It Ain’t Over Till It’s Over: Kamala, Ciolacu, Ciucă, Geoană și Elena

Nu mor caii când vor câinii. Cei din urmă se dau siguri că jocurile ar fi fost făcute în alegerile din America și România. Că Harris va câștiga la fel de sigur, pe cât de cert e că Lasconi, chipurile, ”n-ar putea câștiga”. Or, dacă-i interesează propriul buzunar, democrația, statul de drept, libertatea și deci prosperitatea economică, precum și apărarea eficientă în fața inamicilor Vestului, alegătorii români și americani s-ar putea să se mai uite și în pachet, ca să-i examineze conținutul, nu doar la funda lui, ca să se bucure de sfoară și de ambalaj.  

În SUA, ambii participanții la dezbaterea regizată de mai-marii democrați la ABC astfel, încât să-l zdrobească pe Donald Trump, se consideră câștigătorii ei. Or, obiectiv vorbind, Trump a pierdut, formal dezbaterea, fără ca Harris, ajutată de moderatori, s-o fi câștigat.

Pentru că el nu și-a atins obiectivele de a evidenția suficient de convingător extremismul contracandidatei, incompetența și eșecul ei, ca vicepreședintă și membră a administrației Biden-Harris, mai ales în chestiunea imigrației, inflației și dezastrului militar din Afganistan, precum și incapacitatea ei de a explica persuasiv voltele ei politice.

Dar nici ea n-a reușit. Kamala nu s-a prezentat credibil ca om politic moderat. Ea a ratat șansa de a-i convinge pe acei oameni de centru, independenți, republicani de stânga și democrați de dreapta din statele-balama, regiuni cheie de care e nevoie pentru victorie, vor face diferența, sunt de ordinul câtorva zeci sau sute de mii de alegători și așteptau altceva din partea ei decât zâmbete, declarații prolixe cu mesaje vagi și atacuri la persoană.

Dar este Harris extremistă?

E suficient să se recapituleze câteva din pozițiile ei șocante din trecut. Sar în ochi interdicția frackingului, propunerea de a-i considera legali pe imigranții ilegali și de a se utiliza banii americanilor pentru efectuări de operații transgender pentru delincvenți străini imigrați și deținuți, o măsură cu care ea s-a lăudat la televiziune, descoperită de Andrew Kaczynski de la CNN. Încât e lesne să se determine: Kamala Harris e neîndoielnic o extremistă.

Dacă strategii de campanie ai lui Trump vor începe să-și facă treaba în mod mai serios decât până acum vor răspândi în statele-balama, de care depinde izbânda, pelicule care să scoată în evidență socialismul și extremismul candidatei. Vor tematiza lipsa ei de credibilitate, eșecul ei din trecut, în administrație, incompetența ei, precum și catastrofa reprezentată de patru ani de administrație Harris-Walz. Iar confruntarea perdantului dezbaterii, Trump, cu Harris, care n-a câstigat-o, în ciuda strădaniilor intense ale postului ABC, va continua.  

Cazul românesc

Mi s-a spus repetat că Elena Lasconi n-ar avea nicio șansă, că va fi bătută măr, că e cert că ”tut aia” nu poate câștiga și câte și mai câte. Am răspuns, repetat, ”it ain’t over till it’s over”, cum susține o inspirată piesă a lui Lenny Kravitz.

Adevărul.ro semnala joi un sondaj, realizat la comanda USR, care îl indică pe Marcel Ciolacu (PSD) drept câștigător al alegerilor prezidențiale, la trei procente de Geoană,  Nicolae Ciucă (PNL) situându-se abia pe poziția a șasea. Un sondaj PNL îl vedea totuși, pe Ciucă, parvenit în turul doi cu Ciolacu, în vreme ce al USR îl găsea surclasat pe generalul plagiator. Potrivit USR, Ciolacu ar ocupa, cu aproape 22 procente, prima poziție în preferințele alegătorilor, iar Mircea Geoană locul doi, cu 17,8%, la mică distanță de Elena Lasconi (16,3 procente). 

