Klaus Iohannis și politicienii români ar face bine să ia aminte la Gerhard Schröder. Căruia CDU vrea să-i șteargă privilegiile de ex-cancelar, iar SPD să-l dea afară, după ce-a distrus imaginea proprie, a partidului și a țării sale.
Ucraina e un test nu doar pentru militarii care se confruntă în Donbas, ci și pentru politicienii europeni. Dintre care puțini realizează cât de ușor se pierde din inadecvare la interesele națiunii, propriul statut, rang și panaș, că de impresia de noblețe azi parcă nu mai poate fi vorba decât la Kiev. Poate și la Londra.
Deși pe cât de regește plătit, ca ștab în Gazprom, pe atât de adânc încovoiat, ca slugă a criminalului de război de la Kremlin, fostul cancelar german Schröder se mai bucură de abundente venituri germane. Încasează fericit bogata lui pensie specială.
În plus, își dijmuiește compatrioții germani, potrivit legilor în vigoare, din plin, primind alocații ample și un buget pentru colaboratori, ca și pentru un birou de fost cancelar în Bundestag, care ar putea face mulți sinecuriști să pălească de invidie. Toate aceste privilegii sunt azi complet nejustificate.
Căci omul nu mai aduce vreun beneficiu Bundestagului. Și cu atât mai puțin sieși. Ori partidului său social-democrat. Ori țării sale. Dimpotrivă. Insul e un distruge-tot viclean.
Cum se pulverizează o imagine de om și de țară
Crescând fără tată, un vagabond și un hoț recidivist care și-a dat duhul pe front, în România, în războiul lui Hitler, micul Gerhard a urcat, abil ca un alpinist, scările ierarhiei germane, înainte ca, arghirofil cât cuprinde, să se prefacă în lacheul unui dictator genocidar cu teșchereaua plină ochi.
După ce i-a golit lui Putin portofelul simțitor, (care se reumple însă lesne, grație hidrocarburilor exportate în continuare de Rusia în Europa), cancelarul-pensionar a început să se dedea la stricăciuni. Imaginea proprie și-a făcut-o ferfeniță mai întâi. De o bună bucată de vreme nimicește sistematic și prestigiul foștilor săi tovarăși, care încă îl mai tolerează într-un partid de stânga oricum doldora de păcate politice. Mai grav, ”Gerd”, cum îl alintă amicii, vătămează ireparabil și optica Republicii Federale, care numai de un astfel de fost cancelar n-avea nevoie.
Dar și lui Schröder începe să i se strângă funia la par. Prea e o povară pentru vaza și autoritatea unei Germanii pe care a momit-o și rătăcit-o conducând-o, primul, pe aceleași căi smintite, speciale, pe care țara o apucase la începutul secolului trecut și pe care, după catastrofa Holocaustului, se jurase să nu mai purceadă în veci: e afurisitul de ”Sonderweg”, ispititorul drum ”special” al despărțirii Germaniei de Vest și de America, pe care a umbla aiurea e un nărav nemțesc ce i-a pregătit Berlinului ambele catastrofe ale veacului trecut. Când semeția a făcut Reichul să iște nu unul, ci două războaie mondiale.
S-ar fi zis că după decenii de bună purtare, Germania a învățat din istorie, s-a căit și s-a smerit. Dar în mileniul nou, s-a ivit la cancelariatul federal cuplul Schröder-Steinmeier. Cei doi social-democrați au devenit arhitecții unei noi înstrăinări de SUA. Simultan, au cârmit Berlinul, redevenit capitala Germaniei, spre o reapropiere excesivă de Kremlin și, implicit, de totalitarismul mafiot, cleptocrat, imperialist și agresiv expansionist al regimului Putin, care a fost și marca URSS, în epoca în care înaintașii lor în SPD, Willy Brandt și Egon Bahr, inventau, sub numele de ”Ostpolitik”, căciulitul în fața Moscovei și a comunismului esteuropean.
Toate li s-au iertat. Dar apoi regimul Putin a invadat întreaga Ucraină cam ca Hitler Polonia, în 1939. Iar Schröder, spre deosebire, de Steinmeier, care și-a pus cenușă în cap, n-a vrut să audă nici măcar de o demisie din funcțiile lui grase la conducerea concernelor energetice rusești.
Efectele scârbei parlamentare
În reacție, deputații germani se arată sătui până peste cap de slugoiul german al dictatorului rus. Iar cei europeni au propus plasarea sa pe lista de sancțiuni, împreună cu colega sa austriacă, Karin Kneissl. Fosta șefă a diplomației austriece, faimoasa parteneră de dans a lui Putin care-i făcea țarului mafiot reverențe până la pământ la nunta ei din 2018 e, de anul trecut, în consiliul de administrație al concernului petrolier Rosneft. Consiliu, condus de Gerhard Schröder.
