Oroarea și stupoarea de pe fața unei blonde progresiste, aflate la ușa magazinului ei de lux în timp ce tineri mascați, în majoritatea lor de origine africană, pentru care luptase politic o viață în partide de stânga, o scuipau, o molestau, sau treceau indiferenți pe lângă ea cu obiectele jefuite din munca și proprietatea ei, lămurește un aspect cheie al războiului civil din Vest.
Barbaria n-ar fi avut nici o șansă, dacă civilizația, doldora de ură de sine tradusă în ”empatie sinucigașă” față de ucigașii ei, nu vota de nenumărate ori să-i deschidă ușa larg.
Așa că barbaria a intrat, a rănit peste o mie de polițiști, a prădat, a incendiat și ars până la temelii monumente istorice de imensă valoare, a urcat pe grumazul europenilor și îi calcă în picioare. În Franța și aiurea. Chipul ei nu e neapărat negru, sau brun. E adesea alb.
E figura derapajului televizat al celeilalte fețe blonde, mărginite de un keffieh la gât. Gura ei elogia din mijlocul Franței vandalizate, jefuite, pustiite, arse, ”protestele” și le declara model de urmat,”învățându-ne cum trebuie să ne revoltăm în fața unui sistem” (al democrației franceze, nota mea) ”extrem de violent”.
Fața îi aparține Gretei Thunberg și, ex aequo, televiziunilor care obișnuiesc să se închine în fața autistei, s-o reia, să-i răspândească declarațiile, să confere audiență imbecilităților ofensive și insultătoare, precum și chemărilor la violență anti-iudeo-creștină, pe care le emite ex-ecologista, ajunsă figură de proră a extremei stângi antisemite, islamo-fasciste.
Pentru care nu teroriștii violatori și genocidari ai Hamas (1) sunt expresia unui ”sistem extrem de violent”, ci democrația liberală care le dă adulatorilor jihadiștilor loc în cetate și libertate de opinie și de exprimare, în loc să-i lege și să-i expulzeze, cum merită. Sau să-i împuște pe loc, cum ar face tiranii regimurilor islamiste, comuniste și fasciste, cărora le cântă osanale.
Replica Vestului?
Marine Le Pen nu are dreptate să considere că poporul francez e captiv, fiind luat ostatic de incitatorii extremiști de stânga la violențe, pe de o parte, și de impotența unor responsabili, a dregătorilor și liderilor ce și-au irosit și ultimele urme de credibilitate și autoritate, nearătându-se în stare să apere legea, ordinea și libertatea francezilor, pe de alta. Întregul vest al Europei e ostatic.
Întregul Occident e propriul său prizonier. Iar neputința nu e doar a responsabililor de la Elysee și Matignon, ci a tuturor guvernelor occidentale care, adulate de o presă tot mai progresistă, mai desprinsă de realități și mai ideologizată, au prescris Continentului hapuri zilnice, luate cu pumnul, pentru contractarea unui cancer cu metastaze rapide, care să ucidă cât mai dureros lumea liberă ”capitalistă”, ”rasistă” și colonialistă”, în numele califatului.
Iată progresul hoardelor care ni se propune de la stânga spectrului politic
Și din paginile unei prese care și-a pierdut și ultimul rest de rațiune.
Așa se face că, în urma celor peste 2000 de arestări, a miilor de răniți, a minunii Cerului că nu sunt morți, presa germană de stânga abera voioasă rătăcind pe Câmpii Elisee și afirmând, ca ziarul economic Handelsblatt, că ”sute de mii și-au exercitat în Franța dreptul democratic fundamental de a demonstra în mare măsură pașnic”. Auziți! Auziți! În mare măsură pașnic! (2)
Și pentru ce? Nu, nu pentru Palestina, al cărei simbol se găsea la gâtul Gretei și al cărei steag l-a înlocuit pretutindeni pe al Franței în ”proteste”, ori pe statuia ecvestră a fecioarei din Orleans, a frumoasei Ioana d’Arc . Pentru ce? Pentru un cost al vieții mai scăzut? Pentru școli mai bune?
Aspecte economice
Așa continuă să ne mintă în față Handelsblatt, bâlbâind, împreună cu neputinciosul președinte al Franței, Macron, niște elucubrații despre ”revendicări” politice ”legitime”.
De parcă ar considera legitime revendicările extremismului care tocmai violează și asasinează Vestul. Nici un cuvânt în Handelsblatt sau Süddeutsche Zeitung despre imigrația debordantă a ultimelor decenii (3). Nimic despre incompatibilitatea islamismului stimulat de progresism și socialism și aliat cu extrema stângă, cu valorile civilizației apusene. Sau despre smintirea generată de doctrina unui multiculturalism fals, care conferă prioritate islamului, antisemitismului, antiamericanismului și antidemocrației, în timp ce interzice aprecierea valorilor occidentale.
Doar niște voci răzlețe se mai găsesc în peisajul mediatic occidental, care nu și-au compromis total menirea de a informa cinstit și de a aminti măcar de o mică parte din aspectul economic al catastrofei. Obligate să alimenteze societăți paralele, care au refuzat în mare parte integrarea și munca, statele occidentale au ajuns și financiar la capătul puterilor.