Nu știu cât de profesionist au fost realizate aceste sondaje, dar să nu se panicheze nimeni. Dacă românii știu pe ce lume se află, sunt la curent cu faptul (iar dacă nu, trebuie edificați, ca să le vină mintea de pe urmă), că vor avea de ales nu între patru candidați, ci între Lasconi și un pesedist pe față sau pe dos, indiferent dacă se numește Ciolacu sau Ciucă. Sau dacă e fiul generalului de securitate Geoană, cel care ”câștiga” timp de-o noapte alegerile prezidențiale din 2009, alături de ”dragostea mea, Mihaela”, dar se trezea calificat drept prostănac de fostul său idol și șef în PSD, Ion Iliescu.

Ce șanse are Lasconi în fața celor 3 bărbați de ”stat major”?

Mari, dacă e să judec după eforturile disperate de a discredita pe o învingătoare în alegeri, spre deosebire de cei trei tuțări, perdanți electorali, fripturiști, activiști și ariviști.

Acestei mame puternice, un om politic de centru dreapta cu convingeri creștine autentice, care, ca primar, se poate lăuda cu realizări palpabile, i se reproșează, aiuritor, diploma luată în mod cinstit la ASE, iar nu la facultatea ecologică pe care a absolvit-o.

Premierul educat socialist al României educate. Și tovarășul general

În răstimp, contracandidatul ei principal nu-și găsește diploma de bac, are un CV care începe la circa 40 de ani și nu poate explica prietenia lui de suflet cu un mafiot și terorist sirian condamnat ca viețașul Hayssam și preluarea conducerii partidului stat, o formațiune doldora de mafioți, securiști și oligarhi.

Tovarășul lui de guvernare uselistă, Ciucă, a pierdut procesul prin care a vrut să blocheze analiza tezei sale de doctorat, devoalată ca plagiată de către Emilia Șercan. Cu ce se mai laudă ostașul veșnic, care o fi luptat pesemne la apărarea Vienei și a Porților Europei, poate chiar și la Posada, Călugăreni ori Podul Înalt? Cu ”luptele din 5-6 august de la baza Libeccio, în Irak, la care însă trupele din subordinea sa nu au participat direct”, după cum relevă Hotnews.ro, în siajul investigațiilor Recorder.

Potrivit cărora un fost polițist militar din Batalionul 265, Robert Cremene, susține că Ciucă a refuzat să vină în ajutorul militarilor italieni și români blocați în bază. „Am primit misiunea de a merge în oraș, pentru a face o patrulă. Am fost prinși într-o ambuscadă. 24 de persoane am rămas blocate în Libeccio, în vechea bază. Sub comanda domnului maior, pe care îl aveam atunci de la București, am cerut sprijinul „Scorpionilor roșii” (n. red.: batalionul condus de Nicolae Ciucă), să vină să ne ajute să evacuăm zona. Domnul Ciucă, cu batalionul lui, a spus că nu poate să vină să ne scoată de acolo, să facă evacuare, până nu primește aprobare din România (…). N-au venit să ne ajute. Colegii noștri români n-au venit”, a spus Roberto Cremene, care adăugat că în final cei 24 de oameni au fost evacuați cu ajutorul trupelor din Italia și Portugalia.

Concluzii electorale

Date fiind aceste legendare fapte de arme, cine se va putea pune, în alegerile prezidențiale românești, cu generalul Nicolae, cu amicul teroristului, Marcel, și cu fiul de general de poliție politică, Mircea? O biată Elenă, primar de Câmpulung Muscel? O femeie atacată și de la extrema stângă, de colegii ei progresiști, că ar fi ”ultraconservatoare”? Una care n-a reușit să-și ia diploma universitară la Yale, ca Ana Birchall, ci doar la ASE, ca mulți alții, dar nici nu și-a rătăcit inexistenta ”diplomă de bac”, nici nu și-a plagiat vreun doctorat? Și a cărei unică faptă de eroism e că și-a crescut singură copilul, cum a putut mai bine?

Să nu se supere domnii că am impresia irepresibilă că îi va bate măr. Și că voi opta și eu pentru Elena. Și să i se ierte, oameni buni, și fiului meu Ioni, că va vota cu Lasconi.