Noul atentat asupra președintelui SUA, Trump: înscenare? Sau ce?

Noul atentat asupra președintelui SUA: înscenare? Sau ce?

Ce e șocant în reacțiile la noul atentat asupra președintelui SUA, comis sâmbătă seara la Washington, la dineul oferit corespondenților de presă de la Casa Albă?

E năucitoare viteza cu care formatorii de opinie ai extremei stângi s-au repezit să dea vina pe victimă și să acuze o înscenare.

În timp ce sirenele automobilelor poliției mai răsunau în preajma hotelului Hilton, unde avea loc dineul, un preopinent neomarxist cu o carte de vizită academică, presupus ”anticomunistă” se și repezea să se indigneze conspiraționist. Insul se arăta convins că ”trumpiștii spumegă deja, deja!”, că ar pune ”semn de egalitate între președinte și America” și că nu ar realiza că ar avea, chipurile, în față un complot, precum cel nazist ”cu incendierea Reichstagului din 1933”. Când Hitler a profitat de aprinderea lui de către un tânăr comunist olandez, care s-a recunoscut unic vinovat, spre a dezlănțui prigoana împotriva stângii.

Reductio ad hitlerum s-a produs la respectivul universitar american de extremă stânga cât ai bate din palme. Nu tu fapte, nu tu declarații ale făptașului, nu tu context, nu tu autoreflectare, nu tu răspundere, nu tu nimic. Reducerea la nazism a survenit automat. La fel, echivalarea țintei atentatului cu dictatori care se cred mesia și sugestia complotului.

Ce se întâmplase?

Un ins de 31 de ani pe nume Cole Allen, de profesie dascăl în California, a deschis focul la dineul oficial al Casei Albe pentru corespondenții de presă. A fost rănit și spitalizat un agent din serviciul de protecție și pază. Făptașul a fost prins și identificat, iar locuința sa percheziționată de agenți ai FBI.

La 8:30 seara, atentatorul a încercat să treacă de agenții de securitate de la intrarea în Hotelul Hilton din Washington. Serviciul de protecție și pază l-a scos din sală pe președinte, în timp ce invitații își mâncau salata. Potențial asasin e un donator al campaniei electorale din 2024 a Kamalei Harris, candidata stângii democrate.

Președintele Statelor Unite, care pare să fi încercat să rămână la fața locului, dar a fost până la urmă convins de Secret Service să părăsescă zona, a declarat că incidentul nu-l va determina să renunța la victorie în confruntarea cu Iranul, indiferent dacă atentatul e sau nu legat de acest conflict.

La intrare se verificau biletele și invitațiile, nu dacă invitații au arme asupra lor.

La viața lui Donald Trump s-au mai comis cel puțin două atentate cu arme de foc, un glonț rănindu-l la ureche în campania electorală. Investigatorii consideră că făptașul n-a avut complici, fiind ceea ce se numește ”un lup singuratic”.

Cauze, fapte, realități

Anii de intensă demonizare a dreptei republicane și conservator-liberale americane și, mai ales, a președintelui Trump, precum și tot mai acuta polarizare a societății americane, sfâșiate între extrema stângă, un centru tot mai firav și extrema dreaptă, n-aveau cum să rămână fără efect. Tot mai mulți extremiști de stânga, încurajați de politicieni, profesori universitari și influensări iresponsabili își imaginează că ar elibera lumea de ”Hitler” dacă-l omoară pe Trump. Spălătura în masă a creierelor de către stânga progresistă, la care s-a raliat și extrema dreaptă antisemită în contextul războiului din Iran și al alianței extremelor cu islamiștii, se adaugă poftei cuceririi unei celebrități rapide și ușurinței procurării de arme de foc în SUA. Combinația e, adesea, mortală.

Încât evenimentele de la dineul corespondenților de presă nu ar fi câtuși de puțin uimitoare, dacă n-ar fi fost însoțite de o stranie relaxare a agenților secreți însărcinați să-l păzească pe președinte.

