Când își dă Nicușor un autogol posibil fatal

Nicușor plătește prețul trufiei. A reușit în viața lui, în repetate rânduri, să-și debarce adversarii politici din rândul propriilor săi tovarăși de dum și i s-a urcat, pobabil la cap. S-o fi crezut Messi.

Un campion de nedetronat. S-o fi imaginat la fel de bun combinagiu ca mafioții îmbătrâniți în rele ai scenei politice românești. Și-o fi închipuit că poate jongla în deplină siguranță și fără să se vatăme cu PSD, cu predoizatorul șef al justiției românești capturate, cu politicieni de strânsură și de cumpărat, cu trădători ai propriilor partide, precum și cu oameni de bună credință dar naivi, chemați și convinși, prin apeluri fals patriotice, să ofere un paravan pseudo-moral guvernului mafiot năzuit.

O mai fi socotit că el, marele clovn, n-are cum să cadă decât în picioare. Cu care să marcheze iar. Ca Messi, Maradona și alți șucari giumbușlucari ai balonului politic rotund. Și că poate rupe, ca predecesorul său Iohannis, PNL, în slujba PSD și-a marilor corupți, fără să plătească amendă.

S-a spus că fostul primar al Bucureștiului ar fi un om cinstit. Posibil să fi corespuns, ca presupus ”om cinstit”, criteriilor mai joase ale unora și altora dintre influensări. Nu și alor mele. Nu și ale multora din criticii săi, îndreptățiți să fie supărați de bilanțul său execrabil, între altele în materie de reformare a justiției și serviciilor secrete românești. Fapt este, că nefăcutele și semeția l-au ajuns din urmă.

Neica nimeni Veștea, agramatul cu carnet de partid de penelist pe care Dan l-a scos în iresponsabilitatea lui din pălărie, în ideea aparent nobilă, în fapt aberantă, că ar ”evita” prin transpunerea ei și propulsarea agramatului ”un guvern AUR”, nu mai vrea să-i răspundă lui Nicușor la telefon. Ideea echipei dindărătul lui Veștea pare clară.

După ce vești veștejite l-au mototolit pe Veștea, cel veștejit de aproape întreaga suflare reformistă, care s-a trezit dat afară din PNL și dezavuat de UDMR, ba mai nou, lovitură sub centură, chiar și de SOS, a început să se strângă o oștire de mercenari în Parlament, menită susținerii lui. Și perpetuării mafiei la putere. În acest scop, un minister ar urma să se încredințeze și veșnicului Predoiu.

Care? Cum care? Portofoliul internelor. Unde am mai văzut manevra asta?

Cum?

Nu e Predoiu ”mafia”? Cea care pe banca anternorului și în cabine vehiculează varii tunuri cu contracte militare?

Dar ce este eternul tartor al justiției și poliției românești?

Un îngeraș cu tot atâtea aripi ca mandatele sale de ministru?

Și de ce a demisionat din conducerea PNL făcând un pas în spate, în timp ce cu celalte piciorușe ale sale a rămas membru al liberalilor? Mister, dragă Peter, de golgeter. Mare mister. Dar asta este România postcomunistă. Să-i spunem postcomunisterioasă. Postcomisterioasă. Sau postco-ministerială, musai la interne și la justiție. Cu Predoiu la poliție. Și mereu în propoziție.

Și tu Nicușoare? Te pregătești de suspendare?