Geniul loviturii cu pagere. Și urmări globale

Dublul mesaj al Israelului – care nu și-a asumat nici operațiunea pagerelor, nici prelungirea exploziilor unor stații radio de a doua zi, dar ar fi cu totul implauzibil ca statul evreu să nu fie în spatele acestor extraordinare lovituri – e clar.

În timp ce scriu acest text, bilanțul celei de-a doua serii de explozii s-a ridicat la 14 decese și peste 450 de răniri. Ambele serii s-au dovedit devastatoare, fără să fie din cale afară de ucigașe.

Așa cum au fost, sabotajele repetate ale Mossadului zic: ”avem informații despre voi, despre interiorul caselor voastre, despre hainele purtate de voi și despre obiectele pe care le folosiți ca să comunicați. V-am penetrat mai adânc decât oricine și nu sunteți în siguranță nicăieri. Nici măcar la funeraliile voastre explozive. Căci vă putem ucide oriunde, oricând. Băgați-vă mințile în cap și fugiți unde vedeți cu ochii. Dacă mai puteți”.

S-a spus că e cea mai spectaculoasă operație a Mossadului din toate timpurile. E una dintre cele mai tari acțiuni din istoria serviciilor secrete de pretutindeni. Dacă el a derulat-o, Serviciul Secret extern, israelian, a pus mâna, a penetrat și preparat mii de aparate de comunicare ale Hezbollah. Nu știu ca alt serviciu secret extern să fi infiltrat atât de profund serviciile și oștirile adverse, ceea ce privește nu doar Hezbollah, ci și Gărzile Revoluționare iraniene, sub nasul cărora l-au lichidat pe Ismail Haniye, șeful miliardar al Hamas, altă grupare teroristă interpusă a Teheranului.

Acestea fiind spuse, e bine să realizăm că, pentru ca mesajul să ajungă la destinație, în capetele înregimentaților, e nevoie de creiere nespălate. Nu e clar câte mai există, între fanaticii șiiți din Liban, aflați pe listele de plată ale elitei libaneze și ale Iranului revoluției islamice. Dar e sigur că râsul nostru ajută. E cert că bătaia de joc la care sunt supuși în rețele credincioșii parțial scopiți ai celor 72 de fecioare din paradisul plin de munți de pilaf, susține din plin efortul destrămării terorii pe care au generat-o combatanții Hezbollah, Hamas, Jihadului Islamic, Statul Islamic și ai altor grupări interpuse ale Iranului, sau, pur și simplu, islamiste.   

Încât nu contează câți din teroriștii Hezbollah sunt spălați pe creier.

Mesajul israelian a ajuns cu siguranță și la Teheran, și în bârlogul șefului Hezbollah, și în tunelurile din Gaza, în care se ascund alți interpuși teroriști ai Iranului, și în capetele antisemiților occidentali. Care se dau acum de ceasul morții să invoce prezumtive ”pericole la adresa păcii și stabilității regionale”. Și să înfiereze râsul sănătos iscat de pedeapsa suferită de teroriștii castrați, calificați de impotenții de extremă stânga din Vest, drept presupuși ”militanți” și ”luptători pentru libertate”, când de fapt nu sunt decât niște violatori, tâlhari și criminali în masă.

Problema e că descurajarea pe care o exercită chiar și lovitura fără precedent și fără egal a exploziilor de pagere și de emițătoare (detonate poate și pentru că serviciile secrete israeliene se temeau că inamicul va descoperi prepararea aparatelor cu care comunicau, ca să nu fie reperați prin telefoane celulare) nu mai pare să fie suficientă.

Antisemitismul a descătușat asemenea energii globale încât asasinii în masă islamiști sunt stimulați puternic să-și continue teroarea cu bombe ghidate și rachete , din pricina căreia zeci de mii de israelieni evacuați continuă să trăiască departe de casele lor din nordul statului evreu. Motiv pentru care nu puțini observatori se așteptau ca trupele israeliene să profite de lovitura care a distrus nu numai comunicațiile Hezbollah, ci și puterea de a sta în picioare și de a lupta a unui considerabil număr de combatanți teroriști importanți, posesori, in corpore, de pagere.

Ca atare, nu e cu totul clar de ce armata israeliană nu s-a prevalat de debandada creată marți în comunicații și efective prin explozia pagerelor, aparent produse sub licență taiwaneză de firma maghiară BAC ca să pătrundă în sudul Libanului, cel puțin până la râul Litani, spre a curăța zona terorizată de interpușii islamiști ai Iranului, adevăratul vinovat al destabilizării Orientului Apropiat.

E posibil, desigur, ca mai-marii israelieni să vrea să reducă treptat, prin mărunțire lentă și temeinică, efectivele și puterea de foc a Hezbollah, înainte de a reocupa o zonă, în care ONU și-a ratat datoria și angajamentele stipulate de rezoluții în vigoare, de a asigura dezarmarea unei grupări teroriste, șiite, islamiste, care a luat captiv și ostatic întregul Liban. În schimb, Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluție (neobligatorie) cerând Israelului retragerea din Gaza în răstimp de un an. După cum a reliefat ambasadorul Israelului la ONU, Danon, rezoluția nu menționează atrocitățile teroriste comise de Hamas și întoarce faptele pe dos. La rândul său, ministerul israelian de externe a criticat rezoluția, reliefând că încurajează terorismul, reducând șansele păcii.

Diplomații israelieni au dreptate. Cum au dreptate toți cei care atrag atenția că Vestul se confruntă nu doar cu interpușii Iranului și patronii lor, ci cu o alianță irano-ruso-chineză, toți fiind pe cai mari din pricina poltroniei actualei administrații americane, Harris-Biden, și a celorlalte administrații de stânga din capitalele vesteuropene.

Ca aceste regimuri belicoase să fie silite să-și aplaneze agresivitatea și expansionismul, nu există decât soluții militare, precum cea genial aplicată probabil de Mossad, mai nou, în Liban, nu și diplomatice, așa cum cum aberant visează ideologii și adepții stângii, bizuindu-se pe cai verzi pe pereți. Și pe victoria în alegerile prezidențiale americane a Kamalei, prietena pro-teroriștilor.

Aviz și republicanilor care se amăgesc că poate fi abandonată ajutorarea Ucrainei: nu, nu poate.