E inexplicabil cum la asemenea evenimente șeful Casei Albe nu e păzit mai eficient. Ca și faptul că nu se controlau de arme, la intrare, invitații.

Ori că verificările nu s-au făcut mult înaintea intrării în hotel. Sigur, e posibil ca atentatorul să fi înnebunit. Ori să fi avut cine știe ce alte motive personale ca să-și comită intenționatele crime, dincolo de dorința de a-și cuceri faima nemuritoare. Și de a ”ucide oficiali ai administrației Trump”, cum și-a exprimat voia, în fața anchetatorilor, teroristul Cole Allen, după ce a fost prins și imobilizat.

Buba americană cea mare

Dar chiar dacă ar fi vrut altceva decât afirmă el: nu se schimbă esența neajunsului confruntând societatea americană. În războiul valorilor care o macină, s-au strecurat în multe capete smintirile generate de virușii ”minților parazitate”, care omoară bunul simț și îndeamnă societatea apuseană la sinucidere, spre a aminti de cartea celebră a psihologului canadian Gad Saad.

Virusul cu pricina infectează în masă. Și pe tot mai mulți. Și îi contaminează nu doar pe obișnuiții antisemiți de extremă dreapta, de extremă stânga ori pe aliații lor islamiști, ci, nu în ultimul rând, și pe unii intelectuali publici evrei. Pe prietenul cel mai bun al lui Jeffrey Epstein, Noam Chomski. Pe șeful democraților din Senat, Schumer. Sau pe feminista radicală Judith Butler.

Așa că n-are de ce să ne mire prăbușirea în demență conspiraționistă a altor profesori universitari de extremă stânga (evrei sau nu) care, auzind sirenele poliției din Washington repezindu-se spre Hilton, n-au stat nicio singură secundă pe gânduri, înainte de a difuza sugestia teoriei înscenării celui de-al treilea atentat asupra lui Donald Trump.

Și mai e ceva. Virusul mental nu îmbolnăvește doar extrema stângă, ci, nu mai puțin frecvent, și pe cea dreaptă. Care va presupune automat că pe Cole Allen l-au ajutat cu siguranță să-și demareze operațiunea oameni din establishmentul de stânga din Washington.

Putem exclude categoric orice complicitate de dreapta sau de stânga? Nicidecum. Dar hai să fim raționali și să examinăm aceste eventualități abia când vom avea măcar niște indicii sau probe cât de cât credibile. Pe bază de realități, nu de umori și de viruși mentali.

Până atunci să consemnăm care sunt autorii morali ai unor atentate, precum cel de la Casa Albă. Icoane (revoluționare, nihiliste, antisemite și antiamericane) ale propagandei extremei stângi.

Inși ca Hasan Piker. Pe care primarul de extremă stânga și islamist al New Yorkului, Zohran Mamdani, l-a numit ”prieten”. Și publicații abjecte, promotoare ale crimei, ca New York Times.

Fițuica odinioară stalinistă, care trecea sub tăcere Holodomorul în anii 30, i-a oferit cu o zi înaintea atentatului o platformă lui Hasan Piker, un antisionist și antiamerican care a justificat mega-atentatele teroriste, islamiste, de la 9/11. Piker a legitimat mai nou, la NYT, în discuție cu Jia Tolentino și Nadja Spiegelman, nu doar furtul și fărădelegea în sine, ci și asasinarea lui Brian Thompson, directorul unei Case de Asigurări de Sănătate, pe ideea că a ucide un capitalist ar fi ”o crimă socială”. Partenerele sale de discuție nu s-au arătat șocate. Tolentino a admis că fură lămâi de la aprozar, de parcă anumite delicte penale ar fi cât se poate de în regulă.

În această atmosferă antinomică atent cultivată de extrema stângă revoluționară, nihilistă și anti-iudeo-creștină, în care răul prezumtiv e ”legea”, sau ”Trump”, ” sau America” și ”capitalismul”, iar crima și terorismul antisemit și antiamerican par perfect justificate, de ce să uimească un profesoraș care transpune teoriile criminale ale neocomunismului islamo-fascist?