Unde ești, Iohannis? Unde e ministrul tău de război?

Deflagrația minei de la Costinești și lecția ei? A dat forțelor armate ocazia rară de a celebra un moment glorios, de veritabil eroism: armata română a reacționat la agresiunea rusă ca la Mărășești în fața nemților. Cum? Viguros, ferm și tranșant. Și foarte bărbătește.

Marina română a anunțat, mai precis, că ar fi pregătit o misiune de scafandri-geniști să verifice împreună cu Garda de Coastă zona Mării Negre, după explozia unei mine care s-a lovit la 14 august de un dig la Costinești. Căci s-a presupus existența, prin preajmă, a unei a doua mine marine. Căutarea ei nu e lesnicioasă, pentru că bate puternic vântul pe mare.

Totuși, după anunțul marinei române, potrivit căreia ”puitorul de mine şi plase, începând cu ora 13, va realiza un marş de cercetare şi de inspecţie a apelor din zona litoralului, de la Constanţa şi până la Mangalia”, avem șansa de a ne liniști cu toții, cei alarmați. Iar presa poate semnala o ”zi neagră pe litoral. Trei persoane au murit (înecate) și alte trei au fost scoase din marea agitată….la Mamaia”. Putem deci începe să uităm ușor ușor evenimentul de la Costinești (și să ne amintim numai de Mărășești) mazilind deflagrația de la dig la capăt de site.

În fond, după explozia minei de la Costinești, armata, în care românii au încredere maximă, a anunțat în fine că intră, iată, în acțiune! Verbal, mai întâi, dar, până la urmă, cine știe?

Purtătorul de cuvânt al Forțelor Navale, Corneliu Pavel, a declarat luni, potrivit Hotnews.ro, că ”de la începerea războiului din Ucraina scafandrii au neutralizat 5 mine marine în aria de responsabilitate a României.”

N-am auzit nici la prima nici la ultima ”neutralizare” de mine marine mari strigăte de alarmă. Și nici întrebări care să-l chestioneze pe viceamiralul Pavel, de ce oare nu patrulează puitorul de mine şi plase în fiecare zi, nu doar ”de la Constanța la Mangalia”, ci de-a lungul întregii coaste românești? Știe el că ne aflăm în cel mai aglomerat weekend pe litoralul românesc, unde se află, în timp ce scriu aceste rânduri, o sută de mii de turiști?

Publicația ucraineană Ukrainska Pravda amintea, difuzând știrea minei marine ciocnite de un dig la Costinești, de cele 28 de explozive neexplodate descoperite la finele lunii iulie pe plaja turcească Sofular, de lângă zona turistică Şile, în Istanbul. Care au fost detonate, in corpore, de militarii turci.

După care a urmat tăcerea. La Ankara, La Sofia, la București. Ca și la cartierul general al NATO, de la Bruxelles. Unde s-a uitat, se pare, că Turcia, Bulgaria și România sunt state membre, care au dreptul să fie apărate și beneficiază, altfel decât Ucraina și Moldova, de protecția articolului 5 al Alianței Nordatlantice: toți pentru unul și unul pentru toți. Or, nu e nici unul. Și toți se ascund. Iar după toate probabilitățile se vor mai ascunde, fără excepție, și după episodul de la Costinești.
Spre bucuria și deliciul Rusiei fasciste, teroriste, criminale, coloniale și imperiale a lui Putin.

Cât timp va mai trece oare înainte ca minele rusești din Marea Neagră să explodeze iar, dar nu lovindu-se de un dig, ci de o ambarcație, de o placă de surf, sau de o saltea pe care să plutească un turist?

Cât timp se va mai scurge oare înainte ca rușii să omoare, cu minele lor de război, turiști, sau pescari, iar nu șobolani, ca la Costinești? Cât timp îi va trebui marinei românești înainte de a lua măsurile necesare, trimițând dragoarele să demineze largul coastelor românești?

Uciderea predictibilă de români prin explozia de mine rusești ar fi și ar trebui deci și tratat ca un casus belli. Unde sunt, deci forțele militare trimise să împiedice acest eveniment?

Și cine știe cum îl cheamă pe ministrul român al apărării? Unde e tovarășul pesedist Tîlvăr? Unde-i Angel Tîlvăr, mai precis? Care ”Angel (Radios, precum am avut onoarea a vă comunica în precedenta mea epistolă, de când te-am văzut întâiași dată pentru prima oară mi-am pierdut uzul rațiunii”) face în octombrie un an de când, pe baza studiilor sale neplagiate la vreo Academie Națională de Informații, a ajuns în funcție și cu portofoliu, dar a rămas un ilustru anonim după un an și jumătate de război în Ucraina.

Și cât timp îi va lua oare Alianței Nord-Atlantice să se îmbărbăteze și să refuze Moscovei și regimului Putin dreptul arogant arogat, dar inexistent, de a transforma Marea Neagră într-un lac rusesc și, poate, în ”killing fields” pentru oricine nu se supune Rusiei?

Pun întrebarea pentru un prieten, că pe Angel, pe americani și pe nemți, ori pe domnii Stoltenberg și Geoană e clar că degeaba îi întreb. Sau pe Ciolacu, Firea et comp. Cât despre Iohannis, ar fi urât din partea mea să-l deranjez de la partida sa de golf.

Sau mai știi? O fi la schi în Anzii Cordilieri? Și tace pentru că la munte nu e ca la mare?

Să-i amintim, prin urmare, că mâine e Ziua Marinei. Și-a lustruit el ochelarii? Și-a periat el uniforma ca neaua, de chelner? Să rememorăm că România nu e prietenul Rusiei, China, care a obținut de la CSAT unda verde pentru tehnologia 5G!

Să nu-l lăsăm să uite că Rusia poartă un război nimicitor în Ucraina. Să menționăm și faptul că acest conflict militar afectează pe zi ce trece tot mai puternic viețile și interesele românești inclusiv la Marea Neagră și ar fi, deci, poate, bine, să elaboreze, ca șef al CSAT ce e, o strategie de contracarare a restrângerii zilnice, de către Putin, a drepturilor românilor!