Sunt la potou. Nu mai au de unde livra binefacerile scumpe revendicate de extremiști. Cu atât mai mult cu cât n-au avut curajul să apere manu militari martirizatul popor iranian și comerțul liber în Strâmtoarea Ormuz și icnesc acum sub povara benzinei scumpe. Spre supărarea și furia asistaților social. Care, ca să compenseze pacea rezultată prin nonintervenționism, au declanșat războiul civil francez. Cel care a provocat stupoarea unei blonde și elogiile celeilalte.
În rest? Perplexitatea celor care cred că răul lumii se limitează la Putin. Sau la ”Putin și Trump”. Nu, nu se rezumă la ei. Spuneam prin 2015 că democrația se confruntă cu 4 cavaleri ai apocalipsei: putinismul, islamismul, extremismul de stânga și de dreapta.
Unii dintre ei s-au împreunat. Așa că mi-e milă de cei care nu înțeleg cum e posibilă o ”extremă stânga fascistă”. În speță, islamo-fascistă. Păi, uite așa. Mulți ignoră ura comună a comuniștilor, naziștilor și islamiștilor împotriva Vestului. Ura care o determină pe Greta să nu rostească nici din greșeală vreo zicere adecvată valorilor democratice occidentale.
Mai ignoră cooperarea dintre Hitler și muftiul Ierusalimului; ori că numele partidului nazist (fascist) al lui Hitler era NSDAP, partidul (național) socialist al muncitorilor (germani). Ignoră și proveniența stângistă, marxistă, a fascismului lui Mussolini. Și pentru că nu au habar de istorie, se lasă ușor smințiti de principala operă a propagandelor totalitare, revizionismul istoric și nu pun nici întrebări, la care să li se răspundă lămuritor. Ce ne confruntă?
De ce flutură la răzmerițele violente ale extremei stângi numai steaguri palestiniene, nu și cele franceze, iar peste ocean, la devastările orchestrate de BLM și Antifa, niciodată cele americane, ori, dincolo de Canalul Mânecii, cele britanice? Ce e palestinianismul, care pretinde empatie doar pentru presupusele ”victime” palestiniene (nu și pentru victimele iranienilor, chinezilor, rușilor sau islamiștilor africani, a creștinilor nigerieni, a sudanezilor)?
Ne confruntă o tentativă, ideologic coerentă, de suprimare a libertății de la baza civilizației iudeo-creștine. Creatoarea lumii libere. Tentativă care implică distrugerea pilonului considerat mai slab, evreiesc, al acestei lumi a libertății, înaintea demolării întregului edificiu occidental. În acest context, keffieh, Hamas și steagul palestinian constituie simboluri liberticide perfect coerente. Pe baza lor, evreii (și statutul evreu, ori liderul care-i apără) pot fi demonizați ad infinitum.
Și după atingerea idealului anti-sionist? Ar urma demolarea părților încă intacte ale creștinătății.
Note: (1) De unde arborarea, de către ”potestatari” a simbolurilor jihadiste, palestiniene? Ce oare condamnă manifestanții fluturând steaguri palestiniene la politica în fond anti-israeliană a Parisului? Franța lui Macron s-a comportat abject față de statul evreu după cel mai mare masacru antisemit comis în istoria de după Holocaust de către terorișii Hamas și alți islamiști. A stimulat terorismul, răsplătindu-l prin recunoașterea unui ipotetic ”stat palestinian” în ciuda mega-msacrului de la 7 octombrie 2023. Și atunci? De unde până unde pe toate drumurile Franței keffieh, steagul palestinian și lozinci pro-teroriste și pro-Hamas? Se cere să i se declare război statului evreu?
(2) La fel comenta (și mințea, manipulator) presa occidentală mainstream (spre deosebire de comentariile pe care le-am semnat în 2020, la Deutsche Welle), pe marginea vandalizărilor, devastărilor și incendierilor de orașe (atunci cu zeci de morți) declanșate de extrema stângă din BLM și Antifa în SUA, în 2020, după moartea delincventului de culoare George Floyd. Și pustiirile ori asasinatele săvârșite atunci treceau drept ”proteste în mare măsură pașnice”….
(3) Între aberațiile rostite, în reacție la violențele din Hexagon, de președintele Franței, Macron (care la 7 octombrie 2023 l-a sunat pe premierul Netanyahu și l-a implorat să rezolve ”prin diplomație” contenciosul cu euforicii autori ai tentativei de genocid de la Festivalul Nova și din chibuțuri, ca și cum diplomația cu SS-ul ar fi soluția la hitlerism) a fost și asta: ”cum își pot face francezii lor înșiși una ca asta?” Răspunsul evident este că jefuitorii și vandalii nu sunt francezi. După cum notau jurnaliștii de la Commentary, Macron i-a ridicat astfel mingea la fileu șefei RN, Marine Le Pen.
Dacă v-a plăcut acest articol, nu uitați că ne puteți susține printr-o donație.
Donați o singură dată
Donați lunar:
Alegeți suma:
sau puteți introduce suma pe care o doriți:
Vă mulțumim pentru susținere și încredere!
Vă mulțumim pentru încredere și susținere!
Descoperă mai multe la Platformă de jurnalism independent
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.