Așa cum era de așteptat, Rusia nu și-a respectat promisiunea de amplifica ”încrederea” mutuală, ”reducându-și semnificativ”, în acest scop, ”activitatea militară” în zona capitalei Kiev și a orașului ucrainean Cernihiv, din nordul țării.
În schimb, Rusia își continuă crimele de război. În căutarea eroilor rezistenței ucrainene, regimul Putin nu se mulțumește să încerce să-i ucidă pe președintele Ucrainei, Zelenski, ori să otrăvească negociatori și oligarhi.
Eroi și nemernici
Teroriștii Kremlinului se străduiesc să facă una cu pământul și clădirile administrative ale Ucrainei, astfel încât să ucidă sub dărâmăturile lor eroi care i-au sfidat repetat și pe tiran, și invazia, și trupele cotropitoare trimise de Vladimir Putin să nimicească statul cu capitala la Kiev.
Între ei e guvernatorul din Nikolaiev, ucraineanul de origine coreeană, Vitali Kim.
Kim a binemeritat nu doar din partea Ucrainei, ci în bună măsură, și din partea Occidentului, ale cărui valori democratice le apără în calitate de guvernator ale Nikolaevului, o zonă strategică de importanță excepțională din sudul țării invadate.
Providența l-a apărat pe Vitali Kim, așa cum i-a protejat până acum și pe alți eroi ai Ucrainei și, totodată, administratori locali ai orașelor și raioanelor atacate. Între ei sunt frații Kliciko, primarul orașului-martir Mariupol, edilii și guvernatorii multor localități și regiuni.
România și Moldova față cu pericolul rusesc
În timp ce ei luptă, cum se pregătesc moldovenii? Cum îi ajută românii? Nu știm. Ce știm, e că invazia rusă pune în acut pericol nu doar Ucraina, ci întreaga Europă răsăriteană și, cu atât mai mult, fostele republici sovietice cu vocația de a-și lua în serios independența, dar rămase – altfel decât republicile baltice – în afara Alianței Nordatlantice. De pildă, Republica Moldova.
În mod normal, Klaus Iohannis ar trebui să declare Republica Moldova țară de interes special pentru București. Una, a cărei atacare ar antrena instantaneu un război cu România.
O atare declarație ar avea virtutea de a semnaliza Moscovei că orice violare a suveranității Republicii Moldova ar putea declanșa un război nu doar cu România, ci, la rigoare, cu întreaga Alianță Nordatlantică. Ceea ce, în mod cert, date fiind capacitățile militare limitate de care mai dispune Rusia mărunțită de ucraineni, ar determina Kremlinul să se abțină de la orice atingere adusă suveranității Moldovei dincolo de perpetuarea prezenței trupelor rusești din Transnistria, care-i violează neutralitatea.
Din motive pe care nu le înțeleg, liderul de la Cotroceni a omis să facă declarația necesară scoaterii Moldovei de sub actuala amenințare a integrității și suveranității ei. Oare de ce? Îi e frică de Rusia, ca omologilor săi occidentali? Atunci ar face poate bine să ia exemplu de la primarii și guvernatorii ucraineni. Poate învață și șeful CSAT mai mult decât frumosul sport care e golful.
Republica Moldova și Parlamentul European
Pentru că, în timp ce el tace mâlc, pericolul plutește în continuare cât casa deasupra Georgiei. Și, evident, deasupra Republicii Moldova.
Pe gruzini, rușii i-au invadat în 2008. Iar de atunci încoace le tot fură din teritoriu, după ce le-au jecmănit 20 la sută din întreaga țară, prin intermediul unor republici la fel de separatiste precum cele din Transnistria moldovenească, ori din ținuturile Ucrainei, Lugansk și Donețk. E vorba de Abhazia și Oseția de Sud, unde rușii încearcă acum să recruteze proști spre a le servi de mercenari și a-i completa lui Vladimir Putin efectivele decimate din Ucraina. Își mai amintește cineva de Georgia? Că Republica Moldova nu e în pericol să fie uitată. Ci să nu fie ajutată cum trebuie. La Chișinău se va deplasa, de mâine, o delegație a Parlamentului European. Bravo ei.
Deputați din Comisia pentru afaceri externe și din subcomisia pentru securitate și apărare a PE vor efectua până la 2 aprilie, sub conducerea lui Urmas Paet din Estonia și de președinta Subcomisiei de apărare Nathalie Loiseau, ambii de la Renew Europe, o vizită în amenințata Basarabie, cea de nenumărate ori martirizată (și sfârtecată) în trecut de ocupanții ruși.
Eurodeputații au de gând ”să observe situația de pe teren”, cea marcată de ”insecuritate și criză umanitară”, în condițiile în care ”peste 300.000 de ucraineni s-au refugiat în Republica Moldova, punând o presiune puternică asupra autorităților și resurselor țării”, care a cerut aderarea la UE.
Dar și Ucraina a cerut aderarea la UE. Orientarea ucrainenilor spre Vest, spre Comunitatea Europeană și valorile ei, ca și spre NATO și aceleași valori occidentale i-au costat scump. Actualul război de agresiune al Rusiei e urmarea directă a acestei reorientări spre Vest a Ucrainei.
E deci frumos că eurodeputații vor să-și exprime ”solidaritatea europeană unanimă cu cetățenii moldoveni”. E minunat că se vor întâlni cu premierul Natalia Gavrilița și cu președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu. Încă și mai salutare sunt ajutoarele în bani promise, dacă fondurile strânse de la contribuabilii europeni nu vor ajunge la un moment dat în visteria Rusiei.
La 24 martie, PE a convenit să furnizeze Moldovei 150 de milioane de euro pentru acoperirea datoriilor ei externe și, fapt notabil, au ”aprobat sprijinul operațional al Frontex” pentru ceva ce pare a fi un ajutor de securizare a frontierelor moldovene ”inclusiv la granița cu Ucraina”.
Fapt e, că nu de vorbele mari au moldovenii teribilă nevoie acum. Banii, polițiștii și grănicerii sunt cu siguranță o idee bună. Dar urgentă, înainte de orice, sunt măsurile concrete de apărare militară. Mă îndoiesc că Frontex poate prelua misiunea apărării Republicii Moldova de un atac rusesc.
Mă îndoiesc, de asemenea, că mai-marii occidentali și-au pus cenușă în cap pentru ce le-au făcut, din 2008 încoace, georgienilor, ucrainenilor și moldovenilor, neprimindu-i la timp în NATO. Pentru că n-a vrut Angela Merkel: buna, înțelegătoarea prietenă a lui Vladimir Putin. Așa cum am dubii, ca să mă exprim delicat, că au înțeles ce trebuie să facă pentru a-și repara aceste fatale greșeli și pentru a-i apăra măcar acum pe oamenii care au avut încredere în ei, în Vest și în valorile lui.