Va rămâne în analele istorice demența pusă în scenă de Ionuț Moșteanu și Dominic Fritz în USR, pe scena politică românească și în procesul alegerii președintelui României.
Baronii USR s-au întrunit vineri și au hotărât că Elena Lasconi nu va mai primi niciun ban de la partid pentru campania ei electorală, iar contractele vor fi încheiate in corpore. Nu e însă clar deloc dacă această decizie e legală. Dar deloc.
Se va mai vorbi mult de cea mai aberantă mișcare efectuată vreodată de granzii unui partid politic, în plină campanie, împotriva propriei lor șefe. Pe care au debarcat-o, un gest fără precedent în istorie, nu doar în plină luptă electorală, ci și nestatutar.
Nu discut partea posibil penală a demersului Biroului Politic (zis oficial Biroul Național) al USR, de a-i retrage peste noapte sprijinul financiar liderului partidului, ales nu de acest for, ci de Congres, iar nu de o parte dintr-un subțire Comitet Politic Executiv demn de PCR. Căci banii USR nu se mută dintr-un loc în altul după bunul plac al cuplului Fritz&Moșteanu, ori al BN. Niciun biroul politic sau comitet politic executiv nu poate înlocui Congresul Partidului decât, poate, în comunism, unde mușchii secretarului general al PCR făceau tot ce voiau.
A-i lua, fără voia ei, banii Elenei Lasconi, spre a-l ferici cu ei, în pofida tuturor regulilor, pe Nicușor Dan, are, oricum, și ceva dintr-o operațiune mafiotă, și ceva dintr-o scenă teatrală, deopotrivă melodramatică și de prost gust. Chiar dacă granzii care au decis nonșalant să multe spre ND susținerea lor, s-au arătat conștienți că nu-i pot da primarului Bucureștilor bani din visteria partidului, au făcut impresia că abia așteaptă să-l poată scălda în aurul lor.
Discut însă atât gestul debarcării, în contra statutului partidului, a candidatei USR la președinție, cât și declarațiile concomitent mincinoase, pompieristice și politic sinucigașe ale baronilor care au hotărât să declanșeze puciul, deși știau bine că doar ”Congresul desemnează, prin vot secret, candidatul USR la alegerile prezidențiale”. Cum bine notează Cristian Andrei la Hotnews. Am deci impresia că ștabii din USR au intrat în penal.
Între altele pentru că informații credibile afirmă că, după marele puci, zestrea ei de simpatii electorale s-a mărit, în loc să se reducă. Sau, după cum scrie Valeriu Nicolae pe FB, ”în acest moment Lasconi a câștigat voturi și nu a pierdut, iar mișcarea pe care a făcut-o conducerea USR-ului favorizează în fapt PNLPSD rupând din voturile lui Nicușor Dan.”
Sunt de acord și am prevăzut acest efect din capul locului. În plus, ”Biroul Național sau Comitetul Politic, foruri inferioare Congresului, nu pot să schimbe prezidențiabilul ad-hoc și să anunțe că Elena Lasconi a fost înlocuită de Nicușor Dan. Se pot face propuneri, recomandări, dar nu decizii finale fără votul Congresului”, după cum notează, pe drept cuvânt, același Cristian Andrei.
Ar fi destul ca să li se retragă puciștilor toată încrederea. După cât mi-au lezat simțul moral, intelectul și bunul simț politic, n-aș vrea, sincer, să-i văd pe Fritz și pe Moșteanu decât după gratii. I-aș trimite la ocnă, i-aș încuia și aș arunca și cheia, pentru că ar trebui să fie interzis de lege să fii, ca politician de top, chiar atât de îngrozitor de prost. Și de imoral.
Ar trebui să nu permită legea să declanșezi o revoluție internă, punând de-un puci spre a o demara, ca să descoperi ulterior că voturile pe care ai vrut să le deplasezi spre beneficiarul loviturii au luat o nebănuită direcție spre cea pe care puciștii ar fi vrut s-o păgubească.
Și hoți, și proști simultan? De ce nu le este atât de rușinică încât să demisioneze chiar acum? Chiar ce mai așteaptă? Oare ce mai caută acești doi inși în USR? Dar susținătorii lor?
Chiar cred ei că se va uita ce-au comis ei cu aerul și cu pretenția de a fi, chipurile, ”salvatorii” României? Mi-am scormonit memoria îndelung. Am văzut multe prăbușiri în cariera mea.
Dar un fiasco moral și politic mai amplu și dezastruos nu doar pentru făptași, ori partidul lor, ci pentru o țară întreagă, precum și pentru principiile și valorile democratice și morale pe care pretind că le apără, nu țin mint să mai fi văzut și analizat ca jurnalist vreodată.
Descoperă mai multe la Platformă de jurnalism independent
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.