Se mai poate cu Putin ca președinte al Rusiei? Imposibil, a subliniat, recent președintele american Biden, în finalul celebrului său discurs rostit la Varșovia, în mod cert cel mai bun din îndelungata sa carieră.
Dar Biden s-a văzut dezavuat prompt de propria sa administrație. Iar șeful diplomației sale, Blinken, a confirmat, vai, dezavuarea, în timpul vizitei sale ulterioare în Israel. Chiar și președintele Franței, Macron, a avut tupeul să-l tragă de urechi pe mai vârstnicul său coleg de la Casa Albă. Care, e adevărat, a gafat de multe ori. Dar e el criticat și-acum pe drept? Câtuși de puțin!
Dreptate a avut președintele, nu administrația. Și nici împăciuitoristul președinte al Franței, care crede că va câștiga puncte electorale luând poziția echer față de un Vladimir Putin devenit de mult intolerabil.
Poziția Șefului Conferinței pentru Securitate de la München, Christoph Heusgen
Îi dă mai nou dreptate lui Biden o sursă de autoritate și influență în arhitectura securitară germană și implicit occidentală. Una cunoscută în trecut, în principiu, prin luări de poziție prudente, ponderate și diplomatice.
E vorba de șeful Conferinței pentru Securitate de la München. Un apropiat al fostei șefe a guvernului german, Angela Merkel. Christoph Heusgen, care a preluat această funcție relativ recent, este un foarte experimentat diplomat german de rang înalt.
Unul criticat, cred, pe drept în trecut, pentru pozițiile sale antisraeliene adoptate la ONU, unde a fost ambasador, dar nu mai puțin competent, în rest, ca trimis al țării sale în SUA, la Bruxelles și în varii organizații internaționale.
Heusgen a subliniat că ”Rusia are nevoie de un nou președinte” și a justificat și validat atitudinea președintelui american și declarația rostită de Biden, potrivit căreia Putin nu poate rămâne în funcție.
Comunitatea Internațională, a explicat Heusgen, validând și poziția mai veche și cât se poate de clară și de lipsită de echivoc a acestui blog, ”are un interes ca Rusia să fie condusă de o persoană, pe care oamenii să se poată bizui”. Heusgen, reluat de postul național german DLF, s-a exprimat clar în interviul pe care l-a acordat agenției de știri Reuters. Propoziția lui Biden ”oglindește doar faptul că Putin și-a irosit și ultimul rest de credibilitate”, a precizat diplomatul german.
El a amintit că, sub actualul ei șef de stat, Rusia ”a încălcat cele mai importante documente de bază reglementând dreptul internațional”: Carta ONU, Declarația Universală a Drepturilor Omului, Documentul Final al Conferinței de la Helsinki, Memorandumul de la Budapesta pentru asigurarea integrității Ucrainei, Actul fondator NATO-Rusia, Acordul din Minsk privind estul Ucrainei.
În deplin acord cu afirmația lui Biden, șeful Conferinței de Securitate de la München a ținut să evidențieze că declarația președintelui american n-a făcut decât să exprime necesitatea traducerii în judecată a lui Vladimir Putin. Liderul de la Kremlin ”va trebui să dea socoteală, juridic, în fața unei Curți Internaționale, pentru agresiunea sa împotriva Ucrainei și pentru crimele de război” (comise în această campanie, în care trupele ruse au invadat țara vecină).
Nu alta a fost, de multă vreme, poziția acestui blog. Potrivit căruia, chiar dacă, ferească Cerul, s-ar da uitării crimele comise la ordinul lui Putin, orice înțelegere sau cooperare cu el s-ar interzice de la sine, dată fiind erodarea completă a credibilității liderului de la Moscova.
De ce diplomația e sortită eșecului
Iată de ce nu sunt acceptabile niciun fel de negocieri cu ”măcelarul” de la Kremlin, cu un ”dictator asasin” și cu un ”criminal de război”, cum adecvat l-a numit Biden pe omologul său rus. Că Macron, își permite să ia, fin, distanță de aceste calificative pe deplin potrivite realității și faptul că preferă ”să mai stea de vorbă” cu Putin, cum s-a exprimat liderul de la Elysee îl dezavuează, ca șef de stat, nu atât pe președintele american, cât pe președintele Franței. Și, implicit, pe ministrul de externe american, Blinken. Care s-a hazardat să-l interpreteze fals pe șeful să de la Casa Albă, afirmând că Biden ar fi spus altceva decât a spus. Și anume că ar fi vorba ”să nu fie împuternicit Putin să poarte război împotriva altor țări”. Ei, aș! Blinken visează. Sau aiurează. În ambele situații ar trebui demis.
S-a făcut mult caz de unitatea Vestului în fața războiului provocat de Rusia în Ucraina. Or, Macron și Blinken par mai aproape de șeful parlamentului rus, Volodin, care a afirmat că Biden ar fi ”slab, bolnav și nefericit”, iar americanilor ar trebui ”să le fie rușine cu el”, decât de liderul SUA. Și totuși, nu Macron, sau șeful incompetent al Departamentului de Stat american au dreptate. Ci Biden.
Care știe că miza conflictului e una axiologică, în cauză fiind lupta pe viață și pe moarte a unei autocrații cu democrațiile. Pe cale de consecință, nu e clar absolut deloc ce ar avea de vorbit delegația de negociatori ucraineni cu colegii lor ruși în Turcia, dacă nu e un simplu exercițiu de imagine. Orice aranjament diplomatic pe care l-ar încheia și ar fi asumat de Rusia condusă de Putin ar fi lovit din capul locului de nulitatea credibilității lui.
În fine, corolarul acestei stări de lucruri e că Rusia lui Putin trebuie învinsă decisiv, pe câmpul de luptă, câtă vreme tiranul continuă, în funcție fiind, să emită ordine și să dea comenzi. Ceea ce înseamnă, în mod necesar, să i se livreze în fine Ucrainei armamentul ofensiv care-i trebuie spre a repurta această victorie. Acest ajutor militar e esențial. Și e imperios necesar chiar acum.
Că el totuși întârzie, vai, să le fie remis, are de-a face foarte mult nu doar cu lașitatea unora din liderii occidentali, ci și cu lentoarea inexplicabilă cu care unii din mai-marii apuseni înțeleg realitatea, i se adaptează, judecă situații critice și reacționează la ele.