Omul e atât de izolat, politic, în patria sa, încât CDU a luat inițiativa în Comisia Bugetară a Bundestagului de a i se anula privilegiile pecuniare și bugetul pentru angajați (nu însă și amețitoarea pensie specială de fost cancelar) de vreme ce individul provoacă daune Germaniei și prestigiului ei în lume. Căci Schröder nu s-a disociat de Putin nici până acum. Ba a rămas, vai, lipit și de fotoliile lui (împărătește remunerate) din consiliile de administrație ale concernelor de stat rusești.
”Ceea ce”, s-a spus, e ”inacceptabil”. Așa e. Dar e inacceptabil nu de azi de ieri. Ci de cam multișor. Deci nu e clar de ce i s-a dat voie atâta vreme să joace țonțoroiul, să-și facă toate capriciile și să plaseze sistemul politic federal, la vârful căruia fusese, de partea rea a istoriei.
În fond, războiul din Ucraina n-a început nici azi nici ieri. Nici acum trei luni, ci în 2014. Când stăpânul lui Schröder a cotropit Crimeea și a anexat-o, iar apoi a început să rupă hălci din trupul Donbasului.
Or, și-atunci economul domn Schröder a rămas fixat în cuie de fotoliile lui de la Nordstream, Gazprom sau Rosneft. Cu toate acestea, s-au mai luat sute de mii de euro (în fapt, multe milioane, în timp) de la gura germanilor săraci, achitându-se cele peste 400.000 de euro anual doar pentru lefurile funcționărimii puse să-l slujească pe Schröder, lacheul lui Putin, în biroul inutil din Bundestag al fostului cancelar.
Nu doar elita politică ar vrea să scape de el cât ai zice pește. De parcă ar fi lepros, atât Hanovra, unde a fost premier, cât și varii universități și asociații, precum și vechi tovarăși de drum s-au grăbit în ultima vreme să ia distanță de predecesorul Angelei Merkel. Care, inexplicabil, n-a avut după 2014 vreo problemă cu el.
S-ar putea obiecta că una e să se strâmbe din nas și să se anuleze niște legături culturale din cauza carențelor morale groaznice ale unui individ, cu totul alta să i se suprime banii. În speță, privilegiile legate nu de sfera morală, ci de fostul său job de cancelar. Obiecția pare întemeiată.
În fapt, e o enormitate. Funcțiile publice (pentru care contribuabilul plătește) implică un serviciu pentru public, o muncă în interesul publicului. Când, în loc să-și reprezinte colectivitatea în mod demn, un ex-dregător îi aduce ample prejudicii, o face de rușine și refuză orice înțelepțire, (chiar dacă a-i face rău neamului său n-ar fi o activitate gras plătită de șeful unui neam străin și ostil) insul cu pricina are numai două alternative.
Ori iese singur din acest serviciu public (adoptând, la rigoare, și cetățenia străinătății căreia-i slujește) ori e evacuat din el fără menajmente. La nevoie cu picioare în dos. Pentru că a devenit în cel mai bun caz o bătaie de joc pentru națiunea sa. Iar în cel mai rău, o grea povară de gâtul ei. Una care, poate, o îneacă. Și care chiar nu merită bugetofagul birou și angajați proprii.
Relevanțe românești
Cazul Schröder nu e izolat. Sau tipic și exclusiv german. Există destui trufași ca el, peste tot. Încep bine și sfârșesc rău (chiar dacă nu în buzunarul vestei lui Putin) pentru că prea le merge orice și prea din cale afară se încred în capacitatea lor de a profita de pe urma democrației, torpilând-o simultan cât pot. Așa că și-o iau în cap.
Nici defecta democrație a României cleptocrate nu e la adăpost de specia semeață de politician căreia nici cu prăjina nu-i ajungi la ficus. La atari politicieni, distanța de la pretențiile uriașe la realizările lor reale pentru țară e ca de la cer la pământ.
La Cotroceni, Klaus Iohannis, care pare a dedica net mai mult timp, energie, elan și pasiune golfului, schiului și aruncatului de haine pe mașini, decât serviciului public, ar face bine să conștientizeze lecția lui Schröder. Potrivit ei, ulciorul nu merge de multe ori la apă nici măcar pentru cei mai norocoși dintre demnitari. Sau pentru cei mai intriganți.
Later edit (19.05.2022). Comisia bugetară a Bundestagului german a lichidat o parte a privilegiilor pecuniare ale ex-cancelarului Schröder. Actualul oligarh putinist nu va mai beneficia de birou cu subalterni în Bundestag. Își va păstra în schimb pensia și protecția personală de VIP, cu bodyguarzi. ”Comisia va reforma legea reglementând veniturile foștilor cancelari. Care-și vor păstra privilegiile doar în măsura în care îndeplinesc sarcini compatibile cu funcția. La rândul său, Parlamentul European s-a pronunțat cu o mare majoritate pentru impunerea de sancțiuni ale UE împotriva fostului cancelar german și a altor foști oameni politici slujind firmelor de state rusești” scrie DLF.