat-o”. Singura explicatie posibila e ca vesta si munitia a fost vanduta de fiul inaltei demnitare negustorilor clandestini de arme si munitie, care alimenteaza si retelele gangsteresti ucigasew, dar si pe teroristii Hamas si Fatah.
Cu toate ca a musamalizat crima, Procurarea Generala ramane in functie, nici usturoi n-a mancat, nici gura nu-i pute.
Acum doua zile s-a descoperit si criminalitatea judecatorului de la Curtea Suprema, Ytzhak Amit, care urmeaza s-a succeada la Presidentia Curtii dupa pensionarea fostei detinatoarea a functiei.
Judecatorul Yitzhak Amit a comis multiple infractiuni in domeniul constructiei vilei personale si a unei pravalii. Infractiunile sunt considerate penale, desi pedeapsa obisnuita este amenda.
In loc sa plateasca amenzile, de loc oneroase pentru salariul astronomic al unui judecator de la Curtea Suprema, Yitzhak Amit a obtinut de la Primaria Tel Avivului anularea amenzii, in timp ce judecatorul crapulos a judecat diverse procese, acordand Primariei castiguri de milioane de dolari. Ca sa puna capac la toate, Hotul-Sef al Israelului, a incercat sa-si camufleze interesul monetar in proprietati, semnand diverse acte numele „de fecioara” Gutfreund.
Toate sansele sunt ca acest infractor ordinar sa fie ales presedinte, pentru ca este sprijinit de colegii din Curtea Suprema.
Asa ca putem acum afirma cu incredere ca ambele ramuri ale justitiei israeliene, procuratura si judecatoriile, au in frunte doua jeguri penale, doi hoti ordinari de o lacomie avara greu de imaginat.
E pur și simplă de groază. De aici încep toate problemele.